Spații culturale nr. 14 (14)
Reviste literare
ARGEŞ, Serie nouă, Anul X (XLV), nr.12 (342), decembrie 2010, Piteşti. Aşa cum ne-a obişnuit, şi de astă dată, acest număr aduce în faţa cititorului nume de prestigiu ale literaturii române contemporane: Liviu Ioan Stoiciu, împreună cu Doina, caută centrul energetic al Pământului în Bucegi, Nicolae Oprea vorbeşte despre duplicitatea omului din Est erou al cărţii lui Ioan Groşan, Un om din Est, Luca Piţu divulgă o întâmplare legată de domnia sa şi tabloul Istorie a lui Dan Hatmanu. Apoi, prin poezia sa, Ofelia Prodan ne prezintă câteva ipostaze ale Magicianului, Nicolae Turtureanu ne povesteşte O zi de vacanţă, iar Dumitru Augustin Doman vede în spectacolul literaturii memoriile lui Gheorghe Păun, Privind peste umăr şi satirele vesele şi grave ale lui Mircea Dinescu din volumul de poezii: Femeile din secolul trecut. Alte semnături importante: Aurel Sibicianu, Marin Ioniţă, Mihai Rogobete, Ştefan Ion Ghilimescu, Dumitru Chioaru, Nicolae Coande, Mircea Bârsilă, Gheorghe Mocuţa, Monica Mureşan, Leo Butnaru.
a t e n e u, Anul 47, nr. 11-12 (495-496), nov.-dec. 2010, Bacău. Consistent acest număr dublu. Să facem o succintă trecere în revistă: Stăpânirea de sine sau despre scrisul apicular este eseul lui Adrian Jicu la cartea lui Constantin Călin, Stăpânirea de sine. Miscelaneu. Comentarii literare de înaltă clasă face Violeta Savu despre volumele de versuri: Cam toţi murim de Viorica Răduţă şi Moartea parafină de Robert Şerban. Ca şi Marius Manta în Nuanţe şi neosenzualism marca Kawabata. Tot Violeta Savu scrie cu drag despre Ordine de zi, ordine de noapte a lui Leo Butnaru. Alte lecturi aparţin lui Dan Petruşcă (Călugărul şi filozoful de Jean François Revel), Marius Manta (Convorbiri despre Nicolae Steinhardt de Călin Emilian Cira), Grigore Codrescu (Înstrăinata noastră Basarabie de Ion Lupu) şi Anamariei Tancău (Suspendat spre fructul prelung de Ştefan Amariţei). Remarcăm, de asemenea, eseurile semnate de Gheorghe Iorga, C. Trandafir, Dan Perşa, Vasile Spiridon, Ion Fercu, dar şi notele de jurnal ale lui Leo Butnaru şi ale Doinei Cernica.
BUCOVINA LITERARĂ, serie nouă, Anul XXI, nr.10-12 (236-238), octombrie-decembrie 2010, Suceava. Despre ce este S.S.B. şi ce dorim noi? vine cu câteva cuvinte lămuritoare, în editorial, Constantin Arcu, iar LIS afirmă, într-un jurnal comentat: Degeaba eşti scriitor, dacă n-ai şi „statut de profesionist”. Partea de critică literară este asigurată de: Ioan Holban (La gurile Africii, Grigore Ilisei), C-tin Blănaru (Ecluza, Radu Mareş), Ema Ilie (Provizorat, Gabriela Adameşteanu), Ionel Savitescu (Iluziile literaturii române, Eugen Negrici), Geo Vasile (Elegiile de la Dorweiller, Gellu Dorian), Valeria Manta Tăicuţu (Călătorul cu aripi indigo, Viorica Petrovici), Mircea A. Diaconu şi Daniela Petroșel. Eseurile sunt semnate de: Alex. Ovidiu Vintilă, Adrian Alui Gheorghe, Theodor Codreanu, Ovidiu Morar, Ion Pecie, Liviu Pendefunda, Isabel Vintilă. Leo Butnaru se destăinuie cu Scrisori din nordul Bucovinei ocupat(e)-spre Basarabia colonizată şi ea. Poezia este prezentă prin: Nicolae Coande, Ioan Es. Pop, Aurel Dumitraşcu, B. Fundoianu, Diana Corcan, Dan Bistricean, Georgiana Diaconiţa, Andreea Felciuc, Marius Ianuş. În vitrina editorială este expus şi Mamin de Valeria Manta Tăicuţu.
