Căruța cu virgule – Noapte în Pipera
Noapte în Pipera. În întuneric, vila lui Becali strălucește nefiresc. Miroase puternic a proaspăt văruit, după ce slujitorii… ăăă, angajații au acoperit grafitti-urile cu mesaje sataniste la adresa lui Gigi…
În pat, Gigi nu are somn și stă cu ochii în tavan pe întuneric, gândindu-se pe cine să mai aducă antrenor după Edi Iordănescu…
– Doamne, de ce mă pedepsești, de mi-ai trimis nebunii ăia să-mi mâzgălească gardul? Să știi că de data asta nu mai întorc și obrazul celălalt! Îi bag în pușcărie! Nu-i mai iert!… Și cu Edi, Doamne! Ce să fac, dacă-mi place să mă dau antrenor? Of, Doamne, ce greutăți mi-ai pus pe umeri!… Să-l pun iar pe Petrea?… Of, Doamne, Doamne!
Deodată, o lumină puternică inundă dormitorul lui Gigi și pe un nor alb plutitor, apare un bătrân îmbrăcat în alb, cu un toiag strălucitor…
– Gheorghe, Gheorghe! De ce iei în deșert numele meu? Nu știi că e mare păcat?
– Doamne! Tu aici? N-am vrut să te deranjez la ora asta… Doar mă gândeam și eu!…
– Și eu am venit, Gheorghe!
– Ei, spune-mi Gigi! Așa mă știe lumea!
– Lumea nu te știe cum te știu eu, Gheorghe! Nu-ți vede înlăuntrul sufletului, cum văd eu! Și văd că ai un suflet chinuit de multe păcate!
– Doamne, dacă vezi așa de bine, dă-mi un sfat! Pe cine să mai pun antrenor la echipa mea de fotbal? I-am încercat pe toți din țara asta și nici unul nu m-a mulțumit!
– Gheorghe, de-aia am venit! Vreau să fiu Eu antrenorul echipei tale!
– Gigi!… Pfff! Doooaamne! Așa ceva n-am crezut! Nu se poate!
– Ce nu se poate, Gheorghe?… Mă rog… Gigi!
– Păi, nu se poate, Doamne, că Ție n-am ce contract să-ți ofer! Tu care le ai pe toate…
– Încearcă, Gigi! Încearcă! Cere și ți se va da! Bate și ți se va deschide! Încurcate sunt căile Mele și nu se știe când ne putem întâlni la o intersecție! Deci, ce zici?…
– Să mă ierte Dumnezeu!… Ăăăă, adică Tu! Dar dacă ne punem de acord o să câștig tot? Și Campionat, și Cupă, și Champions League, FIFA, UEFA… Campionatul Mondial al Cluburilor… și tot? Doaaamnee, Tu mi-ai pus mâna-n cap! Așa se zice pe-aici când ai noroc!…
– Noroc?! Noroc, Gigi?! Asta e binecuvântare, păcătosule! Adică, eu bat eternitățile până la tine și tu zici că ăsta e noroc?!…
– Doamne, iartă-mă, pe mine păcătosul!… Putem discuta pe contract?..
– Să-ncepem, Gigi! Să-ncepem! Eu am o eternitate la dispoziție! Tu, cât timp ai?
– A, nu, că până dimineață ne-nțelegem, Doamne! Cu ce începem?
– Să începem cu crucea de pe emblema clubului! O dai jos!
– Doamne, nu! Eu ziceam că negociem contractul, că aducem jucători, că sunt de acord sau nu cu secundul… Apropo, la cine te-ai gândit să ți-l iei secund?
– La Petre! E portarul meu!
– Pfooai! Și eu tot la Petrea mă gândisem să-l pun principal, până să apari Tu! Da` nu știam că e portar!
– Gigi! Petre, nu Petrea! Petre e omul meu de încredere, portar la porțile Raiului!
