Cenaclul Alexandru Sihleanu – 17 Februarie 2024
ÎNTRE A ȘTI ȘI A TRĂI FRUMOS VIAȚA DATĂ
Sâmbătă, 17 februarie, ziua Sf. Mare Mc. Teodor Tiron; Sf. Mariamna; Sf. împărați Marcian și Pulheria, ședința Cenaclului literar-artistic Alexandru Sihleanu de la Centrul Cultural Florica Cristoforeanu din Râmnicu Sărat a debutat, cu momentul in memoriam Mircea V. Homescu.
A continuat lectorul de serviciu dl Vasile Ghinea cu un grupaj de poezii. Vă ofer lectura:
(Fără de soț) Tărâmul cuvintelor mute./ Pădure răstignită/ în rădăcini de oase/
cu iarba și pașii din țipăt/ de-aceleași esențe./ Armata de oase din ochii de stele/ rămâne o simplă rugă./ La steaua Poetului teiul se roagă/ cu brațe de rugă și florile lacrimi…/ Ce mult îmi lipsiți/ când stelele se nasc/ în umbra clepsidrei…/ Nichita, ți-ai odihnit neliniștea/ dincolo de gardul lumii…/ Pământul de lacrimi sfințit…/ Și teii se numesc Eminescu…/ Ce mult îmi lipsiți/ voi cei fără de soț!
(Viața) Pașii aripi întinse/ zborului de mâine./ Soarele întoarce ceasul/ și-n lumina gândurilor/ ne clădim speranța./ Visurile zboară/ păsări călătoare./ Timp și spațiu/își restrâng domenii,/ cruce zborului celest.
(Și timpul) Și timpul a rămas împovărat?/ La intersecția vieții,/ între dragoste și speranță/ împarte ore, minute,/ secunde, zile, luni, ani/ peste necazurile/ și mai puțin/ realizările oamenilor,/ într-un viitor incert/ pe pământul/ binecuvântat de Dumnezeu și mai ales/ grădina Maicii Domnului.
(Vrere) Vrem să fim „profeți” cu alții,/ uitând de dorurile personale./ În zilele toride/ sau cele friguroase,/ principiile noastre/ emit cuvinte/ cu vrere de unic adevăr,/ ca Cel de Sus/ să nu își schimbe/ binecuvântarea sa.
(Încercare) Încerc/ să-mi găsesc echilibrul/ nuanțelor de bine./ Port amintirile/ într-o greutate a sufletului/ ce-mi răscolesc/ pașii părerilor de rău./ Caut cuvintele potrivite,/ parcă toate au plecat/ în vacanță.
„Am citit multe poezii contemporane, spre deosebire de unele care sunt mai naive, acestea mi se par intelectuale. Mă emoționează faptul că în poezia Fără de soț sunt pomeniți Mihai Eminescu și Nichita Stănescu. Ultimul vers al acestei poezii îmi amintește că Nichita Stănescu într-o poezie ne îndeamnă să fim mai atenți la opera literară decât la viața autorului.” (Iulian Dumitrașcu)
„Lectorul de astăzi ne-a prezentat un grupaj de cinci poezii în stil postmodernist. D-lui nu este la prima încercare, ci este cunoscut la nivel local ca scriitor având mai multe volume publicate. Referirea la poetul Nichita Stănescu în poezia intitulată Fără de soț („Nichita, ți-ai odihnit neliniștea”) nu este deloc întâmplătoare, ținând cont de faptul că lectorul este un admirator al acestuia. Toate creațiile d-lui au fost scrise în umbra figurii lui Nichita Stănescu. Cu toate acestea, nu lipsesc nici referințele la marele poet național Mihai Eminescu. Tot în poezia Fără de soț face o trimitere directă la Mihai Eminescu și opera sa. Însuși titlul („Fără de soț”) este de inspirație eminesciană. Apar multe alte motive prezente în opera lui Eminescu. Toate poeziile prezentate sunt bogate în numeroase figuri de stil. Așteptăm un nou volum și îl felicit pentru efortul făcut!” (Cristi Rusin)