Cafeneaua literară, anul VII, nr.12/87, decembrie 2010, Piteşti. Poezia care, zdrobită aidoma unui fruct, de loviturile discreditului, indiferenţei, uitării etc., îşi împrăştie seminţele în ţărână, redevine viaţă. Acesta este unul dintre aforismele lui Gheorghe Grigurcu aflat justeţe şi adâncime. La rândul său, Dan Brudaşcu afirmă, în interviul dat lui Gabriel Argeşeanu: Copiii de la ţară vor mai afla despre colinde şi celelalte obiceiuri de la televizor, din muzee sau din cărţi. Au lecturat şi pentru noi: Adrian Dinu Rachieru (Un om din Est de Ioan Groşan), Denisa Popescu (Cartea şoaptelor de Varujan Vosganian), Virgil Diaconu (Tapet cu hieroglifă de Corneliu Antoniu), Ionel Bota (Prozatori români de azi de Cornel Ungureanu) şi Eugen Evu (Moştenitorii iadului sau Cartea bolnavă de Ion Jurca Rovina). Poezie semnează: Virgil Diaconu (parabola de pe prima copertă), Andreea Ghica, Eugen Evu, Alice Drogoreanu, Iancu Grama, iar la Clubul „Cafeneaua literară”: Cristian Averillas (traducere: Letiția Ilea), Ştefan Ion Ghilimescu (prozo-poeme) şi Aurel Sibicianu. Proză arhiscurtă semnează Ioana Mihai.
Contraatac, anul XI, nr. 25, decembrie 2010, Colegiul Tehnic „Gheorghe Balş”-Adjud. …
că, parcă un pic de „bolşevism” (nu sovietic, dar „ţepeşesc”, de-al nostru, neaoş, DA!) – n-ar strica pentru câteva ceasuri ori zile, să mai… rărească rândurile celor care ne tot scot ochii cu furturile lor sfidătoare şi crimele lor de trădare „lejeră” a României şi a Neamului Românesc. A fost un citat din editorialul revistei semnat de redactorul coordonator, Adrian Botez, cel care scrie apoi in memoriam Adrian Păunescu (o amplă prezentare) şi Gabriel Stănescu. Tot Adrian Botez realizează un dialog cu poetul Ionuţ Caragea, iar Ioan Liviu Stoiciu scrie Câte ceva despre Basarabia îndepărtată. De remarcat eseurile lui Dan Brudaşcu: Carenţe sau omisiuni interesate?!? şi Castelul de la Ciucea într-o mai exactă prezentare. Poezie semnează: Eugen Evu, Ionuţ Caragea, Paul Spirescu, Camelia Ciobotaru şi elevi ai Colegiului Tehnic „Gheorghe Balş” din Adjud.
Curtea de la Argeș, anul II, nr.1 (2), ianuarie 2011, Curtea de Argeş. Salutăm cu bucurie apariţia unei noi reviste de cultură. Menţionăm că revista, al cărei redactor-şef este Gheorghe Păun, apare lunar sub egida Trustului de Presă „Argeş Expres” şi a Casei de Cultură „George Topârceanu” din Curtea de Argeş. În acest număr, Sub crugul Eminescului semnează eseuri: Horia Bădescu (Ideea Eminescu), acad. Mircea Maliţa (Două metafore-cheie la Eminescu), Marian Nencescu (Anotimpurile fotografice ale chipului), Lucian Costache (Odată ca-n nici odată), acad. Petru Soltan (Eminescu – un infinit compactificat), Gabriela Căluţiu-Sonnenberg (Eminescu for Windows), Cătălin Mamali (Eminescu şi imaginaţia interogativă). Totodată, sunt reproduse poeziile Doină şi Glossă şi citate din articolele scrise de Mihai Eminescu în ziarul Timpul. Sub genericul Recuperarea diasporei, Florea Firan se opreşte la Eugen Ionescu. Dumitru Codruţ Scurtu vorbeşte despre Curtea de Argeş-Muscel, leagăn al psaltichiei bizantine, Vasile Vasile despre Ctitoriile Athonite ale Sfântului Neagoe Basarab, iar Daniel Gligore despre Mănăstirea Argeşului.
