Spații culturale nr. 16 (14)
Reviste literare
ARGEŞ, Serie nouă, Anul XI (XLVI), nr.4 (346), aprilie 2011, Piteşti. Seria eseurilor este deschisă de Dumitru Augustin Doman cu Gheorghe Grigurcu – 75. Un senior al literaturii române contemporane. Urmează cele semnate de Dumitru Ungureanu (Dilema scriitorului), D.R.Popescu (Nu vă grăbiţi!), Luca Piţu (Cărţi „fără de e-uri” şi alte rescrieri creatoare), Aurel Sibicianu (Un semn de câmpie – Nicolae Eremia), N.Georgescu (Cu sinceritate, despre Nicolae Velea), Mircea Bârsilă (Despre canonul literar. Aspecte generale), Petru Pistol (Pigmalion), Ion Predescu (Constantin Mateescu – Instituirea fiinţialităţii), Marin Ioniţă (Ecce homo – Monodramă – III), Magda Ursache (Bătălia de pe dealul Mărţişor – II), Mariana Şenilă-Vasiliu (Sufletul japonez, mit sau adevăr?) şi Leonid Dragomir (Existenţa ca nevoie de celălalt). Dumitru Augustin Doman a citit pentru noi romanele: Veneticii de Ion Lazu, Jocul orb de Olivia Sgarbură, Cocteil în cranii mici de Constantin Arcu şi Cine trage primul de Ion V. Strătescu. Alte cronici literare semnează: Nicolae Oprea la Cartea şoaptelor de Varujan Vosganian, Lucian Gruia la Nuferi blestemând de Florin Costinescu şi Ştefan Ion Ghilimescu la Laurenţiu Ulici – 10 ai de posteritate de Echim Vancea.
ateneu, Anul 48 (serie nouă), nr. 4 (500), aprilie 2011, Bacău. Remarcabile eseuri semnează: C. D. Zeletin (Piuitul fierului), Vasile Spiridon (Cioran şi Sabato, la centenar), Gheorghe Iorga (Despre pastişă în general, pastişa proustiană şi igiena scriitorului), Dumitru Ignat (Mitul lui Anteu), Marius Manta (Celălalt Paraclet) şi Ion Fercu (De ce/ cum scrie Dostoievski?). Comentariile critice sunt susţinute de C. Trandafir (Poezia ca libertate şi rigoare. Grazia Dima şi Radu Ulmeanu), Silvia Munteanu (Eugen Negrici – „Literatura română sub comunism, 1948-1964, I”) şi Constantin Călin (Jurnal despre Bacovia-5). Poezia din acest număr este semnată de Gellu Dorian, Ion Beldeanu, Viorel Savin şi Jeramy Dodds (trad. Elena Ciobanu), iar cronicile literare sunt semnate de: Adrian Jicu (Liviu Ioan Stoiciu, În prag), Violeta Savu (Eva Precub, Aici nu mai locuieşte nimeni), Laura Frîncu (Ştefan Dincescu, Jelind mălinii viscoliţi) Adrian Botez (Viorel Savin, Exilat în strigăt), Marius Manta (Raluca Neagu, Erotismele de peste zi), Iulia Jicu (Emilia Boghiu, Ghid de poetică a prozei) şi Cornel Galben (Dumitru Bondalici, Viaţa marilor Sfinţi Prooroci…). De neocolit interviul dat, la aniversară, de Viorel Savin lui Adrian Jicu, dar şi Varia lui Victor Mitocaru.
Banat, Anul VIII, nr.3 (87), martie 2011, Lugoj. Şi de astă dată revista abordează o bogată varietate de genuri literare, dintre care remarcăm: comentariile critice semnate de Adrian Dinu Rachieru (Nicolae Breban şi fascinaţia romanului), Maria Niţu (Bujor Nedelcovici şi paradoxurile fiinţării) şi Eugen Dorcescu (Proza lui Lucian P. Petrescu); eseurile Lumina unor ani reci de Simona-Grazia Dima şi Marin Preda la debut. Contextul anilor ’40 de Adina Ghişa; cronica literară ce aparţine lui Dorin Murariu (Radu Pavel Gheo, Noapte bună, copii!), Olimpiei Berca (Corina Rujan, Pânza de veghe), Cezarinei Adamescu (Laurian Lodoabă, Terra incognita), Elianei Popeţi (Violeta Tipa, Ne ţîneau dzilile-n palmă) şi lui Ion Căliman (Dimitrie Acea, Macii mei). Printre alţii, semnează proză: Mihai Murariu, Mircea Pora, Liliana Ardelean, Dumitru Oprişor, iar poezie: Hans Dama, Veronica Balaj, Mirela Cadar, Ticu Leontescu, dar şi o selecţie din lirica lui Petre Stoica. De remarcat portretul complex făcut de Pavel Panduru poetului Nicolae Sârbu.
