Cenaclul Alexandru SihleanuCultură

Cenaclul Alexandru Sihleanu – 18 Mai 2024

SĂ NE CONSTRUIM FRUMOS VISELE, PÂNĂ LA UNDA TRISTEȚII, BĂTRÂNEȚEA

Sâmbătă, 18 mai, ziua Sf. Mc. Petru, Dionisie și Paulin, ședința Cenaclului literar-artistic Alexandru Sihleanu de la Centrul Cultural Florica Cristoforeanu din Râmnicu Sărat a debutat, cu momentul in memoriam celor plecați dintre noi: Gheorghe Șaramet, Grigore Radu Stănescu, Costache Florea, Ștefan Șerbănescu, Mihai Voicu, Mircea. V. Homescu, Matincă Costea, Smarandache (Manea) Agheană. Dumnezeu să-i odihnească în pace!
A continuat lectorul de serviciu dl Mircea Mocanu cu un grupaj de poezii. Vă ofer lectura:
„(Tristețe) suflă vântul rece, suflă ca din corn;/ În case modeste stau oameni tăcuți/ Peste care-apasă anii grei și mulți./ Fumul se ridică vălătuci din horn;// Plânge ploaia-n lacrimi, lacrimi în șuvoi/ Roi de frunze ude zboară-învolburat/ Purtate de vântul ce suflă turbat./ Lutul se transformă în cleios noroi.// Merg singur pe străzi; inima-i pustie;/ Iubirea-mi e dusă, dar n-o pot uita,/ Voluptuos mă scald în melancolie,// Dar ursitei mele nu i-o pot ierta./ În crâșmă intru să înec amarul,/ Mâna tremurând, scapă jos paharul…
(Iubire neîmpărtășită) De la început privirea mi-ai atras/ Și din inimă am simțit un fior,/ Dar totuși, în mine, m-am retras/ considerând sentimentul… muritor.// Chiar am încercat a mă lăsa distras/ Crezându-mă Cerului superior;/ Imaginea ta în minte mi-a rămas/ Și torc, acum, al dorului greu fuior.// Nu știu, vă jur, cu mine ce se-ntâmplă,/ De ce tristețea neagră mă apasă/ Și lăcrimez cu mâinile la tâmplă/ Așteptând azi, tăcut, a morții coasă.// Drumurile ni ce vor încrucișa./ În altă viață, îmi voi lua… revanșa.
(Rondelul acestei primăveri) Deși se sparg muguri pe ramuri,/ Dar albii fulgi mai bat în geamuri,/ Dalbe flori, copacii îmbracă/ Sub rece strai de promoroacă.// Calde miresme și parfumuri/ Înăbușite-s azi de fumuri/ Născute din arsele scrumuri/ Ce vor ca iarna să petreacă/ Deși, se sparg muguri pe ramuri.// Și oameni triști, parcă în hamuri,/ Bat abătuți aceleași drumuri,/ Cu ochii stinși, privirea seacă,/ Dar nu mai vor să se prefacă:/ Nu mai vor bucurie-n dramuri/ Deși… se sparg muguri pe ramuri.
(Sonetul existenței mele) Astăzi mă plimb cu bătrânețea pe drum/ Privind spre vremuri odată trecute/ Când visele mele devenit-au scrum…/ Iar cele de-acum sunt urâte, slute.// Cu elanul tinereții aproape/ În luptă m-avântam cu suflet, cu trup;/ Fără busolă navigam pe ape/ Însă inima, nu doream s-o corup.// Din negru, albul voiam a-l obține/ Crezându-mă alchimist sau vrăjitor,/ Adesea, cu tărie doar în mine/ Uitând că cele născute se petrec… mor.// cum gândul bun vine adesea târziu,/ Văd drumu-mi lung, pustiu… sub cer plumburiu.
(Natura umană) Nori de furtună se adună pe cer/ Întunecând acum zarea întreagă;/ Pale de vânt în valuri de dezleagă,/ Iar fulgerul, în zare, stă grănicer.// Plânge cerul, plânge în hohot stingher/ Perdea de satin în zare încheagă,/ Tunetul aspru cu vuiete leagă/ Tot ceea ce mișcă, în ascuns ungher.// Singur mă avânt acum în furtună/ De-al naturii măreție copleșit/ Teama fiindu-mi azi inoportună.// Știu bine că toate au un sfârșit,/ Ca și nopțile fără clar de lună…/ Știu că Tatăl lucrat-a… desăvârșit!”
Autorul de astăzi, dl Mircea Mocanu, pe care-l putem numi sonetistul cenaclului, își analizează trăirea, sentimentele, regretele tinereții, tristețea bătrâneții, credința „că Tatăl lucrat-a… desăvârșit!” Titlurile poeziilor definitorii pentru analiza lirică. Felicitări!
„Părerea mea, care poate fi subiectivă, este că citind poeziile te umpli de tristețe. Este o poezie tomnatică în care întâlnim multe figuri de stil (comparații, oximoroane). Poezia cochetează cu sonetul și cred că autorului nu îi este greu să se „scalde” în subtilitățile rondelului și ale sonetului. O să aștept să mai treacă niște ani din viața mea, când așa cum spune dumnealui în poezia Sonetul existenței mele „Astăzi mă plimb cu bătrânețea pe drum”. Nu pot să critic când ceva nu merită criticat, ci laud când ceva trebuie lăudat. Este un poet atent când scrie și cred că scrie cu bucurie. Consider că pentru cenaclul nostru dumnealui este o comoară. Îi spun atât, dacă se poate, excelsior!” (Dan Zanfirescu)
„Autorul poeziilor lecturate astăzi în cadrul ședinței Cenaclului Alexandru Sihleanu îl putem considera un simbolist râmnicean al zilelor noastre. Eu personal, considerându-l un urmaș al scriitorului râmnicean Florea Costache. Nu sunt de acord că numai poezia modernă și postmodernă îl face pe cititor să caute mai mult ideea poetică sau mesajul poetic. Susțin acest lucru deoarece, poeziile audiate astăzi au ca temă starea de spirit a poetului, care alternează trecut-prezent. De exemplu, din poezia Iubire neîmpărtășită: „De ce tristețea neagră mă apasă”, sau din Sonetul existenței mele: „Astăzi mă plimb cu bătrânețea pe drum/ Privind spre vremuri odată trecute/ Când visele mele devenit-au scrum…” Nu lipsesc din aceste versuri figuri de stil, precum epitete: „cer plumburiu”, „albii fulgi”, „parfumuri înăbușite”, „ochii stinși”, „privirea seacă”, sau metafore: „Plânge ploaia-n lacrimi”. Poeziile audiate respectă cu strictețe versificația cerută de această specie literară și consider o poezie foarte bună. Datorită acestui fapt felicit pe autor!” (Aneta Țâru Dumitreșteanu)
„Lectorul de serviciu de astăzi, dl Mircea Mocanu, a prezentat un grupaj de poezii bine realizate, în care ritmul și rima sunt așa cum cere poezia tradițională. În poezia Natura umană, prima strofă este o amplă metaforă: „Nori de furtună se adună pe cer/ Întunecând acum zarea întreagă;/ Pale de vânt în valuri se dezleagă,/ Iar fulgerul, în zare, stă grănicer”. Îl felicit pe autor și îl mai așteptăm la o nouă lectură!” (Floarea Frățilă)
Sâmbătă 25 mai, începând cu ora 11:00, lectorul de serviciu al ședinței Cenaclului Alexandru Sihleanu va fi dna Aneta Țâru Dumitreșteanu. Vă așteptăm, cu drag!

Distribuie:
Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Share