CulturăSpații culturale

Spații culturale nr. 17 (13)

Raftul cu cărţi

Nicolai Tăicuţu

George Vulturescu, Aur şi iederă, Editura Paralela 45, Piteşti, 2011, 96 p. Învăluite în metaforă, cu intertextualitatea alături, povestirile iau forma poemului. Că astfel spune poetul: Smintit, fac şi eu asta: mut cuvintele dintr-un/ poem în altul: unele pentru ochiul orb,/ altele pentru cel care vede./ (Dacă voi uita vreodată ochii lupoaicei/ orb voi fi) Pentru că sunt doi ochi în fiecare om/ unul care vede şi unul care nu are încredere în ceea ce vede/ aşa cum sunt înţelepţii şi Carl Sandburg care a văzut/ doi Chrişti pe Golgotă: „unul era pe cruce,/ altul în gloată. Unul avea piroanele înfipte în palme,/ altul degetele ţepene pe un ciocan bătând cuie.” (Bătrânele versuri) Volumul, admirabil în sine, este constituit din patru capitole: Castrum Zathmar, printre cenuşi, Sabia de aur, De la foc la cenuşă şi Din carnetele lui Caspar David Friedrich.


Marcel Mureşeanu
, Cele patru triburi ale sfârşitului, Editura Palimpsest, Bucureşti, 2010, 118 p. Pentru scurta prezentare, preluăm un fragment din cea făcută de Ion Cocora pe coperta a patra a cărţii: Sensibilitatea poetică, stârnită permanent de nelinişti şi presimţiri ale frigului etern, atinge aici o stare limită, sparge tiparele şi caligrafia versurilor, face loc în spaţiul lor, uneori în tonuri elegiace, discret ludice, alteori cu un cinism acutizat de disperări nedisimulate, dar nu şi exacerbate, unui fior particular, nedefinit, tensiunii şi misterului, asigurând autenticitate şi emoţie modului cum spune şi la ceea ce spune. Redăm un poem scurt: La mănăstire/ pe ploaie/ intru ud în biserică/ trupul rămâne afară/ în prag/ şi se închină …/ „L-am pierdut!”/ se sperie el/ despre mine. (Vara asta)


Gheorghe Istrate
, Dialog cu invizibilul – Scrisori către irealitate – 101 poeme, Editura Terra, Focşani, 2010, 166 p. Selecţia poemelor aparţine autorului. Gheorghe Istrate precuvântează, printre altele: Am reaşezat poeziile (multe inedite, de ultimă oră) nu în ordinea lor cronologică, ci după regulile şahului disciplinat, în alveolele unui fragmentarium unitar şi solid. De aceea am credinţa că un cititor loial nu se va rătăci în acest labirint dilatat emoţional. Iar prefaţatorul cărţii, Dumitru Radu Popa, conchide: Gheorghe Istrate, iată un nume de care, fără cea mai mică umbră de îndoială, vom avea să dăm seamă la judecata din urmă a poeţilor, când, cum şi unde va fi ea! Şi o operă ce şi-a câştigat rândul întâi chiar şi în cele mai selective, severe biblioteci! Iată un ritual (târziu): e-atâta de târziu ca să mai mori/ fanfare răguşite ruginesc în pori/ mi-s umerii brumaţi se lasă seară/ în oasele de iarnă de-astă vară…


Florentin Popescu
, Gânduri de scriitor – Autoportret în interviuri, Rawex Coms, Bucureşti, 2011, 212 p. Prefaţa cărţii este înlocuită cu portretul lui Florentin Popescu făcut de Florin Costinescu cu prilejul aniversării a 65 de ani de viaţă şi al apariţiei volumului Scrijelind pe nisipurile Universului. Ceilalţi parteneri de dialog au fost: Dorin Sălăjan (Flacăra, 1978), Valeriu Bârgău (Suplimentul literar artistic al „Scînteii tineretului”,1988), Eugenia Carâp (inedit – Cursul de „Tehnica interviului”, 1995), Constantin Carbarău (Sud, 2005), Virgil Diaconu (Cafeneaua literară, 2005), Mihai Stan (Litere, 2005), Al. Deşliu (Convorbiri în cumpănă, 2006), George Corbu (Epigrama, 2009), Valeria Manta Tăicuţu (Spaţii culturale, 2010), Victoria Milescu (Sud, 2010), Monica Mureşan (Oglinda literară, 2010) şi C. I. Uşurelu (Salonul literar, 2010).


