Ora de muzică 2 – Newyork-erii
Cum toți am greșit, cum toți am ignorat pe toți ai noștri din urmă….
Astfel se lamentează o madamesă că Sting, de care ați fi tentați ,,să auziți”, n-ar fi altcineva decât unul – nu i se spune nici măcar muzician – ce ,,ar putea fi cunoscut doar de părinții voștri…”. Ceva cu posturi de muzică romantică pentru adulții contemporani. Nu sictir, ci lehamite produce această manieră de a trata ceea ce ieri era revoluție curată cu ignoranță maximă. De același secol curent și de aceeași chestiune se leagă Bernadette și în cazul Shaggy. Luate grosso-modo, ,,firile artistice” ale amândurora sunt terfelite cu ,,păcat și rușine” pentru colaborare. Nu trebuia, aveau locul lor în Panteon! În ajutorul concluziei jurnalistei HiphopDx se folosește de cuvintele nevinovate ale lui Sting, care, cică, ar fi prezumat în locul fanilor, spectatori plătitori pentru concertul cu casa închisă de la New York, întrebările ce e cu acest duo, cum de s-a întâmplat să există și să ,,procreeze”. Acestea încadrându-se la…. Inutile. Biletele s-au epuizat, deci curiozitatea avea să fie satisfăcută. Articolul este grevat de nedreptăți, de comparații de genul ,,ce i s-a potrivit lui Sting colaborarea cu negri și cum nu este spirit înrudit cu Shaggy și muzica raggae”. Recunoaște însă că ,,Don’t Make Me Wait” a avut 14 milioane de vizualizări și a intrat pe primul loc în topul raggae Billboard.
De la nrpc.org am reținut afirmația lui Shaggy: ,,Amândoi suntem alergici la plictiseală.”.
Azcentral povestește despre concertul susținut în Phoenix și remarcă prima piesă, Englishman in New York, unde Shaggy a transformat englezul în kingstonez: I’m a Jamaican in New York. Poate și fiindcă și el este la fel ca Sting un emigrant în State. Un alt răspuns la ,,De unde atâta înverșunare pentru a plasa pe piață atât duoul, cât și piesele de genul celor de pe 44/876?”: ,,Primul jamaican întâlnit locuia pe strada mea. M-a învățat un cânte. Și nu l-am uitat niciodată.
Și zavvi.com dezvăluie câte ceva, că patru ani a servit pentru patria nou adoptată, Usa, în cadrul Marinei. Shaggy. Și despre riscurile pe care le implică diferite proiecte: că merită, că ,,lucrurile cele mai bune sunt totdeauna accidente…”.
Încep să cred despre unii…. De-o părere să bănuiești că sunt… extratereștri cei de la Toronto Star. Cândva prin 29 septembrie 2018, Ben Rayner nu găsea ,,motiv pământesc” pentru care cele două vedete ar fi trebuit să facă album împreună, să concerteze împreună, ba să se simtă foarte bine împreună după opt luni de concerte. Încă. Subliniind încă o dată participația pământeană nefirească. Fiind totuși o altă formulare a idee neașteptatei colaborări, părerea următoare este ,,demnă” de ,,subliniat”. Cum că nimeni nu putea afirma, dintre specialiști, că albumul ,,asta caută copiii acum”, că ,,asta caută bătrânii acum, cei încă sunt cumpărători de discuri”. Sceptic și Ben, a ascultat și a găsit albumul îngrozitor, nu înfricoșător, inofensiv, convivial: ,,o abominație veselă a unui album”. Reporterul-critic muzical de serviciu, ce ,,inevitabil” – după ale sale concepte lexicale repetitive – a mers la concertul din ,,localitate”, la locul faptei, ,,Phoenix”, a luat drept amuzament și nu prea toate intervențiile ,,inoportune” ale lui Shaggy pe piesele lui Sting, drept exemplu melanjul ,,neconvingător” Roxanne-Bombastic, majoritare, a concluzionat că au scăpat de dojană și mai și ambii doar fiindcă s-a terminat după două ore, li s-a recomandat să meargă la ale lor conace – pe considerentul că artiștii locuiesc în New York – și ,,să ne cam lase în pace.”. De unde generalizarea, doar lui îi puteți adresa întrebarea. Cuplul muzical a scăpat totuși cu puține critici pentru seriozitatea de la ,,Fields of golds” și ,,Desert Rose”. Sigur și pentru că nu au ,,terfelit” ,,Every breath you take” necântându-l. Despre trupă…. Că nu le-ar fi ieșit ca la carte raggae-ul….
Printre părerile sincere și obiective se pot nota cele ale dancehallraggaeworld.com. Intenția primă de colaborare a lui Sting a fost doar pentru intervenții vocale și ,,împrumutarea fineții sale muzicale” pe Don’t Make Me Wait, single-ul care a reușit, după cum amintisem în articolele precedente, să prindă locul 1 în ,,Billboard raggae single chart” și să adune, după apariția videoclipului filmat în Kingston, Jamaica, 8,5 milioane de vizualizări. Continuarea s-a datorat sinergiei creative, deși neplanificat albumul, totul a fost o chestie organică, după declarațiile lui Shaggy. Celelalte…. Muzicienii ce și-au adus aportul, New York unde s-a înregistrat…. O radiografie a unor muzici ,,sănătoase” din punct de vedere… uman.
