Spații culturale nr. 89 (12)
Nicolai TĂICUȚU
RAFTUL CU CĂRȚI
Andrei Novac, Lumea ta/ carnea mea/ oasele noastre, Editura Litera, București, 2022, 119 p. Nicolae Manolescu apreciază: lumea ta/ carnea mea/ oasele noastre: un parcurs poetic neobișnuit astăzi, de la o lirică de tip ronsardian, în care accentul cade pe admirația față de frumusețea femeii adorate, asociată cu ideea caducității tuturor celor omenești, la vechea temă creștină a oaselor perene. Originalitatea poeziei lui Andrei Novac constă în tandrețea cu care zugrăvește trupul femeii, în carnalitatea erosului.
Lidia Vianu, The Wind and Seagull/ Vântul și Pescărușul/ La Mouette et le Vent…, Editura Eikon, București, 2022, 157 p. Pe clapetă autoarea spune: Aceasta este o simplă poveste de dragoste ca multe, foarte multe altele. Îngăduiți-vă să simțiți fiecare sunet al ei – doar atât. Citiți textul virtual, ori creați pentru literele lui corpuri vizibile din cerneală pe hârtie. Scrieți-l cu mâna voastră, folosind semnele oricărei limbi vă este la îndemână. Important este să vă umpleți sufletul cu o comoară pe care, cu cât o dăruiți mai multora, cu atât va crește în voi.
Mioara Bahna, Din marmura soclurilor. Laureați ai Premiului Nobel pentru Literatură – volumul III, Editura Junimea, Iași, 2022, 284 p. Autoarea, de astă dată, îi are în vedere pe Rudyard Kipling, George Bernard Shaw, Luigi Pirandello, William Faulkner, Ernest Hemingway, Boris Pasternak, Mihail Șolohov, Samuel Beckett, Jaroslav, Seifert, Camilo José Cela și Abdulrazak Gurnah.
Any Drăgoianu, Capătul tunelului – poezii – Editura Betta, București, 2023, 110 p. Volumul de poezii este deschis cu grupajul onorat cu Premiul Dragoș Vrânceanu la a VI-a ediție a Concursului Național de poezie Radu Cârneci. Prefața, O rază în poezia contemporană, este semnată de Nelu Barbu, iar în partea finală se regăsesc extrase critice semnate de Horia Gârbea (la două volume), Marian Drăghici, Gela Enea, Nicoleta Milea (la două volume), Monica Grosu, Flavia Adam, Tudor Cicu (la trei volume), Iulian Cătălui, Mihaela Aionesei, Gina Zaharia, Valeria Manta Tăicuțu, Alexandru Ciocan (la trei volume) Daniel Marian (la două volume), Daniel Luca, Ion Roșioru.
Codruța Vancea, Pietre albe, Clubul Mitteleuropa, Oravița, 2022, 74 p. Al. Cistelecan apreciază: Pietrele albe ale Codruței Vancea sînt însemnate cu aceeași scriitură volatilă și primăvăratică dinainte. Codruța scrie cu o candoare și spontană, și structurală iar nostalgiile ei sînt organizate în jurul unei lumi ea însăși candidă, fie ea acum dispărută ori doar ascunsă în ceața memoriei…
Dan Movileanu, Suburbiile somnului, Editura Salonul literar, Focșani, 2023, 77 p. Pe coperta a patra a volumului editorul, Culiță Ioan Ușurelu, remarcă: …Temele sunt diverse, cu nuanțe livrești, solitudinea și tristețea ieșind în relief, poeziile având un rafinament natural, adesea cu iz balcanic. Poetul mizează pe un cititor implicat în actul creației, care aduce sensuri noi unui imaginar contorsionat și generează noi decodări…
Arhim. dr. Mihail Daniliuc, Sadoveanu… altfel, Editura Doxologia, Iași, 2020, 200 p. În Prolog autorul menționează: …Gândul meu este ca, prin smerita mea contribuție, să sprijin refacerea, chiar și parțială, a unui întreg, deoarece, după anul 1990, nu de puține ori, Sadoveanu a fost dispersat și privit unilateral, din perspective ce nu reflectă în întregime complexitatea vieții și a creației sale…
Cătălin Marius Negoiță, Piruete în sensul acelor de seringă, Editura Letras, Snagov, 2022, 121 p. În prefața, Dincolo de rănile ascunse ale existenței, Elena Netcu își începe astfel expunerea: Cătălin Marius Negoiță pășește fără îndoială în sfera complexă a liricii moderne, construindu-și discursul liric sub semnul incongruenței semantice, sub clarobscurul metaforei, un mod de facere a poeziei ce ne amintește de lirica douămiistă, purtând amprenta unei filozofii existențialiste.