DACIA LITERARĂ, anul XXI (serie nouă din 1990), nr. 93(6), noiembrie 2010, Iaşi. Prin ferestre luminate putem privi eseurile: Mit şi mitologie în dialog academic de Alexandru Zub şi Dinţăritul a fost inventat de Creangă? De Stelian Dumistrăcel, poeme de Hans Bergel (traducere de Mariana Săsărman), Ilie Dan, Ioan Lascu şi Ion Murgeanu, dar şi pe Călin Ciobotari dialogând cu academicianul Valeriu D. Cotea. În arca lui Noe au urcat eseiştii: Nicoleta Dabija, Alina Irimescu, Cristian Sandache,Theodor Codreanu, Daniel Corbu şi Bogdan Ulmu, Leo Butnaru citind dintr-un Jurnal Yes-Eu parizian şi tinerii poeţi premiați de revista „Dacia literară”: Ştefania Anuţoiu, Emilia Alexandra Bucur, Adelina Georgeta Dozescu, Deniz Otay, Andreea Teliban şi Andrei Velea. Dintre bibliofili remarcăm pe: Ioan Holban (Constantin Hrehor. Sângele poeziei ş dezvăţul de cuvânt), Carmelia Leonte (Memoriile hingherului de Mihai Măniuţiu), Ioan Răducea (Exerciţii de supravieţuire de Ileana Mălăncioiu), Cristina Chiprian (Trandafir cu venele tăiate de Ovidiu Genaru şi Amalia Voicu (Lepre şi sfinţi de Virgil Diaconu).
DACIA LITERARĂ, anul XXII (serie nouă din 1990), nr. 94(1), ianuarie 2011, Iaşi. În ferestre luminate avem eseurile: 24 ianuarie 1859 de Dumitru Ivănescu Umanism şi cultură de George Popa, N. A. Bogdan şi Junimea de Constantin Ostap şi Paremiologia în publicistica eminesciană de Stelian Dumistrăcel, poeme de Tucu Moroşanu, Arcadie Suceveanu, Dumitru Vacariu, Alexandru Ovidiu Vintilă şi Ilie Tudor Zegrea, dar şi pe Călin Ciobotari dialogând cu Ştefan Lemny. În arca lui Noe au urcat eseiştii: Alexandru Zub, Nicolae Mareş, Liliana Ursu, Ionel Necula, Grigore Ilisei, Lucia Dărămuş, Ileana Stănculescu, Maria Florea, Bogdan Ulmu şi poeţii din Grecia: Iota Partheniou, Vasilis Margaris şi Iannis Motsios (traducere: Valeriu Mardare şi Andreas Rados). Dintre bibliofili remarcăm pe: Ioan Holban (Ioan Petraş cel care ciopleşte fluiere lui Dumnezeu), Adrian Ţion (Nicolae Labiş, Corespondenţă), Nicolae Busuioc (Mihai Cimpoi, Grigore Vieru – poetul arhetipurilor), Ioan Răducea (Mircea Cărtărescu – Frumoasele străine), Carmelia Leonte (Marcel Mureşeanu, Boeme) şi Amalia Voicu (Constanţa Buzea, Netrăitele – II).
Oglinda literară, anul X, nr. 109, ianuarie 2011, Focşani. În editorial, Gabriel Funica avertizează: Pare că un fel de virus ne scurtcircuitează voinţa când între carte şi telecomandă mâna nu are nici o ezitare, o apucă hotărât pe cea de a doua. Dar cum nu prea dăm atenţie acestui adevăr, trecem la treburile noastre şi remarcăm (pentru spaţiul disponibil) eseurile: Ipostaze ale erosului la Eminescu şi Nichita Stănescu de Constantin Miu, Eminescialism şi eminescologie (I) de Adrian Dinu Rachieru. Oana Dugan vine cu o nouă interpretare critică: Luceafărul – de la poezie metafizică la „cel mai lung poem de dragoste”…, iar Stan Brebenel prezintă: Cartea trecerii – boala şi moartea lui Eminescu de Nicolae Georgescu. Tudor Cicu este din nou prezent, acum cu comentarii critice la dincolo de semn de Nicolai Tăicuţu şi Paşii luminii de Riad Awwad, iar Ionel Necula comentează Amintiri din prezent de Nicolae Pogonaru. Leo Butnaru îşi continuă jurnalul diez, iar Ion Lazu Odiseea plăcilor memoriale.