BUCOVINA LITERARĂ, serie nouă, anul XXII, nr.4 (242), aprilie 2011, Suceava. Scriitorul n-are altă misiune decât aceea de a fi autentic şi a scrie convingător, iar condiţia lui poate fi regală sau mizerabilă. Acesta este răspunsul dat de invitatul revistei, Ioan Es. Pop, la una dintre întrebările lui Alexandru Ovidiu Vintilă. În jurnalul său comentat, Liviu Ioan Stoiciu scrie despre legitimarea rezistenţei prin cultură, iar Adrian Alui Gheorghe, de astă dată, liber pe contrasens, ia viaţa ca literatură. Liviu Antonesei participă la bătălia cu şi pentru Emil Brumaru, Luca Piţu „aduce în discuţie” Nepoţii Cumătrului Hermes, iar Magda Ursache, pornind de la o întrebare a lui Adrian Alui Gheorghe: dacă eseistul, criticul Gh. Grigurcu „îl încurcă” pe poetul cu acelaşi nume?, detabuizînd, afirmă: Nu cred. Actul critic sporeşte în fineţe (…) cînd este sprijinit de poet, chiar dacă poetul vede în „criticul din sine” un rival, făcîndu-i, uneori, „în ciudă”. Din sens opus, Leo Butnaru vine cu două parabole. Cronică literară fac: Ioan Holban (Paul Leibovici, Valea Piersicilor), Elena-Brânduşa Steiciuc (Dan Lungu, În iad toate becurile sunt arse), Ionel Savitescu (Gabriela Melinescu, Jurnal suedez V), Constantin Dram (Andrei Patraş, Vis) şi Geo Vasile (Radu Cange, Vinerea singuratică).
Cafeneaua literară, anul IX, nr. 4/ 99, aprilie 2011, Piteşti. Gheorghe Grigurcu – 75! La această aniversare vin cu eseuri: Adrian Dinu Rachieru (Criticul, poezia şi poezia criticului), Magda Ursache (Un „cleric” exigent: Gheorghe Grigurcu), Ion Beldeanu (Gheorghe Grigurcu se destăinuie), Virgil Diaconu (Schiţă pentru poetica autentică sau În căutarea canonului), Octavian Doclin (Poet şi critic), Eugen Evu (Gheorghe Grigurcu – 75), Florin Dochia (Omul din Aprilie) şi Petruţ Pârvescu (La mulţi ani, Maestre!). Aniversatul face comentarii asupra poeziei lui Ştefan Aug. Doinaş, iar Liviu G. Stan, asupra cărţii lui Mircea Bârsilă, Monede cu portretul meu. Poezia este reprezentată prin câştigătorii concursului de poezie de dragoste „Leoaică tânără, iubirea…”, ediţia a XI-a, 2011: Livia Roşca, Andreea Teliban, Deniz Otay, Mihai Amaradia, Iulia Matei, Bianca Dan, Corina Ciucă, şi Crista Bîlciu, dar şi de Octavian Mihalcea, Nadia Cella Pop şi admirabilul poem Floarea soarelui de Virgil Diaconu.
Curtea de la Argeş, anul II, nr. 4 (5), aprilie 2011, Curtea de Argeş. Gheorghe Păun spune în editorial: Voiam să ajung la ideea că dorind să facem o revistă mai general-culturală, nu putem ignora literatura, dar vrem să ne oprim la nivelul „despre”. Eseuri, cronici de carte, cronici de eveniment. Aşa e. Eseuri semnează: Horia Bădescu (Întrebări), Petru Soltan (Ioan Alexandru, un Prometeu al tuturor românilor), Dan D. Farcaş (Adevărul pluralist. Lumile ideale), Felix Nicolau (Noile surse de inspiraţie – despre muze în poezia tânără a ultimilor zece ani), Nicolae Georgescu (Marin Sorescu – 75 – Iona cel neascultător), Ion C. Ştefan (Herta Müller la Bucureşti) şi Florea Firan (Andrei Codrescu). Sub crugul Eminescului, Lucian Costache îşi urmează comentariul critic: Odată ca-n nici odată (III), iar cronică literară face Florian Copcea la Cuvinte locuite de Carmen Firan şi la Crescătorul de enigme de Slavco Almăjan. Pavel Pereş face o succintă prezentare a personalităţii şi operei lui George Şovu la aniversare (80 de ani).
