Fărădelegea lui Călin – The return of the… low
Să fi folosit exemplul „iubibilă”? Sigur. Contextul să fi fost altul.
Asta a fost impresia la citirea Al. 1, unde există o vorbă din aceeași familie de terminații: urmăribile. Se joacă, domnilor, Codul cu cuvintele. Chiar nu era nevoie de depășirea cadrului verb pentru a menționa despre bunuri și venituri, că-n „silnicia” obținerii lor, cei ce au atribuții pot lua urmele lor. Însă nu toate, nu și cele cu „… regim special de circulație…”. Art. 629.
Un troc propune Art. 630. Între cei doi părtași, unul la cedare și altul la primire, de față cu executorul, dar numai pe venituri, bani de bună seamă, alte obiecte și cele supuse urmăririi, dar după vânzare, cu bună învoială.
Toți fără unii. Executați. Cei scăpați sunt acoperiți de imunitate . Art. 631.
După o întreagă tevatură, revenim la documentul despre care s-a făcut gargară de la Art. 621 încoace. Nu așa trebuia să înceapă? În baza documentului, titlu executoriu. Fie provizorii, fie definitive, altele, hotărârile dau startul execuției.
Nu mai privesc în urmă. Fiindcă sunt sigur că aceste două puncte reper pentru începerea execuției au disfuncții. Cum toate hotărârile, oricât de definitive, pot fi „restaurate”, și execuția silită poate înceta. Fie date în apel hotărârile, fie în primă instanță cu de fără apel, dar bune de recurs. Art. 633.
Enumerăm, ce să facem. O luăm de la început. Definitivele reluate la Art. 634. Însă…. Nici nu le mai pronunț. E anormal.
Din tagma chestiunilor depășite de realitate, hotărârile arbitrale, care, deși cu cerere de anulare, sunt lăsate la executare. „… și alte hotărâri al organelor… rămase definitive, ca urmare a neatacării lor…” da. Totuși, de ce să pui și între unele gata de anulare și altele sigur inatacabile? Art. 635.
Ce vine de la Europa, intră direct pe banda execuției. Art. 636.
Nu sunt plecat cu mintea. Degeaba hotărârea judecătorească și titlul de execuție. Deși domnul creditor se împroprietărește cu ce i se cuvine, atac, recurs împotrivă îl va repune în drepturi pe debitor. Dar pe riscul creditorului toate. Art. 637.
Știința asta. Repetarea se extinde și la încheieri, procese verbale, înscrisuri autentice, titluri executorii notariale, titluri de credit…. Singura noutate a Art. 638 o constituie suspendarea executării. Și pe fond cerută, pentru desființare.
Actele notariale de constatare a creanțelor, cu pleiada de certitudini, lichidități și exigibilități, sunt tot executorii. Original sau duplicat. Mai era îndoială? Bine, nu orice „manevră” notarială este permisă. Anularea prin instanță a unui act notarial aduce cu sine răspunderea notarului, pe segmentul încălcărilor obligațiilor profesionale și a prejudiciului cauzat și constatat. Art. 639.
Legile speciale și executarea cambiilor, biletelor la ordine, cecurile, titluri de credit: valide. Art. 640.
Că deh, mai sunt vreo două de pus în seama…. Înscrisurile sub semnătură privată. Să fie în registrele publice. Cine ce-ar dori altfel, se lovește de nulitatea unor clauze ilicite. Art. 641.
Refuz de eliberare a titlului executoriu? La jude creditorul în 15 zile. Art. 642.
