Fărădelegea lui Călin – Iadul ciril
În vreun fel….
Am ajuns în faza ieșirilor de pe terenul normalității. Vizavi de aspectul durată – sunt nehotărât cărei părți să dau importanța cuvenită aspectului sau duratei; așa încât depun aici al/a unui contract de agenție -, excedentul de termen la contractele determinate schimbă atributul, prin efectiva continuare a execuției contractuale după expirare. (Art. 2088)
Printr-o obișnuință cale de finalizare a contractelor de orice fel, cel de agenție se supune regulii de bază: scapă oricine prin denunțarea singulară la ,,beneficiile” contractuale. Dar nu brusc, nu fără de știre, ci cu preaviz. Ceea ce se aplică doar celor pe perioadă nedeterminată. Cele cu durată determinată pot aplica același principiu, dacă în contract se stipulează o astfel de clauză. Și avem cam așa: în primul an, un preaviz de cel puțin o lună; în următorii preavizul sporește cu câte o lună pentru fiecare an în plus la contract. Dar nu mai mult de șase luni. Orice alte termene de preaviz sunt egale atât pentru agent, cât și pentru comitent. În lipsa regulilor convenite, preavizul își încheie efectele la finalul lunii calendaristice. Setul dinainte, pe de-a-ntregul, este viabil și pentru contractele pe perioadă determinată transformate în unele cu durată nedeterminată. (Art. 2089)
Eliminând preavizul în situația denunțării unilaterale, se adaugă plata către partea prejudiciată de daune. Spune Codul Civil că doar pentru circumstanțe excepționale se aplică daunele, ,,… altele decât forța majoră ori cazul fortuit…”. Denunțare valabilă în scris de la data primirii. (Art. 2090)
Indemnizație sau comision? O dilemă nu ușor de risipit din moment ce și titlul, și Al. 1 în sine o spun pe șleau, că asta va primi agentul, indemnizație. Pentru noii clienți. Dar și un spor de volum de operații. Prezum de acum că e și comision, și indemnizație, la lit. b), indemnizația are menirea echitabilului, concordând cu procurarea de clienți sau cu restrângerea activității agentului, din cauza clauzei de ne concurență. Pot invoca iarăși inutilitatea. De ce să înaintezi un termen de cinci ani pentru calculul indemnizației, de ce să consideri că se cuvine un an limita obligatorie pentru o remunerație? În partea a doua a Al. 2 deja se consideră că și mai puțin de un cincinal poate fi bază de calcul. Prin metoda mediei anuale. Prin urmare și daune, îndemnizația și comisionul neexcluzându-le. Și din nou se vorbește despre încetare de contract, când agentul a plecat din această lume și doar pentru considerentele anterioare ale Art. 2091. Al. 5 cu un gen de…. Păi nu tot întârziere se cheamă dacă trece până aproape de un an din momentul încetării contractului? Se subînțelege că decesul agentului impune moștenitorului sau moștenitorilor o perioadă tampon până la preluarea obligațiilor, a drepturilor. Prin urmare, întârzierea ,,… cu privire la pretențiile…” comitentului există și nu poate fi ignorată. Așadar, în mod logic, cade și dreptul la indemnizație. Însă legea o leagă de acest maxim an și lungește și pentru unul, și pentru celălalt punctul terminus al relației contractuale la suficient timp cât să apară nervozități și litigii.
Tot o excepție se consideră și cele patru cerințe ale Art. 2092. Fără-de-indemnizație dacă agentul…. Eram încredințat că ne normalizăm și dăm limbii române legislative ,,frâu strâns”, nu liber. Se putea uza de nerespectarea și neîndeplinirea obligațiilor, fiindcă acestea impun totuși o serie de acțiuni, le faci ori nu. Că le faci strâmb sau anapoda, ceea ce sugerează lit. a) prin ,,… din cauza încălcării… obligațiilor sale.”, este doar o parte din șirul de posibilități, oricare dintre ele având același efect capital: rezilierea contractului. Cu consecințele adiacente. Și am dreptate să constat lipsa unor elemente. Lit. b) stipulează, de data curentă din partea agentului, motive de reziliere pentru vârstă, infirmitate și boală, nu principiile generale așteptate chiar și așa, în secțiuni. Neplata indemnizației și când contractul de agenție se cesionează și este înlocuit cu un terț. Din nou se întrezărește o incorectitudine prin ne inserarea jaloanelor-timp, perioada de la încheierea contractului până la cesionare, garantat nu una lipsită de acțiuni contractuale respectate întocmai, dar și surplusul necesar primirii indemnizației, suspendată definitiv și în acest caz. Lit. d) este adaos la situația înlocuirii cu un terț prin ,,tehnica” novației.