DACIA LITERARĂ, Anul XXII (serie nouă din 1990), nr.2 (95) martie 2011, Iaşi. Am mai spus-o, Institutul Cultural Român ar trebui să preia acest brand, să-l promoveze afară, cât mai departe. În România se scrie poezie de calitate. Din păcate, puţini ştiu de ea… spune Gellu Dorian, în dialog cu Călin Ciobotari, despre Premiul Naţional „Mihai Eminescu”. Rămâne strigătul… În continuare, vom remarca doar cronicile literare. Ele sunt semnate de: Alexandru Zub (Lidia Popiţa Stoicescu, Adevărul fără plural), Ioan Holban (Doina Uricariu, Maxilarul inferior), Constantin Cubleşan (George Popa, Luceafărul. Treptele spiritului hyperionic), Liviu Grăsoiu (Radu Cârneci, Antologia Sonetului Românesc), Carmelia Leonte (Ana Blandiana, Patria mea A4), Vasile Iancu (Augustin Buzura, A trăi, a scrie), Cristina Chiprian (Miron Kiropol, Fortăreaţa; Valentin Talpalaru, Ultimul vorbitor de umbră şi Leo Butnaru, Chiril Covalgi, Cina. 12+1. Vecernia), Laura Solomon (Victoria Huiban, Feminitate şi erotism în literatură) şi Petruş Andrei (Simion Bogdănescu, Ursine Sabia tăcerii).
Însemnări ieşene, seria a treia, an III, nr.4, aprilie 2011. După ce în editorial face portretul mitocanului din zilele noastre (… Confidentul de nevoie care devenisem a realizat după o vreme că simpatica mea cunoştinţă se bătea pe burtă cu celebrităţile locului, care abia aşteptau să îi împărtăşească şi să-i ceară un sfat amical…), Alexandru Dobrescu menţionează, în eseul Cum trebuie citită literatura: După părerea noastră, Ibrăileanu nu a fost doar un cititor profesionist al literaturii, ci creatorul unei metodologii pe cât de complexe, pe atât de moderne a lecturii critice. Un portret în cărbune face Alexandru Cistelecan lui Dinu Flămând eseist, iar Adrian Dinu Rachieru, ca eseist, ia în răspăr postmodernismul şi postliteratura. Din cutia cu amintiri, Mircea Tomuş „scoate” eseul A fi om în România şi spune la un moment dat: Alături de locul de origine, precizat până la detaliul satului sau al cătunului, familia era semnul cel mai puternic al identităţii. În acest fel, omul nu era de nicăieri şi de niciunde, şi nici al nimănuia, biet ins uman în bătaia tuturor vânturilor.
ORAŞUL, revistă de cultură urbană, Anul V, nr. 20, 2011, Cluj-Napoca. Imediat după jurnalul de expoziţii al lui Negoiţă Lăptoiu: Retrospectiva Ladislau Feszt şi expoziţia de grup – Adrian Chira, Mircea Roman şi Ioan Şulea – de la Muzeul de Artă Cluj-Napoca, urmează secţiunea de literatură reprezentată de Monede şi monade de Marcel Mureşeanu, eseul Între Mihail Sadoveanu şi Miko Ervin, reportajele Vezuviul în anul 2010 şi Vanuatu, insula Espiritu Santo – Fericirea celor nefericiţi de Hanna Bota şi Ion Pop – la aniversară de Petru Poantă. Poezia este prezentă prin semnătura lui Rached Elias Daoud, a Mariei Mănucă, a Andreei Goreac şi a lui Cahit Külebi (trad. Sânziana Mureşeanu), iar proza aparţine lui Adrian Sion şi Lucian Cristea. Cronicile literare sunt realizate de: Constantin Cubleşan (Horia Bădescu, Vei trăi cât cuvintele tale), Miron Scorobete (Ioan Lungu, De la lume adunate şi iarăşi la lume date) şi Marcel Mureşeanu (Ionel Andraşoni, A sosit timpul… vremii), iar Radu Ilea prezintă Monografia Cornel T. Durgheu, realizată de Negoiţă Lăptoiu.
Oglinda literară, anul X, nr.113, mai 2011, Focşani. Doresc şi nu doresc să realizez ceva important în aceste însemnări. În afara faptului că sunt menite să-mi menţină tonusul psihic, memoria culturală şi pe cea a limbii române, nu au nici o valoare în sine, dacă aşa ceva există. Nici în celelalte scrieri ale mele nu am creat valori propriu-zise, deşi asta era intenţia, ci doar valori potenţiale, mizând pe o receptare care să le transforme cândva în valori reale. Acum mă îndoiesc că se va mai întâmpla. Operele de artă – inclusiv literatura – ce s-au impus, au fost rezultatul unui compromis între modă şi credinţa în perenitatea valorilor. Or, eu nu l-am făcut, iar valoarea în general şi-a pierdut caracterul imperativ, necesar, tare, şi probabil astfel va rămâne timp de secole, dacă nu va dispărea. Am citat din jurnalul neconvenţional al lui Ioan Dumitru Denciu, Grădina incandescentă (IV), Ziua a şaisprezecea. Corect spus! Dar câţi dintre noi, cei care am scris şi scriem, gândim aşa?
