Brigada diverse – (N)urcile
3 mai 2026
Ce va să mai fie nou când noi sunt toate? Poate doar impresia noastră greșită de cele vechi am scăpat bătând din palme.
Nu s-a schimbat nimic. Țoalele? Ia niște zdrențe mai colorate, mai fistichii, mai scumpe decât ar trebui, mai proaste la prețul enorm pe care-l plătești sau prea lăudate la cât de puțin costă. Oamenii? Ia acolo niște țărani coborâți de pe prispă și cocoțați în balcon, coborâți din căruță și urcați în automobil, cu mămăliga azvârlită cât colo pentru un colț de pâine semi dospită, cu poșirca de vin de buturugă neaoșă scuipată cu scârbă printre dinți pentru o spălătură de butoi american căreia i se zice whisky…. Oamenii? Ia colo niște țigani, niște arabi, niște bruneți cu apucături de nemuncă. Obiceiurile? Inexistente. Căci de erau ale noastre de mii de ani, n-ar fi dispărut ca și cum n-au fost. Vorbim despre cele ce făceau omul om, nu un animal.
Sunt atâția dobitoci pe lume – dovadă că genomul românesc are lipsuri considerabile – cât să nu te mai mire că sfârșitul este aproape. Finalul unei tânjite normalități. Ori nenea este prea bătrân și ignorant – și-atunci, de ce mai scrie pe facebook? – ori s-a trezit din comă la vremea conflictului actual din golf. Cum să afirmi că tehnica ucraineană a salvat și Europa, și lumea, implicit țările arabe? Bre, du-te vreo patru ani în urmă, poate așa te dumirești al cui este armamentul rusnacilor ucraineni.
O fi el șef…. Să mă ierte nea Varujan că-i dau la temelie. Și el în culmea revelațiilor târzii sau a unei pierderi de conștiință. Că a postit. Ok. Are o bilă albă pentru preocupările și convingerile religioase (de le are; și le are; nu împărțea el umerilor țiitura chitaristului cu pană sub formă de cruce în Senat?). Că a avut inspirație. La mai multă, domn președinte! Dar că la constrângere „te pomenești că trupul trebuie să flămânzească ca sufletul să se îndestuleze”, să nu știe lecția asta, e rușinos. Atâtea lecții ale scriitorilor, atâtea lecții ale istoriei și domnul din fruntea scriitorilor să nu fi primit această de căpătâi informație, să nu fi trăit pe pielea lui că lipsa de mâncare provoacă minții stări filozofice?
O nouă lege a salarizării. O nouă minciună bună pentru cei de sus, de la vârful piramidei. Bun. Să o facă mai bună, mai corectă. Deși sunt sceptic. Când apelezi la Banca Mondială pentru a încropi o alta, parcă miroase a împrumut pentru remunerare.
Ia te uită cine vorbește. Olguța. O infatuată despre altă infatuată. Oana Gheorghiu. Mă mir că nu s-au luat la păruială, în loc să declare război pentru un coteț de curci.
Știam. Cine s-ar da singur jos din prepeleacul în care este postat jilțul premierului? Dar s-au mai ținut și alții de mânere și, având mâinile unse cu jocuri politice, le-au scăpat. Așa ceva nu se spune, decât dacă ai început să crezi că fără tine se duce de râpă țara. Și nu s-a dus ea nici în vremuri mai vitrege. Un dram de istorie, nea Bolojan!
Rămâneam prost și nu știam că o nișă ca jurnalistica de turism poate crea o asociație și încă una cu președinte.
