Spații culturale nr. 13 (14)
Reviste literare
ARGEŞ, Serie nouă, Anul X (XLV), nr.9 (339), septembrie 2010, Piteşti. Despre Paul Goma la aniversară (75 de ani) scriu: Jean Dumitraşcu (Paul Goma a ajuns „un scriitor internetizat”, cum o spune cu o crâncenă modestie, în noile sale Scrisuri.), Liviu Ioan Stoiciu (Mie îmi e ruşine că Paul Goma nu are statuie în România, şi pe an ce trece creşte în mine sentimentul de neputinţă ştiind că Paul Goma are şi azi statut de refugiat politic la Paris.), Magda Ursache (Eticheta de antisemit te compromite iremediabil. Dvs. nu v-a fost teamă: „adevărul trebuie rostit chiar dacă uneori face… ne-bine”- Jurnal, 2010. Preţul? Vi se neagă moralitatea şi capodoperele.), Luca Piţu (Între Paul Goma şi precursorii proprii) şi Mihai Rogobete (Să nu-l uităm, să nu-l tăcem). Şi un fragment din poezia lui Virgil Diaconu: Sturzul cântă un lied, care trebuie să fie sufletul lui Iov,/ după ce şi-a pierdut fiii./ Chiar şi toamna trece prin sufletul meu cu toate cuiburile./ Cu toate vrăbiile pe care Domnul le îngroapă în ramuri/ ca să încolţească la primăvară.
a t e n e u, Anul 47, nr. 9 (493), septembrie 2010, Bacău. Adrian Jicu se opreşte asupra a două voci lirice contemporane: Sorin Despot (apasă) şi Lucia Cherciu (Altoiul râsului): Sorin Despot (…) este un poet (prea) cuminte, care îşi caută drum în literatură, fără a fi foarte convins încotro s-o apuce. Şi: Altoiul râsului este, de fapt, o nimerită metaforă a scrisului Luciei Cherciu, care îşi altoieşte sensibilitatea şi dorul de acasă pe tiparele unei realităţi filtrate prin grila lirică a unor predecesori de renume. Printre altele, Mircea Dinutz scrie despre cartea lui Mircea Radu Iacoban Printre cărţi: Dacă nu ne respectăm noi, cum să ne respecte alţii? se întreabă în mod justificat M.R. Iacoban, care a scris o carte vie, când deschisă generos spre poezie, când ironică şi spectaculoasă la nivelul limbajului, niciodată frivolă. Iar Violeta Savu concluzionează în comentariile sale despre Autobuzul cu cocoşaţi: Reeditarea demonstrează că versurile Norei Iuga își păstrează prospeţimea şi modernitatea după 10 ani de la prima apariţie.
BUCOVINA LITERARĂ, serie nouă, Anul XXI, nr.8-9 (234-235), august-septembrie 2010, Suceava. Revista are un nou colectiv de redacţie. Constantin Arcu, redactorul-şef, precizează în editorial: Am preluat din mers revista şi nu ne-am propus să aruncăm totul peste bord. Parte din rubricile existente vor fi păstrate. În fond, cei de dinaintea noastră s-au străduit să aducă revista până aici şi nu avem decât să le mulţumim. (…) Sigur că vom păstra numai rubricile care se pliază pe ideea noastră despre revistă. Şi cum mi-e foarte greu să mă opresc la ceva anume, o să înşir numele celor care semnează (şi ce nume!): Dan Lungu, Liviu Ioan Stoiciu, Şerban Foarţă, Ioan Holban, Horia Gârbea, Emanuela Ilie, Adrian Alui Gheorghe, Matei Vişniec, Ion Cristofor, Dimitrie Vatamaniuc, Theodor Codreanu, Ion Beldeanu, Constantin Hrehor, Mircea A. Diaconu, Leo Butnaru, Alexandru Ovidiu Vintilă, Constantin Dram, Aida Hancer, Vlad Sibechi, Deniz Otay, L.D. Clement, Liviu Antonesei, Luca Piţu, Jean Dumitraşcu, Elena-Brânduşa Steiciuc, Liviu Papuc şi Constantin Arcu.
Cafeneaua literară, anul VII, nr.10/85, octombrie 2010, Piteşti. Şi totuşi eu nu-mi pierd credinţa: numai ce văd o piatră, că o şi încerc pe sufletul meu: doar-doar de s-o aprinde! Da, eu încă mai caut pietre care iau foc, munţi de scânteie.(din poemul Pietre de Virgil Diaconu). Întru aşa crez se face revista Cafeneaua literară. Laureaţii Concursului Naţional „Literatura modernă”, ediţia a doua, 2010, au fost: Nicolae Iliescu pentru romanul Privelişte dincolo de tine, Paul Aretzu pentru cartea de poezie Cartea cu anluminură, Dumitru Augustin Doman pentru cartea de critică literară Cititorul de roman, la secţiunea consacraţi, iar la secţiunea debut, Jocul orb al Oliviei Sgarbură. Invitaţii Clubului „Cafeneaua literară” sunt, printre alţii, Titus Maxus şi Amalia Constantinescu. Ochiul lui Osiris, cartea care adună între paginile sale interviurile date de Mircea Muthu diferitelor reviste, face parţial portretul acestuia, spune Virgil Diaconu, Florentin Popescu se ocupă de portretul în peniţă Vladimir Udrescu, iar Catrinel Popescu comentează pe marginea cărţii de poezie Buzele unui om singur de Denisa Popescu.