Liliana Toma, Elitre, Editura Leviathan, București, 2022, 132 p. În prefața, Arc peste lumi, Costin Tuchilă menționează: Un arc întins peste lumi diferite, cu obiceiuri, credințe, psihologie distincte, cu transformările lor este proza Lilianei Toma. (…) Remarcabil este stilul fluent al povestirilor din acest volum, conducerea sigură a dialogului și fantezia elementelor descriptive, care dau culori uneori enigmatice, dar întotdeauna motivate de context…
Mihai Vintilă, Sunt ruda de sânge a unui timp nebun, Editura Infoest, Siliștea, 2023, 60 p. În scurta prefață, Un timp înainte, a. g. secară menționează: …Minimalist, poetul își păstrează verticalitatea quasi-piramidal lângă palatul pe care Poezia și l-a ridicat singură! (…) Apocaliptic, profetic, Mihai Vintilă cântă învierea șinelor uitate din Bărăgan, care mai așteaptă oameni adevărați, pentru un exil necesar! Măcar în interior! Jos pălăria lui Gris!
Elena Căpățână, Pe șoseaua dorului, Editura Alchimia cuvântului, Mogoșoaia, 2022, 117 p. Vin cu câte un cuvânt înainte: Leon Zăgrean (… consider că poezia d-nei Elena Căpățînă din volumul Pe șoseaua dorului este un evantai multidimensional de idei izvorâte din dorința de împărtășire a cunoașterii, a sentimentului de iubire a Ființei Umane…), Titi Damian (Borne strălucitoare Pe șoseaua dorului), Roxana Mihaela Constantinescu (Dar cu dor), autoarea (Pe șoseaua dorului m-am întâlnit cu Tine) și, pe coperta a patra, postfață de Nicolae Peneș.
Stan BREBENEL
PLANETA VASLUI
Județul Vaslui este cel mai sărac județ al țării noastre. Și nu de acum, a fost dintotdeauna. Majoritatea oamenilor fiind foarte săraci, în lipsă de altceva fac numai tâmpenii. Sunt renumite bețiile și apoi bătăile dintre ei care, de multe ori, se ajunge la crimă. Datorită multor acțiuni și întâmplări ce frizează ridicolul, prostia și inimaginabilul ce au loc în acest județ, o anumită parte a presei a numit acest loc Planeta Vaslui. De fapt, numele este împrumutat de la Planeta Moldova, nume ce aparține unui grup umoristic fondat în România de doi basarabeni în anul 2003. După puțin timp din cauza năzbâtiilor și faptelor halucinante ce aveau loc în Moldova dintre Carpați și Prut ziariștii au folosit sintagma în descrierea evenimentelor, ca titlu. Când cele mai numeroase dintre ele s-au localizat în județul Vaslui, ocupând de departe locul întâi la acest capitol, i s-a spus simplu Planeta Vaslui atunci când au dorit să prezinte cele mai noi minuni din județ. Titulatura este dată în bășcălie, este ironică. Eu vreau să vă prezint în cele ce urmează profunzimea și măreția unor oameni extraordinari cu care ne mândrim și astăzi. Și aș începe cu Dimitrie Cantemir (n. în Silișteni, ținutul Fălciu). A fost domnul Moldovei în două rânduri și un mare cărturar. A avut ocupații dintre cele mai diverse pentru vremea sa: enciclopedist, etnograf, geograf, filosof, istoric, lingvist, muzicolog și compozitor. Pentru marile sale merite științifice a fost primit ca membru în Academia de Științe din Berlin (1714). George Călinescu îl descria astfel: un erudit de faimă europeană, voievod moldovean, academician berlinez, prinț moscovit, un Lorenzo de Medici al nostru. Alexandru Ioan Cuza (n. Bârlad) a fost primul domnitor al Principatelor Unite. Ca om politic, înainte de a deveni domn, a fost ministru de război și membru în Divanul ad-hoc. Alți oameni politici ce s-au născut în județul Vaslui au fost Manolache Costache Epureanu, Gheorghe Mironescu (fost prim-ministru), Gheorghe Gheorghiu Dej, Ana Pauker, Grigore Gafencu, Virgil Trofin și Corneliu Zelea Codreanu. Ștefan Procopiu a fost un fizician, profesor universitar și inventator, membru titular al Academiei Române. Alți oameni de știință născuți aici: Dumitru Bagdasar (membru post-mortem al Academiei Române), Nicolae Hortolomei (medic, membru al Academiei Române), Nicolae Gh. Lupu (medic, membru al Academiei Române), Constantin Motaș, Nicolae Malaxa (și om de afaceri), Gheorghe Focșa (unul din întemeietorii Muzeului Satului). Nicolae Milescu Spătaru (n. Vaslui) a fost un autor de literatură de călătorie și istorie, cărturar, traducător, călător, geograf și diplomat. El este cel care a tradus pentru prima oară integral Vechiul Testament. Cu acesta începem lunga listă cu marile personalități din lumea culturii. Nicolae Tonitza, Ștefan Dimitrescu, Corneliu Vasilescu, Alexandra Nechita (pictori), Marcel Guguianu (sculptor), Victor Ion Popa, Alexandru Vlahuță, Alexandru Philippide (tatăl), Elena Farago, Felix Aderca, Mihai Ralea, Anton Holban, Constantin Chiriță, Cezar Ivănescu, Virgil Duda, Bujor Nedelcovici, Lucian Vasiliu, Teodor Codreanu (scriitori), Constantin Tănase, Alexandru Giugaru, Ștefan Ciubotărașu, Constantin Codrescu, Eliza Petrăchescu (actori), Valeriu Lazarov (producător de televiziune), Corneliu Porumboiu (regizor de film), Stan Golestan (compozitor). Matilda Pascal Cojocărița este o solistă de muzică populară, iar Andreea Răducan a fost o mare gimnastă. O figură aparte în galeria marilor oameni vasluieni îl reprezintă Peneș Curcanul. Acesta, pe numele adevărat Constantin Țurcanu, este unul dintre eroii Războiului de Independență de la 1877. Vasile Alecsandri a lăsat versuri nemuritoare în onoarea faptelor sale de vitejie. Personajele prezentate s-au născut în Vaslui, au trăit, muncit și creat în România, unele sunt încă în viața. Poate nu am reușit să cuprindem toată paleta de mari personalități. Sunt convins că mai există. La final se pot trage mai multe concluzii. Vasluiul, ca zonă săracă, a dus și duce multe lipsuri în nivelul de viață al semenilor, dar nu duce lipsă de creiere care sunt puse în slujba științei și culturii. Este o caracteristică a întregii Moldove, a întregii țări. Poate că există o pedeapsă pentru că îndrăznim să dăm lumii români de geniu. Pedeapsa vine din două direcții: o dată de la guvernanții noștri care fură la n mâini și a doua oară tot de la ei pentru că au oferit gratuit toate resursele țării străinilor care, conform atitudinii colonialiștilor, nu au milă de băștinași.
