Spații culturale nr. 15 (13)
Raftul cu cărți
Nicolai Tăicuțu
Nicolae Cabel, Lăstun, sub strigătul frunzei, Editura MAD Linotype, Buzău – 2010, 168 p. Pe coperta a patra a cărţii, poetul Gheorghe Istrate spune: Nicolae Cabel e un poet ascuns în spatele cuvintelor. E parcimonios precum în documentarele lui filmice, în care metafora se sublimentează în verb, în verbul unic şi visual. I-am urmărit scrisul olograf. E gotic. Precum spiritul lui descifrând înălţimile. Redăm elegie (XIV): deschide cerul/ să rîdă norii// şi crucea blîndă/ pe fruntea ta// şi frunza nopţii/ vînează steaua,/ arpegiu straniu/ de peruzea…// oglinzi de şoapte/ coboară-n tine/ cît luntrea cărnii/ se va-mbăia// în vechea horă/ la tîmpla mării/ cu pescăruşul/ impenitent…// surîde-n rama/ de vechi iluzii/ acelaşi soare/ adolescent…
Cornel Galben, Lecturi aleatorii, Editura Ateneul Scriitorilor, Bacău, 2010, 130 p. Consilierul editorial al cărţii de faţă, poetul Petru Scutelnicu, scrie pe coperta a patra: Aleatorii, lecturile sale nu se opresc doar la cărţile băcăuanilor, ca în precedenta secvenţă critică, ci readuc în centrul atenţiei lucrările unor autori din mai toate zonele ţării, precum şi cărţile unor scriitori de limbă română din afara graniţelor.[…] Generos şi exigent, totodată, Cornel Galben nu se sfieşte să şfichiuie neglijenţele stilistice date tiparului de autori grăbiţi, să îndrepte erorile de informaţie ale acestora, să deschidă noi orizonturi de lectură. Iar o lectură utilă e chiar cartea pe care acum v-o propunem.
Ionel Necula, Spiritul vrâncean în lecturi elective, 2010, 228 p. Autorul ne dă câteva lămuriri într-o postfaţă provizorie: Este un fel de cronică a zbaterilor livreşti a ultimilor cinci ani, poate cea mai fertilă din istoria devenirii culturale vrâncene. Sunt convins că lucrarea nu este exhaustivă… Drept urmare, se opreşte asupra cărţilor următorilor autori: Constantin Amăriuţei, Ionel Bandrabur, Adrian Botez, Camelia Ciobotaru, Constanţa Cornilă, Adrian Cosmin Cocioabă, Valeriu D. Cotea, Ion Croitoru, G.G.Constandache, Mircea Dinutz, Victor Frunză, Constantin Ghiniţă, Ion Micheci, Gheorghe Mocanu, Marin Moscu, Costică Neagu, Gheorghe Neagu, Aurel Neculai, Ştefania Oproescu, Ion Panait, Virgil Panait, George Pătrăşcanu, Dumitru Pricop, Florin Paraschiv, Ionică Sava, Liviu Ioan Stoiciu, Puiu Siru, Paul Spirescu, Culiţă Ion Uşurelu, Janine Vadislav, Mariana Vicki Vârtosu.
Adrian Lungu, MARIA, Editura CITADELA, Satu Mare, 2010, 222 p. Prefaţatorul acestui roman, criticul Petre Isachi precizează: Centrul iradiant al acestei poveşti de iubire, asemenea tuturor poveştilor de acest tip din lume, este Maria, tip estetic permanent (în viziunea autorului), ce personifică dual, atât natura feminină din inconştientul bărbatului (pe care instanţa auctorială o exploatează excelent), cât şi natura masculină din inconştientul femeii.[…] Ipostazierea feminităţii ca revelare a sinelui îi impune lui Adrian Lungu principiul reflexiv al oglinzii (oglinda = Celălalt) folosit compoziţional în articularea poveştii de iubire, un principiu al dedublării, ce-I permite personajului – narator, dar şi vocii auctoriale, să se proiecteze în apele sufletului feminin.