DACIA LITERARĂ, anul XXI (serie nouă din 1990), nr. 92(5), septembrie 2010, Iaşi. Multe şi deosebit de interesante subiectele abordate în acest număr al revistei. Cititorul de reviste ar vrea să se oprească mai mult asupra unora dintre ele, dar îi e imposibil să facă o alegere, astfel că, şi datorită permisibilităţii spaţiale, doar aminteşte câteva: eseul lui Grigore Ilisei despre profesorul de Estetică Alexandru Husar, eseul Oanei Opaiţ Luceafărul – de la poezie metafizică la „cel mai lung poem de dragoste…”, interviul consemnat de Vasile Iancu cu profesorul Mircea Rusu, eseul lui Cristian Sandache – Radu Petrescu şi boicotarea istoriei, studiul critic al lui Ioan Holban asupra poeziei lui Ioan Pintea (Poezia ca o mistică a realului), aprecierile lui Gheorghe Istrate asupra Revelaţiilor lui Dionisie Duma sau ale Cristinei Chiprian la cartea lui George Vulturescu Orb prin Nord. De remarcat şi eseurile lui Adrian Dinu Rachieru despre Structurile dialogice în romanul românesc din secolul al XX-lea de Aliona Grati şi Valentin Ciucă despre o personalitate marcantă a artelor frumoase româneşti – Adrian Podoleanu a ajuns viitorul din urmă…
ORAŞUL, Anul V – 17-18 (2010) Fundaţia Culturală Carpatica, Cluj-Napoca. Această revistă de cultură urbană vine şi întregeşte viaţa spirituală a Clujului prin oamenii lui deosebiţi. Chiar în primele pagini ale revistei ne sunt prezentaţi Seniorii Cetăţii, dar numai simpla înşiruire de nume ne-ar ocupa întreg spaţiul de prezentare. Ca şi altădată, ne vom îndrepta spre secţiunea literatură, vecină cu secţiunea artă plastică. După lecţia de înţelepciune ţinută de Marcel Mureşeanu (Monede şi monade),ne delectăm cu versuri de Andreea Felciuc, Miron Scorobete, Valeriu Varvari, Denisa Ioniţă, Philippe Jones (în traducerea lui Ion Cristofor) sau proza lui Ion Barbu Arborele de apă, ca apoi să trecem la raftul cu cărţi unde Constantin Cubleşan ne prezintă critic Boemele lui Marcel Mureşeanu şi Sosia lui Dafin Mureşeanu, Mircea Popa cărţile lui Constantin Hagea – Pagini de istorie trăită. De la Diktatul de la Viena la Războiul din Răsărit şi a lui Viorel Cacoveanu – Învinşii. Nu se poate trece cu vederea Jurnalul de expoziţii al lui Negoiţă Lăptoiu. De astă dată expoziţiile au aparţinut artiştilor plastici: Eugen Gocan, Mariana Bojan şi Dacian Andoni.
Plumb, Anul V, nr. 43, octombrie 2010, Bacău. Revista este deschisă de un superb poem de Ovidiu Genaru (În vis), dar şi de aprecierile lui Grigore Codrescu privind capitolul I.L. Caragiale din Istoria critică… a lui Nicolae Manolescu. Urmează eseistul Ionel Necula cu Ştefan Zeletin – un romantic întârziat în cultura românească, Calistrat Costin şi Constantin Blănaru cu aprecieri critice la cărţile Îngere, vii?… de Gheorghe Truţă şi, respectiv, Frica de Liviu Comşia. Nu face notă discordantă Cornel Galben vorbind despre „aventura lirică” a lui Emilian Marcu prin Cartea celor optzeci şi opt de taine. Remarcăm, de asemenea, eseurile lui Romulus Dan Busnea (Nevoia de speranţă) şi al lui Gheorghe Iorga (Prejudecăţi, percepţii şi neînţelegeri în dialogul dintre civilizaţii – II). Carmen Veronica Steiciuc, Patricia Lidia semnează poezie, Silvia Miler, epigrame, iar Mihaela Jescu, proză. De apreciat pagina De amicitia.
