Spații culturale nr. 13 (13)
RAFTUL CU CĂRŢI
Nicolai TĂICUȚU
Carmen Veronica Steiciuc, Vitrina cu dimineţi circulare/ La vitrine aux matins circulaires, Editura Paralela 45, 2010, Piteşti, 112 p. Traducere de Florina Liliana Mihalovici. Prefaţatorul, regretatul critic Mircea Ghiţulescu, constata: Poemele ascund un jurnal liric scris în împrejurări excepţionale, cum ar fi rezidenţa literară la Villa Mont Noir de la Saint-Jans-Cappel din Franţa, unde a locuit cândva Marguerite Yourcenar… Le citeşti şi nu-ţi mai doreşti altceva decât să primeşti o scrisoare de dragoste de la Carmen Veronica Steiciuc. De fapt ai şi primit-o. În cele din urmă, poeta va exclama asemenea lui Arthur Rimbaud „eu nu sunt eu”, exprimând atâta concentrare de sine încât pare că sufletul se îndepărtează de trup şi se privesc unul pe altul cu ochii miraţi.
Paul Blaj, poetul miazănoapte, Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2010, 56 p. Pe coperta a patra, Marina Nicolaev spune: Există în poezia lui Paul Blaj profesionalismul native al unui crochiu liric fin, imperceptibil, stranie filosofie ukiyo-e (a lumii trecătoare care pluteşte) cu descrieri desprinse parcă din stampele epocii Edo şi grefate ad-hoc într-o altă lume contemporană gesturilor simple, cotidianului, demnă de o aristocraţie a bucuriilor mici, puzzle bine echilibrat şi gestionat cu o tandreţe impecabilă. Exemplificăm: când îmi spui şi îmi atingi urechea/ ceva intră în venele mele/ toată săptămâna admir spitalele/ cu merii lor înflorind pansamente de aer/ zilele mă îmbrac simplu/ plouă mărunt/ ies în faţa casei mă descalţ de tenişi/ pentru a fi iarba apelor/ strigi închizi ochii apoi alergi/ ca să mă iei în braţe/ eu nu îţi răspund/ cum odinioară acei pomi văruiţi/ te apropiau de primăvară/ sunt un dor fructifer/ care nu se miră/ de ce îi cad fructele prea coapte (Suntem desene pe apă)
Daniel D. Marin, Poezia antiutopică – O antologie a douămiismului poetic românesc, Editura Paralela 45, Piteşti, 2010, 272 p. Au fost antologaţi: Constantin Virgil Bănescu, Zvera Ion, Doina Ioanid, Răzvan Ţupa, Adrian Urmanov, Andrei Peniuc, Teodor Dună, Dan Coman, Ștefan Manasia, Dumitru Crudu, Domnica Drumea, Ruxandra Novac, Miruna Vlada, Diana Geacăr, V. Leac, T.S. Khasis, Gabi Eftimie, Constantin Acosmei, Cosmin Perța, Rita Chirian, Linda Maria Baros, Șerban Axinte, Radu Vancu, Ofelia Prodan, Daniel D. Marin. În Argument, antologatorul, Daniel D. Marin precizează că Marius Ianuş şi-a renegat de curând poemele publicate până acum şi nu a mai putut fi inclus în acest volum, iar Elena Vlădăreanu şi Dan Sociu au refuzat antologarea. Totuşi, să fie atât de mică (numeric vorbind) generaţia douămiistă?
Ioana Gherman, Angoasă existenţială, Editura ARANIA, Brașov,2009, 90 p. Doru Munteanu menţionează pe ultima copertă: Poezia Ioanei Gherman este o caligrafie a emoţiilor, o hârtie de turnesol a neliniştilor interioare. Volumul este un puzzle al stărilor sufleteşti, un concert neterminat pe muzica întrebărilor existenţiale, atingând, uneori, acutele unui ţipăt dodecafonic. Unitare în construcţie, proaspete în exprimarea metaforică, poemele devoalează angoasa din fiecare dintre noi, întrebările fiinţei devorată în fiecare zi în timpul ospăţului existenţial. Exemplificăm: Îmi tremură carnea/ pe mine/ de supărare şi furie/ şi urlu injurii/ ca să nu-mi aud inima tăcând/ înfricoşată/ ca să ştiu sigur că exist/ că sunt în viaţă/ prin zgomotul meu/ prin sunetul ce-l fac/ eu nu zac/ pe caldarâm…
Florin Costinescu, Nuferi blestemând, Editura SemnE, Bucureşti, 2010, 140 p. Scurtele referinţe critice redate pe copertele cărţii aparţin lui Laurenţiu Ulici, Alexandru Condeescu, Constantin Cubleşan, Romul Munteanu, Costin Tuchilă, Ioan Adam şi Eugen Negrici. Redăm un fragment din referinţele ultimului citat: În esenţă, poetul ne pare a fi, în ce are mai reprezentativ – un elegiac cu o reflexivitate discretă ce se tulbură doar la chemările magicului şi ale simbolicului. Îi este dat să se simtă întreg doar înveşmântat în poezia veşnicului început de toamnă, a unui inevitabil şi melancolic septembrie, care evocă un recul melodios şi diafan. Iubirea nu reprezintă, cum s-ar crede, numai centrul de foc al inspiraţiei, motivul iradiant şi transfigurator. Ivirea erosului ţine de un ritual; ea aparţine unui scenariu galant, voit desuet….
