Brigada diverse – (P)rime (l)a Rus(e)
8, 18 ianuarie 2026
E o „extragere”, doar că la „loteria americană” se „câștigă” totdeauna. Apăi, l-au făcut vedetă pe „Mardare” ăsta din Venezuela. N-auzisem de el, cum nici el de noi. Și? Când promiți și nu te ții de cuvânt, când devii „petrolier” deși nu știai pe ce pungi stai, când vin alții să facă pentru tine ce tu însuți nici nu cutezi că vei face și nici nu te încumeți să faci, fiindcă, la fel ca toate națiunile de la mulatru în jos, nu vrei să faci.
Așa! Nici cu unii, nici cu alții. Nici nu-l recunoști ca președinte pe „Mardare”, nici nu „recunoști” o intervenție SUA-reză ca să-l dea jos. Bravo, el spaniol! Ce-l doare pe el, ce interese o avea și prim-ministrul și casa regală de ies la rampă? Bine, istoric…. În rest? Și cum adică să nu recunoști? Nu cumva să nu accepți o astfel de operațiune?
Uite colea (!) un băiat deștept, un tiz de nume și prenume al primarului buzoian, ce-mi scoase la iveală tot adevărul. Prin 1954, Ucraina făcea temenele către fratele rus, mulțumindu-i că și-a rupt din felia lui teritorială Crimeea și i-a dat-o lui. Deci?
Am încă destule și sigure reticențe la această sălbatică globalizare și la existența acestor „monștri sacri” ai puterii economice. Dacă ăla se bagă peste celălalt, al treilea ar putea pierde controlul pe care se tot căznea de ani buni să-l aibă în detrimentul celui de-l patrulea, o întreagă îmbârligătură pentru un pumn de bani, pentru doi de mâncare și o gură de apă, măcar una pe zi. Eu nu știu de ce are impresia Trump că eliminându-l pe Putin, în marele gol teritorial prezumat ca scos din ecuația puterii, se va întrona el la fel de țar pe cât fiecare conducător rus s-a crezut și mai continua să se creadă. Bun. Îl dă jos. Și crede că rusul de rând nu-și va activa mândria națională, etnică ori de altă natură atunci, că nu se va mai ridica unul care să-i răscoale pe ceilalți și să-i fie împotrivă americanului? Avem o tonă de istorii și tot nu învățăm nimic din ele.
………….
Da, petrolul. Până când electrica s.a. va acoperi nevoia de combustibil, în speță pila electrică și soarele, petronelul va sta pe scaunul oricărui președinte american. Rusul e și el tot pe aceeași poziție, dar lui îi mai bășesc țevile și niscai gaz. În fine, aceste două componente de scoarță terestră fuzibilă îi reunesc într-o frăție, suficient cât să construiască lista de priorități mondială. Pentru acest lucru, un Valentin Stan pare doar că a descoperit apa de la robinet, nu formula aurului clocit prin retortele alchimiștilor din ce materie este mai răspândită pe pământ. Așa încât, orice „Mardarel” ce stă pe o punguță de petrol, autodescoperindu-și potența, nu va putea dicta nicio altă nouă ordine globală. Abia acum, cine înțelege acest aspect, va vedea de ce ăia cu cearceafuri, câțiva, stau atât de calmi, de ce un ținut plin de eschimoși, sau cum s-or autodenumi, va trece fără prea mari probleme direct în patrimoniul economic al nababilor peste rasa umană. Unde este ceva de ros, stăpânii și vor dori să se servească.
Când privirile tale trec peste cotidian, conștiința se ocupă cu alte chestiuni. Personale. Doar din întâmplare ori printr-o „nefericită” conjunctură ele se opresc asupra altora. Siderate. Cumva, comunitatea noastră va căpăta liniștea nocturnă din săptămâna de lucru și își va muta chilabalele sâmbăta și duminica. Mira-m-aș că această hachiță, perpetuată de la „după-pandemie” încoace, se va rezolva cu netaxarea, în zilele a 6-a și a 7-a de cult social – știu, sună adventistic -, măritișului (căci însurătoarea s-a transformat într-un fel de matriarhat, în care bărbatul are rol decorativ).