POESIS, Anul XXI, nr. 9-10 (236-237), septembrie-octombrie 2010, Satu Mare. Ne place să spunem că acest număr este editat sub semnul respectului. Respectul lui George Vulturescu: …La o ceaşcă de cafea privesc Someşul ca şi altădată cu prietenii mei, poeţii care nu mai sunt, şi îmi place să cred că frunzele toamnei sunt rame de oglinzi în care ne putem vedea sufletul… respect pentru poezia lui Andrei Zanca şi Arthur Porumboiu, respect pentru poezia lui Liviu Georgescu şi Filip Köllö, a Aidei Hancer, a lui Flore Pop şi Grigore Gherman, a lui Petruţ Pârvescu, Ion Bala, Tucu Moroşanu şi Vihar Judit, respectul parodistului Lucian Perţa, respectul, prin cronici literare, al lui Alexandru Zotta (Dinu Flămând), George Vulturescu (Viorel Mureşan), Vasile Spiridon (Mircea Bârsilă), Mihai Posada (Dumitru Chioaru) şi Viorel Mureșan (Ştefan Manasia), respectul prin eseuri: Dragoş Vişan (Ion Caraion), Boris Marian (Epoca Nichita Stănescu), Graţian Jucan (M. Eminescu şi „Mioriţa”) şi Marian N. Tomi (Paul Celan).
Pro Saeculum, Anul IX, nr. 5-6 (65-66) 15 iulie – 1 septembrie 2010, Focşani. Titanică muncă a depus colectivul de redacţie (redactor-şef Mircea Dinutz) pentru a scoate această ediţie de 210 pagini, format A4… La 75 de ani D.R. Popescu este intervievat de Mircea Dinutz. La această aniversară au venit cu daruri: Irina Petraş, Magda Ursache, Gheorghe Istrate, Constantin Coroiu, Alina Dumitriţa Alboaei, Nicolae Bârna, Loredana Ionela Tuchilă, Anemona Pătrulescu, Dumitru Velea şi Mircea Radu Iacoban. Nu lipsesc semnăturile Irinei Mavrodin şi a lui Liviu Ioan Stoiciu, iar Emil Buruiană se află în dialog cu criticul şi istoricul literar Ioan Adam. Dintre eseuri remarcăm pe cel al lui Ion Lazu – Mioriţa – o ipoteză de lucru şi pe cel al lui Tudor Cicu – „Ezitând între taină şi nimic…”, un periplu în universul poetic LIS – II. Din Vrancea literară vin Doina Popa, Adrian Botez, Mihaela Croitoru, Alexandra Alstanei, Ioan Dumitru Denciu, Alex. Pleşcan, Carmen Săpunaru Tămaş, Florinel Agafiţei, Carmina Simona Stoian, Costică Neagu şi Ana-Maria Cornilă Norocea.
Revista română, Anul XVI, nr. 3 (61), septembrie 2010, Iaşi. În editorial Nicolae Turtureanu scrie despre un film considerat ca şi pierdut, dar regăsit de curând, Odessa în flăcări, o coproducţie italo-română realizată în 1942 (!) şi despre legendara artistă basarabeană Maria Cebotari. Suntem un neam suferind care trebuie să înveţe să se ridice în numele lui Hristos la demnitatea creştină! Acesta este un citat din interviul cu actorul Dan Puric consemnat de Stelian Gomboş. Ancheta RR dezbate o problemă complexă: Ce înseamnă a fi român…? a) pretutindeni? b) în Ardealul Românesc? (Basarabia, Nordul Bucovinei, Ţinutul Herţa, Banatul Sârbesc) c) în România? (Judeţele Harghita, Covasna, Mureş ş.a.) Au răspuns: Marcela Benea, Luminiţa Cornea, Mircea M. Pop, Octavian Zelinski, Preşedinte al Asociaţiei de Cultură ASTRA şi dr. Ioan Lăcătuşu preşedintele Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş. În continuare revista pune în evidenţă probleme ale literaturii române interferate cu istoria României.
13 Plus, Anul XIII, nr. 7-8-9 (143), iulie-august-septembrie 2010, Bacău. Pentru intrarea în atmosferă, lecturăm poeme de Viorel Savin, Virgil Nistru Ţigănuş, Petrache Plopeanu, Emil Ariton, Gherasim Luca (traducere din lb. franceză de Crina-Laura Luca, Anca Iuliana Măgdălin (debut), Ştefan Dincescu, Dan Sandu şi George Bacovia. Trecem apoi la eseurile lui Petre Isachi (Spirala estetică bacoviană), Constantin Enianu (Clasic şi sănătos Rafael) şi Belatris Petronela Florea (En guise d’introduction: la déontologie de l’intellectuel (I). La rubrica Oglinzile lectorului semnează: Rodica Marin (Romulus-Iulian Olariu & Daniel-Cristian Maria, Ritmuri/ Rituri – Rythms/ Rites), Petre Isachi (Valeriu Sofronie, Domnul P), Corneliu Vasile (Adrian Marino, Viaţa unui om singur şi Julia Maria Cristea, Sărbători, tradiţii, ritualuri, mituri…), Cornel Galben (Valentin Rădulescu, Corabia cu pânze de păianjen) şi Eugen Negrici şi Dumitru Micu privindu-l în oglinzi paralele pe Ştefan Dincescu (Jelind mălinii viscoliţi). La rubrica Romanul, încotro? Petre Isachi tratează două prozatoare pe baza romanelor lor: Valeria Manta Tăicuţu cu Mamin şi Cornelia Ichim-Pompiliu cu Peștele din oglindă.
Cititorul de reviste
