Cenaclul Alexandru Sihleanu – 14 Octombrie 2023
CUNOAȘTEREA, ÎN VARII DOMENII, ESTE CHINTESENȚA CIVILIZAȚIEI UMANE
Sâmbătă, 14 octombrie, ziua †) Sf. Cuv. Parascheva de la Iași; Sf. Mc. Nazarie, Ghervasie, Protasie și Chelsie, ședința Cenaclului literar-artistic Alexandru Sihleanu de la Centrul Cultural Florica Cristoforeanu din Râmnicu Sărat a debutat, cu momentul in memoriam Mircea V. Homescu.
„(Veșnicul întârziat) Trenul întârzie, cum se știe/ Și n-am ajuns la cununie./ Sper să nu ratez botezul,/ Că trebuie să zic crezul. (Unui bețiv) A plecat la farmacie/ Ca să ia apă de gură,/ Dar a intrat din prostie/ Într-un bar cu țuică pură.” (Safta Leaută, prin telefon, cu drag de la Năvodari)
A continuat lectorul de serviciu dl drd. Cristi Rusin cu un eseu intitulat Gânduri despre colonialism. Vă ofer lectura:
„Colonialismul. Răspândirea forțată a legii rațiunii. Dar cine o va răspândi printre colonialiști? (Anthony Burgess)
Scriitorul britanic definește colonialismul ca „răspândirea forțată a legii rațiunii”, parodiindu-i de fapt pe colonialiștii ce pretindeau că le fac un mare bine nativilor pe care îi ocupă. În același timp, Burgess se întreabă cine va fi cel ce va răspândi cu adevărat legea rațiunii printre colonialiști pentru ca aceștia să poată înțelege efectele nocive ale „misiunii lor civilizatoare”.
Colonialismul, înțeles nu doar prin ocuparea de teritorii și exploatarea lor, ci și de dorința de a impune acolo o nouă civilizație, este un fenomen inițiat de statele Occidentului modern. Civilizația occidentală modernă și-a creat propriul sistem de valori pe care l-a ridicat la rangul de reper sau model universal, fără să aibă acest drept. Prin forța militară și economică, această civilizație a reușit să se instaleze în alte spații. Așa au început să le impună neeuropenilor propriile lor idei, obiceiuri etc. Tot ceea ce este parte a civilizației occidentale era considerat „progres” și „dezvoltare”. Restul era „barbarie” și „primitivism”. Africa și Asia nu au avut nicio civilizație până la venirea europenilor. Așa credeau europenii.
Civilizația occidentală modernă, secularizată, nu-și poate baza pretenția de universalitate pe vreo măreție spirituală, ci doar pe putere militară și economică. Spiritualitatea și modul de viață al altor popoare din afara Occidentului este evaluat (judecat), în mod eronat, de către occidentali prin prisma așa zisei lor supremații, a raționalismului și progresului tehnologic și economic. Această viziune este una categoric rasistă și exclusivistă: tot ceea ce este occidental este cel mai bun, iar restul popoarelor sunt obligate să accepte ce le oferă Occidentul. Evident, această colonizare occidentală a avut și beneficii, pe plan material, prin importuri de tehnologie, dar pe plan spiritual a fost un dezastru. Ei au crezut că au reușit să integreze Africa în „lumea civilizată”. S-au înșelat pentru că n-au înțeles cum funcționează lucrurile în realitate.
Spațiul geografic are o influență uriașă asupra istoriei popoarelor. Pluralitatea și diversitatea pământului, reliefului și zonelor geografice diferite au generat și o pluralitate și diversitate a culturilor, fiecare cu propriile principii, idei, crezuri, valori, metode de evaluare și o logică proprie. Fiecare popor și-a elaborat propriul sistem de valori și propriile norme, principii și reguli pe parcursul secolelor trecute prin diferite experiențe, eșecuri, încercări, suferințe, experimente, schimburi sau dialoguri. Fiecare societate, fiecare popor, cultură sau civilizație are un sistem apărut în urma unui context geografic și istoric specific. Condițiile geografice influențează foarte mult, iar istoria nu poate fi separată de ele. Fiecare societate percepe timpul, progresul, succesul sau eșecul, viața sau moartea într-un alt mod. De aceea nu poate fi aplicat un standard universal uman, valabil pentru toate civilizațiile. Nu poate exista un model universal creat de oameni sau vreun criteriu universal de a judeca alte civilizații. Fiecare civilizație judecă alte civilizații prin optica proprie și prin logica proprie, după criteriile proprii, dar pe nedrept.