ORAȘUL, Anul V – 19 (2010), Cluj-Napoca. Partea literară a prestigioasei reviste de cultură urbană este deschisă, cumva, de jurnalul de expoziiţii al lui Negoiţă Lăptoiu (expoziţiile de la Galeria Frezia din Dej unde au expus Marinela Preda-Sânc şi Constantin Tofan). Urmează scepticul sub acoperire, Marcel Mureşeanu, cu monede şi monade, eseurile lui Radu Munteanu (Omul, fiinţă complicată…) şi Dumitru Radu Popescu (Şase cai din Basarabia), Poezie de Doina Cetea, Flavia Teoc şi Vlad Ionuţ Sibechi, proză de Constantin Zărnescu şi Lucian Cristea. Petru Poantă scrie la aniversarea lui Aurel Rău (80 de ani). Despre cărţile din raft scriu: Ioan Negru (Annais de Mircea Diudea şi Revelaţie de Lucia Sav), Mircea Popa (Cluj-Napoca. Vestigii, monumente, muzee de Damian Todiţă şi Legendele Clujului de Vasile Lechinţean şi Tudor Sălăgean), Mihai Posada (Mărturisirile de după vecernie de Gheorghe Telea) şi Adrian Ţion (Suflet ardelean de Constantin Hagea).
POESIS, Anul XXI, nr. 11-12 (238-239), 2010, Satu Mare. Credem că fiecare apariţie a revistei constituie o sărbătoare pentru poezie. La acest festin poezia ocupă locul de onoare. Păi, cum altfel, atâta timp cât Gheorghe Mocuţa se află la un pahar de vin cu preşedintele meu? Dar iată şi pe ceilalţi poeţi invitaţi: Boris Marian, Daniel Corbu, Gellu Dorian, Adriana Weimer, Cristina Onofre, Constantin Hrehor, Alexandru Văsieş, Radomir Andrić (traducere: Slavomir Gvozdenovici), J.P. Jacobsen (traducere: Monica Papazu), Carolyn Mary Kleefeld (traducere: Olimpia Iacob), Jeanine Baude (traducere: Ion Cristofor), Jonathan Swift (traducere: Ioana Sasu-Bolba), Carlos Drummond de Andrade (traducere: Dinu Flămând), Alan Brownjohn (traducere: Mihaela Cosma-Popescu), parodii de Lucian Perţa şi caietul Poesis nr. 20 ce aparţine lui Nicolae Tzone: munca poetului la iubita sa sau cum am deflorat-o eu chiar şi de o mie de ori într-o singură zi pe şeherezada.
13 Plus, Anul XIII, nr. 10-11-12 (143), octombrie-noiembrie-decembrie 2010, Bacău. Şi pentru că Marin Iancu îl consideră pe Emil Cioran un estet al disperării, pe bună dreptate, în eseul ce deschide această ediţie a revistei, Petre Isachi, pornind de la cartea aceluiaşi Marin Iancu – Marin Preda-Reflecţii, Amintiri, Confesiuni, se află, eseistic vorbind, în agora, împreună cu Marin Preda şi Marin Iancu. Remarcăm apoi eseurile Literatură şi numerologie: „Toate lucrurile sunt numere” de Claudia Fodor şi Mituri şi simboluri în romanul Şarpele de Mircea Eliade de Ana Maria Mazilu, ca şi lecturile aleatorii ale lui Cornel Galben: Capcane pentru ploi de Nicolae Mihai, Transferuri de izvoare de Ion Dragomir şi Limanuri de lumină de Ioan Goagă. Criticile lui Petre Isachi se opresc asupra a două cărţi de Doru Ciucescu: O mie şi una de invocări feministe şi Cu ochii peste gard, ca şi asupra cărţii lui Gheorghe Fifirig: Poezia dimineţilor. Poezia este prezentă prin semnăturile: Marius Ştefan Aldea, Adrian Voica, Dominic Diamant, Loredana Dănilă, Mihaela Alexandra Constantinescu, Gherasim Luca (traducere: Crina-Laura Luca), Beatrice Scarlat şi Alina Petronela Misaru.
Cititorul de reviste
