Cultură

Mai că n-ar trebui să port poveri. Ale altora. Ale mele…. Trezire la un soare inexistent la cinci și jumătate,

Am zis că totul era la regulamentar. Ce putea fi dincolo de el ne la locul lui? Nici nu intrasem

Dar nu-s. Cel mai ușor lucru se consumase. „Floarea” ascunsă a prelungirii casei fusese scoasă dintr-un ciocan administrat unui capăt

„Domnosului”… ce era să-i răspund? „Atunci, dacă ați găsit pe altcineva, faceți cu el.” Așa am încheiat un capitol ce

Cazuri unul la 200 de clienți. Iarna nu-i ca vara și nici vara nu faci mai mult de două parale.

Au și n-au, dar au. Toate titlurile, căutate mai cu minte, se potrivesc totuși scurtelor intruziuni prin viața clienților noștri.

Să ne fi prevestit augurii ce avea să urmeze…. Un jgheab de colo până dincolo, două burlane simetric depuse în

Ciudat totuși. Când ai firmă de construcții, nu mică, și iei lucrări de anvergură, parcă n-ai pune alți meseriași decât

Raită. Măcar cu privirea. La fața locului. Una e memoria, alta revederea casei. Două părți din trei ale acoperișului aparțineau

Vi-l simt pe limbă. Și mie mi se plimbă…. Zadarnic. Medicul militar, după câte spuneau frații mei, la măsurătoare, ieșise