Un individ spunea, la un moment dat, că „japonezii n-au aur și argint, dar sunt printre cei mai bogați din lume. Africa e plină de metale rare și se zbat în sărăcie. Cea mai importantă resursă a unei țări sunt ideile și oamenii”. Afirmația aceasta arată nu doar ignoranța celui care a rostit-o, ci chiar eroarea despre care vorbeam. Nu poți compara cazul japonez cu cel african (sau cele africane, căci vorbim de mai multe). Japonia este o regiune cu o altă evoluție istorică. Un ținut semi-izolat, ce s-a bucurat multă vreme de liniște, pe când Africa a fost mereu un continent al violenței și războaielor între triburi și popoare. Asta e diferența principală.
O persoană venită dintr-o civilizație apărută într-un anumit spațiu geografic, într-un alt context istoric și având o moștenire specifică, nu poate judeca o altă persoană dintr-un alt spațiu, cu altă civilizație și istorie. Nu-i poate judeca valorile și ideile și nu le poate înlocui cu ale sale. Nu se potrivesc în acel loc și la acel moment. Occidentalii nu au înțeles asta. De aceea occidentalizarea Africii este un eșec. Au distrus tradițiile și obiceiurile autentice africane și au creat o serie de state artificiale ce nu au nicio legătură cu evoluția istorică a acelor popoare. Vedeți cazul NIGERIAN. Triburi și popoare diferite, cu rivalități ancestrale, au fost puse la grămadă și forțate să trăiască într-un stat pe care nu l-au vrut niciodată. Ne mai mirăm de ce acele state africane nu funcționează? Ne mai miră violența și războaiele civile? Ideea de genocid? Prin urmare, africanii au propriul lor drum de urmat, nu trebuie să urmeze calea Occidentului. În caz contrar, apar „forme fără fond” și state eșuate. Aceasta este nefasta consecință a colonialismului -„inventarea unei Africi eșuate”. Cu toate acestea, colonialismul nu se rezumă doar la cazul african și asiatic. Să nu uităm că Occidentul a încercat și încearcă să impună în continuare anumite direcții politice, culturale și ideologice în statele aflate sub influența sa, inclusiv în România. Cele mai multe din aceste inovații nu se potrivesc spațiului nostru din cauză că românii au o altă istorie, alte obiceiuri și alte valori. Cu toate acestea, se încearcă diverse experimente culturale, chiar lingvistice, iar impunerea acestor noi norme definite drept „progres” este un atentat la adresa civilizației românești”.
Lectorul de astăzi, dl drd. Cristi Rusin este tipul omului harnic, dotat cu imaginație și intuiție, care prin acumularea de cunoștințe, se poate mobiliza ușor și creează eseuri printr-o analiză pertinentă, pornind, ca cea în cazul de față, de la definiția colonialismului ca „răspândirea forțată a legii rațiunii”, a romancierului britanic Anthony Burgess, din volumul Portocala mecanică. La eseurile de la Cenaclul Alexandru Sihleanu trebuie menționate și conferințele pe diverse teme pe care le susține dl Cristi Rusin periodic la Biblioteca Municipală Corneliu Coposu și de curând lansarea volumului Scurtă Istorie a Municipiului Râmnicu Sărat, Editura Rafet, 2023. Îl felicit, îi doresc succes în tot ce întreprinde și îl așteptăm cu noi materiale la cenaclu.
„Cristi Rusin a scris un eseu foarte bun care corespunde orizonturilor mele de așteptare de la el. Nu numai că este foarte documentat autorul, dar aduce argumente de o logică extraordinară, argumente care ne fac să înțelegem fenomenul colonialismului. De fapt, „cotropitorii” nu urmăreau exportul de rațiune și civilizație, ci acapararea de noi și noi bogății pentru „binele” propriilor popoare. Sunt mulți români foarte încântați de civilizația europeană, dar adevărul este că această civilizație s-a construit pe suferința și necazurile altor popoare. Cristi a surprins și fenomenul actual al neocolonialismului, când se face export de idei și de experiențe sociale, politice, economice dezastruoase, care ni se aplică și nouă, si atunci sunt efecte negative în educație, în structura socială, în economie și cultură. Adoptarea formelor fără fond trebuie combătută, poporul român trebuie să urmeze propria cale de dezvoltare, să cunoască adevăratul progres. Îl felicit pe Cristi Rusin pentru seriozitatea cu care se apleacă spre subiect, rigurozitatea cu care ne prezintă datele și responsabilitatea pentru cele scrise.”(Ecaterina Chifu)
„De la dl Cristi Rusin, proaspătul doctorand, nu așteptam un asemenea material, mult departe de orientalism, dar autorul dovedește o pluritate de talente și în acest sens îi propun să ne prezinte creații proprii despre elementele tinereții lui, despre personalitățile municipiului și despre multe alte subiecte care îi plac autorului. Propunerea mea se bazează pe ușurința cu care domnul doctorand abordează subiecte neașteptate. Felicitări și spor la scris!” (Mihai Doina)