Camelia Manuela Sava, Feţele infinite ale poemei, Editura Valman, Râmnicu Sărat, 2010, 86 p. Coperta este realizată de Silvia Ioana Sofineti, iar grafica de Petrache Plopeanu. Structurată pe cinci capitole: Poeme pentru sufletul tău, Aceste feţe nevăzute ale iubirii, poezia cartierului, Poezia vieţii şi Colinde neconvenţionale, cartea vine cu o lirică feminină bine temperată, fără căderi în desuetudine, care face bine poeziei actuale. Să exemplificăm cu unul din poeme: Geană peste geană,/ îţi trimit sărutările/ ca pe nişte porumbei albi/ rătăciţi delicat printre rânduri…/ degete peste degete/ îmi răspunzi cu mângâierile toate/ ca nişte zboruri…/ Ochi lângă inimă/ ca şi cum te-ar durea/ aceeaşi zbuciumată secundă…/ Ochi lângă piele/ ca şi când te-ar pedepsi ceasornicul/ cu o fâlfâire de pasăre în plus…
Victor Munteanu, Rănirea vederii, Editura Fundaţiei Culturale Cancicov, Bacău, 2010, 158 p. Autorul precizează (p.2): Prezentul volum reuneşte, în ediţie revăzută şi definitivă, cărţile Veşti la marginea acoperişului (1993) şi Locuinţă pentru un strigăt (2004). Iată prefaţa autorului la acest nou volum: A fost odată un tânăr care eram eu/ şi purtam o inimă grea şi pantaloni din aţică/ şi-am smuls numele lui Dumnezeu şi, plângând,/ am intrat cu el şi-am strigat să-l împart şi nu era nimeni.// Dar a fost odată un tânăr care eram eu/ şi gândeam atât de încet, încât nu puteam să vorbesc./ Zadarnic îmi păzeam gândurile din faţa prăpastiei.// Pot numai să spun că a fost odată un tânăr/ care a plecat şi nu mai stă la masă cu mine./ Sunt singur şi depărtările ard/ în luminile reci şi târzii…
Traian Drăgănescu, Reînvierea lumii, Fundaţia Editurii Scrisul Românesc, 2009, 110 p. Este cea de-a patra carte de eseuri a lui Traian Drăgănescu după: Semnificaţia perenă a omului arhaic (2003); Delincvenţa juvenilă. O lecţie deschisă de sociologie (2005) şi Mircea Eliade, între profeţie şi adevăr (2007). Pentru prezentare cităm câteva titluri incitante din cuprinsul cărţii: Fenomenul românesc şi spiritualitatea lumii, Perenitatea omului arhaic, Eminescu şi Insula Euthanasius, Mitul fundamental al românilor, Potopul ca o reîncepere, Reconcilierea dintre spirit şi materie, Ştiinţa şi moartea mitologiei, Tragedia omului modern, Recuperarea timpului pierdut, Mituri, vise şi mistere, Relaţiile ancestrale cu natura şi cosmosul, Reidentificarea mitică a omului modern, Balada românească în centrul mitic al lumii, Sfânta Fecioară şi folclorul românesc ş.a.
Mihai Sălcuţan, Mic îndreptar pentru năravuri mari – Rondeluri epigramatice – Editura ALPHA MDN, Buzău, 2010, 110 p. Acad. Mihai Cimpoi scrie în prefaţă: În forma fixă şi austeră a rondelului epigramatic încape, sub condeiul acid al lui Mihai Sălcuţan, întreg spectrul satirei: de la nota ironică la cea sarcastică. El îşi propune un act de asanare morală atât de necesar azi, realizat cu pasiune şi devotament estetic faţă de un gen cu efect mântuitor. Exemplificăm cu Rondel despre om: De stăm la dreaptă judecată/ Şi despre om luăm aminte,/ Vedem că până şi-un părinte/ Tot mai greşeşte câteodată.// Nu ştie nimeni dinainte/ De faţa cea adevărată,/ De stăm la dreaptă judecată/ Şi despre om luăm aminte.// Cum e făptură minunată,/ Un om e suflet, grai, cuvinte/ Şi, peste toate, are minte/ Ce pe la unii nu se-arată,// De stăm la dreaptă judecată.
Ioan Vintilă Fintiş, Icoana din apă, Editura Ghepardul, Bucureşti, 2010, 88 p. Lirica acestui volum este completată, cum nu se poate mai bine de pictorul Cristian Anghel, cel care realizează coperta şi grafica acestei cărţi deosebite. Exemplificăm prin trei scurte poeme: Înlăuntrul zmeurei/ în afara oracolului// „aer cu diamante”// meridianele punctului/ despărţind Gloria/ ecuatorului// Icoana din apă/ om învăluit în mistere (Om învăluit în mistere), Atât de straniu/ se arcuieşte/ spinarea dealului// Parcă ar fi/ un sân de fecioară/ alăptând la nesfârşit/ îngerii.(Spinarea dealului) şi Trestii de sare înfloresc nepereche/ pe ziduri/ Apa de deasupra Icoanei/ plânge cu riduri/ Turnuri de diamante tresar acum/ din cuvinte/ unde te-ascunzi/ nevăzute părinte?/ Îndepărtează de la mine/ paharul amar/ Lumina nu mai picură pe faţa lumii/ nectar (Apa de deasupra Icoanei).