Plumb, Anul VI, nr. 49, aprilie 2011, Bacău. Aedul de serviciu a fost Nicolae Gâlmeanu, care a dat o… declaraţie, iar Viorel Savin, la aniversară, declară în interviul dat lui Cornel Galben: Am fost educat că omul, în trecerea lui prin lume, trebuie să lase o urmă. Corect. Aşa cum lasă urmă, prin eseurile lor prilejuite de sărbătorile pascale, şi: Romulus Dan Busnea (Paştele, sărbătoarea sărbătorilor creştine), Dumitru Brăneanu (Dacă dragoste nu este, nimic nu e!), Constantin Leonte (Conştiinţa morală) şi Doru Kalmuski (Recurs la procesul lui Isus). Alte eseuri sunt semnate de: Gheorghe Iorga (Hermes şi Oedip), Ionel Necula (Cioran – un erotic întârziat), Dumitru Zaharia (Dispariţia unui imperiu de tristă amintire) şi Ion Lupu (România în vâltoarea războaielor balcanice). Cronici literare fac: Elena Pârlog (Mihail Dragu-Caina, Florian şi Rozalina), Cornel Galben (Eliza Macadan, În autoscop) şi Gheorghe A. Stroia (Ion Lazăr da Coza, Crucea umbrelor), iar Ion Cristofor face un portret cu detalii lui Dan Brudaşcu.
13 Plus, Anul XIV. Nr. 1,2,3, (149), ianuarie-februarie-martie 2011, Bacău. La aniversară, interogat fiind de Petre Isachi, Viorel Savin spune la un moment dat: Dintotdeauna am crezut în valorile morale şi în semnificaţiile practice şi spirituale ale cutumelor poporului în mijlocul căruia m-am născut. Oricine se poate convinge de aceasta „citindu-mă”. Remarcăm eseurile semnate de: Petre Isachi (Cititorul turmentat şi Ehei… şarpele! cerbul…! ehei, lupul!), Viorel Savin (Caragiale, acest necunoscut), Cornelia Ichim Pompiliu (Naratorul inexistent), Belatris Petronela Florea (En guise d’introduction: la déontologie de l’intellectuel), Gabriela Fodor (Visul şi labirinturile astrale în romanul „Adam şi Eva”), Ana Maria Mazilu (Mituri şi simboluri în romanul „Şarpele” de Mircea Eliade) şi cronicile literare semnate de: Virgil Nistru Ţigănuş (Al. Husar în amintirile contemporanilor, antologie de Margareta Husar), Antoneta Popa (Petre Isachi, Autoportret în oglindă), Petre Isachi (Doru Ciucescu, Gulagul din umbra palmierilor), Nicolae Ciobanu (Mărioara Popovici, Tânguiri de caval) şi Corneliu Vasile (Aura Christi, Exerciţii de destin – Dialoguri).
Vatra veche – Serie veche nouă, Anul III, nr. 5 (27) mai 2011, Târgu Mureş. Acest număr este ilustrat cu lucrări de Nică Petre. Mulţi oameni din Ţară au zis că sunt basarabean, spune Tudor Gheorghe În dialog cu Raia Rogac, iar din interviul dat de Constantin Cubleşan Lilianei Moldovan am extras: Am gospodărit bine timpul de a trăi, a citi, a scrie… Cronica literară e bine reprezentată de: Iulian Chivu (Elegiile de la Bad Hofgastein), George Paşa (Ion Mureşan, Cartea Alcool), Ion Pachia-Tatomirescu (Nicolae Băciuţ, Poemul Phoenix), Menuţ Maximinian (Valentin Marica, Tăcerea magilor), Alexandrina Ana Durac (Nora Iuga, Sexagenara şi tânărul), Lucian Gruia (Theodor Damian, Semnul Isar), Mircea Dinutz (Constantin Călin, Stăpânirea de sine. Miscelaneu), Elena M. Câmpan (Andrei Moldovan, Butelia de oxigen), A.I. Brumaru (Ioan Voaideş, Mămosul), Mariana Cristescu (Valentina Becart, Pe muchia instabilă dintre existenţă şi neant), Mihai Antonescu (Ion Iancu Vale, Înger sechestrat), Nastasia Marin (Lucia Sav, Testimonii), Melania Cuc (Suzana Deac, Podul suspendat), Cleopatra Lorinţiu (Mariana Brăescu, Îmi amintesc şi îmi imaginez şi Imperfecţiuni provizorii) şi Dan Damaschin (Mariana Floarea, În braţele ceţii).
Cititorul de reviste