„În primul rând îl felicit pe dl drd Cristi Rusin pentru preocuparea în domeniul cercetării istorice, ceea ce puțini tineri fac. Este preocupa pentru cercetare. Toată stima din punctul meu de vedere. Referitor la colonialism, tema noastră de astăzi, m-a dus cu gândul la temele politice din timpul comunismului. De fapt, țările cuceritoare s-au îmbogățit foarte mult pe baza țărilor sărace, exploatându-le bogățiile. Treptat, din aceste țări aflate sub colonialism și-au câștigat independența. Și România de-a lungul timpului a fost într-un fel sub ocupație străină: turci, unguri, nemți, ruși. Îi mulțumesc foarte mult și îi doresc mult succes în viață.” (Costică Drîstaru)
„Subiectul prezentat de lectorul de serviciu dl Cristi Rusin are o deschidere foarte vastă, care ar putea cuprinde multe fațete. Este vorba de forma veche a colonialismului, făcând referire, aici, la cuceririle conchistadorilor și forma actuală, care se referă, în special, la extragerea a ceea ce e numește resursă de inteligență. Constanta comună este doar aceea că, în ambele situații, popoarele colonizate prezentau multe disfuncții interne. În consecință, consider că materialul poate fi mult extins, subiectele de abordat fiind multiple.” (Mircea Mocanu)
„Autorul eseului prezentat astăzi în cadrul ședinței Cenaclului Alexandru Sihleanu pleacă de la definiția colonialismului clasic a lui Anthony Burgess, autorul cărții Portocala mecanică. Acesta denumește colonialismul „răspândirea forțată a rațiunii”. Sunt întru totul de acord cu afirmația acestuia deoarece dintotdeauna, am înțeles, popoarele europene (colonialiștii) s-au considerat superioare popoarelor din teritoriile pe care le-au ocupat. Autorul face referire la pretențiile colonialiștilor privind superioritatea lor, scăpând din vedere faptul că orice popor are rațiunile lui și nu trebuie tulburat în cutumele și modul de viață pe care și l-au însușit de-a lungul timpului. În eseu se mai menționează că unii colonialiști (englezi, francezi) chiar au avut eșec în impunerea noului mod de viață pe care au vrut să-l introducă. De-a lungul istoriei omenirii, popoarele s-au dezvoltat în raport cu spațiul geografic în care s-au aflat și fiecare și-au alcătuit obiceiuri și cutume proprii plecând de la puterea de gândire, de imaginație de care au dispus. Consider că tema pe care a abordat-o drd. Cristi Rusin în eseul sau este foarte importantă și poate fi dezbătută în sute, chiar mii de pagini. A fost binevenită în cadrul cenaclului și îl felicit!” (Aneta Țâru Dumitreșteanu)
„În eseul prezentat astăzi drd. Cristi Rusin face o scurtă trecere în revistă a tarelor colonialismului pe glob. Istoricul are aici o tentă filosofică exprimând concluzii vechi ale altor filosofi și istorici privind determinarea teritorial-geografică a unor țări, prin făurirea unor istorii din afara lor, pentru că întotdeauna în urma unor războaie, istoria este scrisă de învingători. Această istorie este de cele mai multe ori din vechi timpuri modificată și cosmetizată în interesul cuceritorilor, deoarece timpii de evoluție ai popoarelor au fost diferiți, întotdeauna pe lângă dorința de cunoaștere, de explorare apare dominant dorința de îmbogățire prin însușirea lucrurilor de valoare existente în diferite țări. Acestea au fost: diamante, aur, argint, alte minerale, mai târziu petrol, gaze, cărbune, arbori, fildeș, și multe altele. Diferența de dezvoltare culturală dintre popoare a fost întotdeauna o mare piedică în înțelegerea dintre coloniști și băștinași. Adesea, au fost războaie de exterminare a unor triburi, care țineau la pământurile lor și la tradiții. Singurul lucru bun pe care colonialismul l-a exportat din țările colonizate au fost cunoașterea și aducerea în țările proprii a unor meșteșuguri noi și a unor culturi agricole noi, cum au fost: cartoful, porumbul, roșiile. Un colonialism deghizat, modern se vede astăzi prin formarea unor uniuni care folosesc, într-o parte din țările uniunii, largi piețe de desfacere a unor piese și tehnologii depășite moral. Consider că eseul de azi prezentat, incumbă spre expunere viitoare o mai largă și intensă documentare de ultimă oră privind sabotajul intelectual, economic și îi doresc succes, să prezinte și alte materialele.” (Georgeta Iuga)
Sâmbătă 21 octombrie, începând cu ora 11:00, lectorul de serviciu al ședinței Cenaclului Alexandru Sihleanu va fi dl Viorel Dodan. Vă așteptăm, cu drag!