Marius Neculae
, Documentele lui Petre Iorgulescu Yor, Editgraph, Buzău, 2011, 106 p. În Cuvânt înainte, dr. Doina Ciobanu spune: Ideea tânărului cercetător Marius Neculae, de a face cunoscut publicului arte-factele (documente, fotografii, lucrări de artă, publicaţii ş.a.), privind viaţa şi activitatea pictorului râmnicean Petre Iorgulescu Yor, aflate în colecţia Muzeului Municipal Râmnicu Sărat, este o noutate care, în mod cert, contribuie la îmbogăţirea patrimoniului cultural românesc. Iar autorul cărţii adaugă: Închei această mică introducere cu aprecierea făcută de domnul Alexandru Măciucă (…) în „Catalogul expoziţiei Petre Iorgulescu Yor, organizate de Muzeul Naţional de Artă al României şi Muzeul Colecţiilor de Artă în 2005: Petre Iorgulescu Yor este contemporanul nostru.


Octavian Doclin
, Sălaşe în iarnă, Anthropos, 2010, 224 p. Din 21 de cărţi ale lui Octavian Doclin, Lucian Alexiu a alcătuit această antologie, care are un cuvânt înainte de Gheorghe Grigurcu, de fapt un text ce ar fi trebuit să prefaţeze cartea de debut a scriitorului reşiţean. Pentru scurta prezentare a acestei antologii, credem că este foarte potrivit un fragment din aprecierile făcute de criticul Mircea Martin: Preocupat de raporturile intra şi extratextuale ale poemului, ezitând (retoric) între lungimea şi scurtimea lui, Octavian Doclin nu-şi poate reprima tendinţa spre epigramatic şi înclinaţia elegiacă. El scrie, de regulă, poeme scurte eufonice şi elegii euforice. Nu o dată, registrele se întâlnesc şi convieţuiesc înlăuntrul aceluiaşi poem (scurt).


Nicolae Gâlmeanu
, Golgota Akasha, Editura Omega, Buzău, 2011, 270 p. Este o antologie de autor şi cuprinde poeme reprezentative din cele nouă cărţi de poezie ale lui Nicolae Gâlmeanu. Nicolae Jinga spune despre poetica lui N.G.: Există în poezia lui Nicolae Gâlmeanu o permanentă zbatere de adaptare a sinelui ultragiat la dinamica temporară a esenţelor ontice. Această poetică eruptivă, amintind oarecum de scrâşnetele unor noi aşezări geologice, ascunde în esenţa ei o aspiraţie paradoxală: diseminaţia oricărui patos şi regăsirea mitului ca un fundament categoric şi ultim al grilei morale. Alte referinţe critice, redate selectiv, semnează: Paul Androne, George Băiculescu, Tudor Cicu, Grigore Codrescu, Calistrat Costin, Titi Damian, Gh. Mincă, Ionel Necula, Gh. Postelnicu, Victor Sterom, Valeria Manta Tăicuţu, Ioan Toderiţă, Ion Topolog Popescu, Laurenţiu Ulici şi Liviu Vişan.


Ionel Necula
, Ceremonii maieutice, 2011, 160 p. În prefaţă autorul precizează: N-am avut un model care să mă stimuleze în această întreprindere, dar am fost captivat de o carte mai puţin cunoscută scrisă de Ion Raţiu „Cine mă cunoaşte aşa cum sunt”, prin care a răspuns tuturor zvonurilor şi calomniilor ce s-au abătut asupra lui într-o anumită perioadă. Dacă această carte are un sens implicat, acesta nu poate fi decât dorinţa autorului de a se face cunoscut, aşa cum este, cu părţile sale bune şi rele. Astfel este realizată această carte – Ionel Necula în dialog cu: Tase Dănăilă (Dunărea de jos, 2006), A.G. Secară (Dunărea de jos, 2007), Culiţă Ion Uşurelu, Virgil Panait (Pro Saeculum, 2008), Adrian Botez, Valeria Manta Tăicuţu (Spaţii culturale, 2009), Viorel Dinescu, Nicolae Gâlmeanu, Mariana Vicki Vârtosu şi Aurel Pop.


Bogdan Ulmu
, Nu trăim ca să mîncăm!?…, Editura OPERA MAGNA, Iaşi, 2010, 120 p. Pentru scurta prezentare ne folosim de o mică indiscreţie, adică redăm parţial dintr-o dedicaţie: Membrul (USB) Bogdan Ulmu îi oferă lui (…) Nu trăim ca să mîncăm!?… – atitudini, amintiri şi voluptăţi culinare -, dorindu-i să descopere că şi gastronomia e o artă; plus o ştiinţă… Iar pe coperta a patra, autorul precizează: Pasiunea pentru gastronomie a apărut, în viaţa mea, cam la vîrsta de 23 de ani; frecventam marile restaurante ale Capitalei, aproape zilnic, şi am început să înţeleg ce şi cum trebuie să mănînci; la Capşa, Athenee Palace, Berlin, Restaurantul Scriitorilor, Cina, Ambasador, Podgoria, Pescăruş, Mignon ş.a., pot spune că mi-am făcut ucenicia consumînd.

Distribuie:
Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Share