Alexandru Spătaru, Jurnal de gânduri, Editura Vasiliana ’98, Iaşi, 2010, 132 p. Cartea este prefaţată de Amalia Voicu. Pe coperta a patra a cărţii, Victor Sterom spune: Poetul Alexandru Spătaru preferă, în tot ce scrie (a se citi: creează), drumul drept de la cuvânt la emoţie, de la expresie la meditaţie, printr-o experienţă asumată a simplităţii. Atmosfera lirică rezidă în valorile trainice ale sentimentului şi gândului, ale omenescului profund ce a caracterizat cea mai fertilă tradiţie a poeziei noastre dintotdeauna. Exemplificăm cu poemul Dacă n-aţi ştiut: Nici dacă/ voi avea parte/ de-o îmbrăţişare de spini/ continuă// şi cu sângele meu/ aş inunda lumea toată,/ n-aş avea motive/ să mor.// Înţelegeţi de ce/ la înmormântarea mea/ n-am să vin.
Dumitru Airinei-Adam, Parfum de duminică, Editura Pro Plumb, Bacău, 2010, 68 p. Autorul are următorul cuvânt înainte: Parfum de duminică – metafizica unor căutări atractive – viaţa între vis şi realitate, pilduire aforistică, lectură uşoară şi la fel de agreabilă precum parfumul florilor în eterna şi neasemuita lor candoare. Frumos spus! Dar, răsfoind placheta, nu am găsit parfumul… Redăm: De n-aş fi eu/ Scârbit/ De-atâta minciună/ Gârbovit/ De-atâta necinste// Ce-ai fi tu?// N-ai fi nimic!/ Şi mai rău…/ Ai fi în locul meu… sau Doamne,/ Atotştiutor/ Judecăţii de Apoi// Ajută-ne/ Să ştim şi noi/ De unde vin:/ violatorii de babe/ politicienii escroci/ guvernanţii impostori/ criminalii/ pierduţi/ în animalul – om// Care-i planul Tău?
Eleonora Stamate, Viaţă la imperfect/ Living Imperfectly, Pax Aura Mundi, Galaţi, 2010, 90 p. Traducere din limba română de Petru Iamandi. În prefaţă, Calistrat Costin spune: Austeră, învolburată, înlăcrimată pe alocuri, nu mai puţin sinceră, feminină în esenţa ei, este poezia Eleonorei Stamate… La rândul său, în postfaţă, Paul Blaj consemnează: …remarc aceeaşi linie diafană, nostalgică, emolientizată de o inducere într-un univers simplu, specific inimilor curate, spaţiu neprofanat de o lume a dipsomaniacilor erudiţi au ba, ci orientat spre melancolie înţeleaptă, precoce, fapt ce înmiresmează lectura… Ca pe coperta a patra C.D. Zeletin să conchidă: O poezie sinceră şi frumoasă, străbătută de obsesia lexicului genuin şi a tot ce scapă printre cuvinte, în a cărei lumină se limpezesc negurile gândului.
Constantin Telu Leonte, Tatuaje pe o geană de rai, Editura Pro Plumb, Bacău, 2010, 108 p. Din prefaţa semnată de criticul Grigore Codrescu, cităm: Ceea ce atrage atenţia cititorului în volumul lansat acum este voluptatea cu care acest autor derulează o imagistică bogată şi, adesea, semnificativă… Exemplificăm cu poemul Perpetuum: Din ţărână am venit/ În ţărână ne-om duce./ Vom exista în cărămizi/ În lutul galben dintre grinzi,/ În căni meşteşugite fin/ Şi chiar şi-n vin./ Căci boaba dulce/ De pământ hrănită/ Tot în pământ s-o duce./ Vom exista în fructul dat în pârg/ Şi în parfumul unei flori,/ Vom fi oriunde şi oricând/ În forme noi, în noi culori.
