Propoziții pretențioase

Cam din pom în copac și din hotă în hotă. Nuc era îngrăditul lui Dan Rechinu. De acolo și de-alde

Viața mamii ei de treabă…. Când intri pe panta pierderilor, e drum fără ieșire. Când sunt atâtea variabile, una trebuie

Probabil că nu mă recunoscuse. ,,Înfesat”, la înălțimea lui cucurigu, la ,,Nănău” – estimez etajul trei în culmea acoperișului -,

Dacă îmi pun azimutul pe alidadă și ochesc până înspre ,,coștorobeața” lui nea Gheorghiță…. Rămân cu încă o neîmplinire. Salt

Cum stătui înainte de miezul nopții de revelion să înșir…. Niscai povești veridice. Să nu uite lumea că a trăit

Ne alienăm definitiv. După fiecare nebun voia…. Bunăoară client. Bunăoară întreprinzător. Cei doi privindu-ne cum ne chinuie talentul. Mâinile în

Foaie verde aliorul, tată, mă doare piciorul! Cu toate certurile anterioare, sus ne aliarăm într-o frăție extraordinară. Desigur, eu și

Cât malul, cât casa, zăpada rupe pe unde se lasă așternută, înghețată, prelinsă. Și-a ținut un an, l-a lăsat și

Triola mea, mămicăăăă…. Chiar zgâlțâit serios și cu vreo mică jordie peste fund. Lacrimile mele inutile. Instrumentul dintâi la care

Nu mai fac, mămică! Nu mai fac, tăticule! Bocet, cum la vârsta orfanatului cotidian mă apucă la pusul capului pe

Persistă blocajul mintal. Și când s-o destupa, să te ții! Escaladarea scării pentru a ajunge pe acoperiș la nea lemnarul

Face și omul până unde crede de cuviință că se poate întinde cu construcțiile. Și cum poate. Din punct de

Am uitat valoarea lucrurilor mici. Cum spune actorul – el implicit, însă scenaristul – despre gestul strângerii de mână: doar

Ia speciala, neamule! Firește, neamul Călinilor, al tinichigiilor. Ce trecea de înșirarea foilor după tiparul străbunicului se putea încadra la

Lumea. Gură spartă. A cumpărat-o Babau. A cumpărat-o ăla din spate, baptistul. La fel Confecția. A luat-o popa. Cine are

La bloc. Desigur, nu serialul. Învecinarea cu o clădire de apartamente are avantaje și dezavantaje. Simți deopotrivă și algezie și

Sper să nu…. Adică nu iar meciuri. Azi. Oricâtă baftă le-aș purta. Fiindcă singurul sport pe care-l agreez este tinichigeria

Meciuri. Câte? Numărate trei. Primul aproape de celebrul Ilie Dobre, întâmplat la Râmnic pentru un joc de cupă (nu pricep

Tactică prin învăluire. Suim – așa urcă strada – către Centru, depășind o casă – deși și-n aceea, așa cum

Cristi s-a mai cocoțat acum vreo câțiva ani, dar pe ,,șandramaua” veche, adică pe magazin. I-a mânjit o vopsea. Ce