– He, he! Aveam io o vorbă odată: ,,Petre, dă pe GSP!” He, he! Petre, Petrea… tot aia!
– Gigi, nu e tot aia dacă zic eu!
– Doamne, ne luăm din atâta lucru? Îl iei pe Petre ăla de care zici! Gata, ne-am înțeles! Altceva? Ce pretenții mai ai?
– Vreau să nu te bagi peste mine când fac echipa!
– He, he! A ajuns și la Tine vestea?
– N-a ajuns vestea, Gigi! Eu știu deja! Eu văd!…
– He, he! Păi, acuma, dacă ești Tu antrenor, cum să mă mai bag peste Tine? Faci cum vrei, nu mă interesează, atâta vreme cât o să câștig numai eu!…
– Dar să revin la crucea de pe emblemă! O dai jos, cum am zis! Nu vreau să dau de bănuit că am ajuns pe Pământ și să fiu acuzat de părtinire!
– Și ce pun în loc, Doamne!
– Pui vechea emblemei a Stelei!
– Aaaa, nu! Asta nu! Mai bine mor, da` nu vreau să-l văd pe Talpan că râde de mine!
– Gigi… Gigi… păcatul trufiei te va duce la pierzanie! O dai jos sau rămâi cu Petrea antrenor!
– Mmmmnu se poate să mai discutăm… să mai negociem…
– Gigi! Îți citesc gândurile și nu sunt tocmai cele mai cucernice!
– Mbiine! O dau jos! Da`măcar pe autocar, pot s-o păstrez?
– Nu!
– Bine, Doamne! Ce jucători ai în plan să-i chemi la tine?… Aoleu, nu la Tine, acolo sus! În echipa ta, am vrut să spun!
– Asta e treaba mea! Tu trebuie să ai încredere și să le plătești contractele!
– Pooăăi, stai așa! Cum adică?! Nici aici să nu mă bag?! Io plătesc!
– Plătești, Gigi! Plătești! Și o să mai plătești pentru câte ai făcut și-o să mai faci în viața ta!
– Cum, Doamne! Nu mi se iartă păcatele dacă, uite, am făcut un spital… am făcut case la oameni…. am dat cu bani la biserici! Astea nu se văd?
– Ba, da! Dar nu se văd prea bine! Dar, să vorbim de fotbal… Ne-am înțeles, până aici?
– Nu știu ce să zic! Pot să-i păstrez pe MM… pe Ianuli… Duckadam… ăștia?
– Pe MM și pe Ianuli îi dai afară! Pe Duckadam îl ții până vreau eu, îi mărești salariul și-i faci o statuie frumoasă în Ghencea!
– Pooăi, da, da` Ghencea nu mai e…
– Tocmai de-aia!
Încet-încet, zorii zilei se furișează prin ferestrele impunătoarei vile. Becali se trezește speriat și se uită în jurul lui.
– Doamne, ce coșmar am avut! Luminița! Luminița mea! Scoală-te, să-ți spun ce-am visat!
Soția se întoarce pe partea cealaltă mormăind:
– Da`mai lasă-mă, să dorm, mă, Gigi! Iar ai visat c-ai câștigat cu CFR-u`? Chiar n-am chef acuma să-mi zici iar ce echipă ai visat tu!… Cum ai câștigat tu Champions League… Tu și cu finu` Cristi Borcea ce mai aveți vise de-astea! La tine, nici Dumnezeu dacă ar veni, n-ar avea cu cine să facă o echipă care să-ți convină! L-ai da afară după o zi! Culcă-te, că mâine vine Petrea ăla, săracu` să-l faci antrenor!…
Pe gardul masiv al vilei, o pisică neagră stă nemișcată, privind fix spre fereastra camerei lui Gigi. Ochii îi străluceau într-un fel aproape demonic, nefiresc, la acel moment când se îngână ziua cu noaptea. O cucuvea își luă zborul din bradul de lângă poartă, către celălalt cuib, de la tribuna principală din Ghencea…