„Având în vedere că prima poezie a fost comentată de predecesorii mei, intrându-se în amănuntele realizării poeziei și a mesajului său, voi trece la următoarea poezie Viața. Este o trecere în revistă a existenței umane. „Pașii aripi întinse/ zborului de mâine” reprezintă perioada copilăriei. „Soarele întoarce … ne clădim speranța” reprezintă adolescența. „Visurile zboară/ păsări călătoare” este o prezentare a perioadei de maturitate, iar „Timp și spațiu…zborului celest” reprezintă perioada de final a existenței umane. Ceea ce James Joyce face în romanul Ulise descriind viața din Dublin într-o singură zi, face autorul poeziei Viața, în această poezie de esență. Referitor la poezia Și timpul voi spune că este un demers filosofic adresat „viitorului incert” al întregii omeniri, dar mai ales și în țara noastră considerată „grădina Maicii Domnului”. Poezia Încercare este o luptă intensă ce se dă în sufletul unei mari părți a oamenilor în tentația de a găsi echilibrul între bine și rău. Din păcate, de multe ori cuvintele potrivite sunt plecate „în vacanță”. Sunt poezii care determină reflecție și profundă cugetare.” (Mircea Mocanu)
„Versurile audiate astăzi în cadrul ședinței de cenaclu le putem încadra în stilul postmodern. Cheia pentru a descoperi ideea și mesajul poeziilor este bine ascunsă. Profundă și plină de mister, poezia dlui Vasile Ghinea, lectorul de astăzi, este interesantă și frumoasă. Poezia Fără de soț este un elogiu adus celor doi mari poeți ai românilor Mihai Eminescu și Nichita Stănescu. Despre Nichita, autorul constată că probabil după plecarea din lumea noastră și-a găsit locul pentru a-și odihni neliniștea, care l-a frământat toată viața: „Nichita, ți-ai odihnit neliniștea/ dincolo de gardul lumii…” Gardul lumii este metafora. În alte versuri autorul abordează tema, întoarcerea ireversibilă a timpului: „Și timpul a rămas împovărat?/ La intersecția vieții…” Subtil, versurile ascund și starea de spirit a noastră, a românilor în prezent (Vrere și Încercare).” (Aneta Țâru Dumitreșteanu)
„Mulțumesc lectorului pentru mesajul poetic transmis în cadrul ședinței Cenaclului Alexandru Sihleanu de astăzi. Poezia este echilibrată din punct de vedere literar-artistic, păstrând un echilibru în gândurile exprimate. Mi-a plăcut mult poezia Încercare care poate fi un motto în viață, încercând să ne găsim echilibrul. Felicitări și mulțumiri pentru lectura de astăzi!” (Adrian Câmpeanu)
„Poeziile prezentate astăzi de dl lector Vasile Ghinea, poetul sensibil, nostalgic, introspect, ce aduce în fața auditorului sensuri adânci ale existenței, valorilor și sentimentelor sale față de acesta. Universul său filosofic este vast, cu legături între adâncuri și înălțimi, între pământ și cer, cu interferențe între uman și cosmic, așa cum se prezintă în poezia Fără de soț. Felicitări dlui poet!” (Floarea Frățilă)
„Domnul lector de serviciu din ziua de azi prezintă poeziile care sunt departe de a fi poezii. Poezia trebuie să fie mult mai ritmată. La dumnealui este plină de mister, devenind prea filosofică, făcând cititorul să reflecte mai mult pentru a o înțelege. Eu îl felicit pentru perseverența de care dă dovadă și îi urez succes pe mai departe în scrierile sale. Mulțumesc!” (Mihai Vieru)
Sâmbătă 17 februarie, începând cu ora 11:00, lectorul de serviciu al ședinței Cenaclului Alexandru Sihleanu va fi dl. Mihai Doina. Vă așteptăm, cu drag!
