Fărădelegea lui Călin – Annoying procedures
Focus, brother! Asta este. Mai suportă un țâruc.
Ne întoarcem, fie și pentru atributul sechestru, la administrator. Cam ce i se…, cum îi zice… incumbă și unuia dintre cei mai obișnuiți. Să păstreze, să întrețină, să încaseze, să plătească, să închidă contractele existente, să dea afară, să încheie el contracte pe nu mai mult de doi ani, să culeagă și să vândă (fructe: și de-alea de-ale plantelor, și din cele ale imobilului sechestrat). Art. 832.
O atare revenire ca mai adineauri se produce și când debitorul este pus, prin deposedarea imobilului, în situația nevoiașului. Ce e pe mine și pe mărăcine. Să ceară numai executorului și va primi 20 de procente din veniturile imobilului, întreținere personală și a familiei, să-i și ajungă, pe perioada urmăririi silite. Pentru cine se împotrivește deciziei, există calea adresării nemulțumirilor direct instanței de executare. Art. 833.
Din seninul seninului se potopi asupra creditorului…. Îi dai, le dai, de-s mai mulți, dar nicio vorbă despre unde se oprește? Administratorul îi poate turna cu nemiluita creditorului din veniturile obținute, spune-se, „… chiar înainte de distribuirea prețului rezultat din vânzarea imobilului urmărit.”. Fără limită? Dar dacă din veniturile achitate se acoperă și datoria, și cheltuielile execuției, și altele, mai discutăm despre vânzare? Art. 834.
Iar stau la îndoială și mă-ntorc la cele șase luni de plată anterior evocate. Îi ceri acum 15 zile pentru plata datoriei? Cu „de nu, te licitez de nu te vezi!”. Și nu numai la un imobil, ci chiar mai multe. Dacă sunt, evident, înscrise pe lista execuției. Cu licitări diferite. Art. 835.
Executor, însă și expert în prețuri, altfel nu ar ști „… valoarea de circulație a imobilului…”. Cu este totuși un „conțopist” în slujba altuia decât debitorul, alege prețul mediu al pieței din localitatea în care se va vinde. Legătura indisolubilă cu cadastrul impune tot „adevărul” despre imobil. Cine mai poate trage foloase din el. De înștiințat aceștia despre soarta viitoare. Cum despre executor este vorba, pentru neputința lui de a participa la procedurile necesare evaluării își poate angaja un expert, la dorința și cererea părților. Dar nu tărăgănată. Numire expert, depunere înscrisuri. Expertiză unică. Debitor-refuz, expert gata să continue și fără accesul în și la imobil, omul găsește metode să-i pună un preț corect. Art. 836.
El are menirea, el fixează. Executorul. Preț de pornire. Vorbim…. În afara fructelor, mai să nu fi fost altceva la catastif. Acum însă, vin toate grămadă. Intabulate deja. Și tot la mâna „calăului”. Dar ce dacă nu-s trecute-n cartea funciară unele drepturi. Avem expertizor. Art. 837.
Cinci zile pentru stabilire de preț. După, publicitate, să știe tot poporul. Cine credea că veșnicia s-a născut în justiție, ea are termene, chiar și de moment, formulate matematic: 20<=licitație<=40. În temporala măsură zi. Art. 838.
Oricare ar fi suport publicitar, din el nu trebuie să lipsească un chiloman de amănunte. Din capul locului cine-i organul executor și unde-și are sălaș. Dosar cu număr, nume nene satrap, cine, unde debitor, terț, creditor. Titlul execuției, unde-i imobilul, cum arată (în tușe verbal-imagistice). Prețul. Specificare grevare, dar și degrevare în caz de neacoperire a creanțelor. Timpul licitației. Somația pretinzătorilor de drepturi la imobil. Invitație la licitație. A zecea parte din preț oprit tuturor garanție. Semnare cu ștampilă de la executor. Instanță, primărie, ziar național (totuși nu pentru nimicuri, să atingă măcar 250.000 de lei), ziar local (chiar pentru orice nimic). Cheltuială publicistică suportată de debitor. Și la locul faptei licitative. Art. 839. Net, că uitai.
De nu m-ar amuza, ar fi tragic de enervant tot acest cod procedural.
