Fărădelegea lui Călin – Simply the… rest
Află omul, și când află, mai bine n-ar mai afla.
M-am dat peste cap. Numai bine nu mi-a fost. Am aflat chestiuni ce se întâmplă sub nasul nostru toropit inodor în nesimțirea socială cotidiană. Peste noapte, terenurile amărâte de la periferie sunt evaluate la costuri sperietoare. Nu vă spun, ca să nu pățiți ca mine.
Că este ca un făcut ce oferă realitatea și ce propune Codul de Procedură Civilă la secțiunea 3 și primu-i articol, 879, nu mă mai miră. Despre „plata sumei rezultate din urmărirea silită”. Plata și silită, puse la un loc, sunt cele două elemente ce apar în povestea mea de ieri. Dar, aici vorbim de o treabă rezolvată în fază primă, cu prezumări de încheiere definitivă: remiterea sumelor cuvenite creditorilor. Mai trebuie trecut un singur hop: depunerea titlurilor de creanță. De fapt și al doilea: expirarea termenului de depunere a contestațiilor. Având două stipulări deja formulate nu cu multe articole în urmă, a treia, mai lămuritoare ca prima dată, mai directă și de multă vreme așteptată, nu putea lipsi: eliberarea sumei rămase (așteptam o îndestulare de creditor și nu este) către debitor.
Executorul comandă, unitatea la care a fost consemnată suma restituibilă îndrituiților se conformează. Cu dovadă înapoi către dânsul. Art. 880.
Două cazuri la Art. 881. Creanță cu clenci de termen suspensiv, încât plata se va face și dacă nu s-a-mplinit termenul. Creanță fără dobândă, cu două posibilități: se vrea plata înainte, se scade dobânda; nu se dorește scăderea dobânzii, unitatea unde suma din licitație a fost consemnată va elibera suma cuvenită doar la final de termen.
Incertitudinea este caracteristica de la care pornește Art. 882. Condiția rezolutorie. Creditorul primește banii ce i se cuvin, dacă depune cauțiune sau o ipotecă. Condiția suspensivă duce banii nu la creditorul principal, ci la următorii, dar numai dacă depun la rându-le cauțiuni ori vor constitui o ipotecă. Nu le depui, în ambele situații banii rămân la unitatea unde au fost încasați banii din licitație. Până condițiile se vor fi îndeplinit.
Contestatarii vor avea banii pretinși puși deoparte pentru plata ulterioară. Hotărârile instanței au ca efect eliberarea de sume, dacă e câștig de cauză, ori distribuirea sumei rămase în așteptare către neîndestulați (mă speriasem mai devreme că nu fuseseră trecuți pe răboj). Ce nu era băgat în seamă debitorul ca beneficiar al diferenței dintre suma primită la licitație și cea distribuită creditorilor și celor ce au „muncit” să dezlege nodul gordian al înapoierii, ce imediat este scos la rampă. Cu dacă și parcă și sumele reclamate și păstrate pentru creditorii intervenienți, deveniți între timp viabili. Însă, după citarea de debitori și alte părți interesate banii vor fi putea fi eliberați către creditori. Art. 883.
Tot cu mârșăvii de din alea din care să se profite, cu nume actual de golănii, se ocupă și Art. 884. Creanță periodică, o sumă din care se trag foloase, în așa mod cât ea să producă profit, profit ce trebuie să asigure ratele lunare stabilite și cuvenite creditorului. Profitul mai mic, nu cât să împlinească rata, va fi completat din suma care produce profitul. La final, banii rămași ajung la „nesătuii” creditori rămași la urmă cu plata sau chiar la debitor.
