Cenaclul Alexandru SihleanuCultură

Cenaclul Alexandru Sihleanu – 6 Mai 2023

PACE ȘI IUBIRE DE DUMNEZEU

Sâmbătă, 06 mai, ziua Sf. și Dreptul Iov, mult răbdătorul; Sf. Mc. Varvar, membrii Cenaclului literar-artistic Alexandru Sihleanu de la Centrul Cultural Florica Cristoforeanu din Râmnicu Sărat s-au întâlnit în foaierul mai sus menționatei instituții unde a avut loc lansarea romanului PRESCURA, Ed. Alpha MDN, 2023, autor Sava Bogasiu (pr. prof. dr. Mihail Milea). Moderatorul evenimentului, scriitorul și editorul Constantin Marafet, membru al Uniunii Scriitorilor din România: „Bună ziua! Nu putem începe manifestarea fără Hristos a înviat! Așa cum știți din afiș astăzi lansăm romanul Prescura scris de părintele Mihail Milea. Nu avem răbdare până la sfârșitul evenimentului și începem cu surprizele. La mulți ani, părinte Mihail Milea! (Cei prezenți au cântat La mulți ani cu sănătate, părintelui Mihail Milea). Mai avem un sărbătorit, profesorul și scriitorul care a trecut în al 80-lea an terestru, Traian Ghe. Cristea. Domnuʼ primar aveți cuvântul.”
Sorin Cârjan: „Voi spune câteva cuvinte, pentru că dl Marafet ne surprinde cu cei doi oaspeți. Sunt foarte mulți ani când dl prof. Traian Cristea, un formator de caracter, cu foarte mulți ani de catedră, ne dă ocazia să ne întâlnim. Din partea noastră, un angajament, o diplomă pentru încă 20 de ani. Din partea celor din sală primiți acest buchet de flori.”
Traian Cristea: „(Vizibil emoționat.) Mai vorbește acum!”
Constantin Marafet: „Această carte s-a născut anul trecut, cam prin perioada aceasta, când domnul părinte m-a întrebat ce părere am de dl port Traian Gh. Cristea. Dl Traian Gh. Cristea să-și facă o antologie din toată scrierea sa. Nu m-am așteptat la ce muncă m-am înhămat și iată astăzi suntem în măsură să vă prezentăm aproape tot despre omul de cultură, poetul Traian Gh. Cristea. Toată viața dumnealui nu a făcut decât educație. Sunt multe de spus. Pe lângă antologia pe care am realizat-o, am făcut un studiu la fiecare carte a D-sale. Părinte, aveți cuvântul!”
Mihail Milea: „Hristos a înviat! Vin de la 1000 de kilometri, de la Baia Mare, unde agăți harta în cui, despre care va vorbi dl Traian Gh. Cristea. Am venit la Râmnicul Dulce, cum îmi place mie să spun, am venit la sărbătoarea de 80 de ani a dlui Traian Gh. Cristea. A vorbi despre poetul, scriitorul Traian Gh. Cristea este un subiect inepuizabil. Eu îl cunosc ca duhovnic. Este un perfecționist care șlefuiește cuvintele, mereu îl tracasează pe dl Marafet. Îi place să scoată cărți cât mai frumoase. Antologia dlui Traian Gh. Cristea este Cartea de argint a sinelui. Dumnezeu să vă binecuvânteze! O frumoasă icoană adusă din Basarabia, în câteva exemplare le dăruiesc dlui Traian Gh. Cristea, dlui primar, dlui Constantin Marafet și dlui Ion Cojocaru.”
Constantin Marafet: „Am păstrat secretul și îl începem cu dna Floarea Stănescu”.
Floarea Stănescu: „Doamnelor și domnilor, Hristos a înviat! Asistă astăzi la un eveniment deosebit de frumos. Dostoievski spunea: „Frumusețea va salva lumea”. Două cărți. Două bijuterii. Una mai frumoasă ca alta. Frumoase prin grafică, dar mai ales prin conținut. Romanul Prescura, autor părintele și profesorul Mihail Milea. Cartea de argint a sinelui antologie selectivă, note și comentarii de Constantin Marafet. Cât de frumos este să fii artizanul unei astfel de bijuterii, dar și câtă responsabilitate! Dragi prieteni, nu voi vorbi despre gramatică și nici despre aritmetică, ci despre Cartea de argint a omului și despre poezie. Când și cum scânteia a aprins ideea, ne spune chiar cărturarul. Cartea de față este o ofrandă adusă unui șlefuitor de cuvinte care a mai adăugat în cununa vieții încă un crin alb și care a pășit voinicește peste pragul unor onorabile primăveri. Dl prof. Traian Cristea, să-l aplaudăm, se îndreaptă viguros către a 80-a primăvară. Distins om al cetății, cetățean de onoare al urbei sale natale, respectat și respectuos, sever cu sine, dar mai ales cu discipolii săi, care-i întorc mulțumirile peste timp. Modest, exigent metodist și generos îndrumător pentru mai tinerii colegi. Cu tact, măiestrie didactică și dăruire, organiză și conducea activitatea cercurilor pedagogice li activitatea Casei Corpului Didactic, filiala Râmnicu Sărat, al cărui director a fost. Bun manager, cu multă responsabilitate a preluat conducerea uneia din cele mai dificile unități de învățământ: centrală termică, dormitoare, cantină, elevi cu dizabilități. iubește munca, dreptatea, adevărul și viața. Și peste toate, omul Traian Cristea, profesorul Traian Cristea este o personalitate de marcă a culturii râmnicene, pe care a dus-o până peste ocean. Un îndrăgostit al scrisului. Un îndrăgostit de limba română. Un îndrăgostit de Eminescu. Mesager neobosit al culturii, al frumosului, al utilului. A trecut peste timp și timpul n-a trecut peste dânsul. L-a înflorit. Timpul a înflorit în mâinile sale. A debutat în urmă cu 47 de ani la Ed. Litera din București cu volumul de versuri Val de nisip la vârsta de 32 de ani. Dar valul n l-a luat. Atunci „timid sau în flăcări” își creiona crezul poetic: (- Cum ardem acum -) „Poeții sunt fiii acestui ogor/ în care timid sau în flăcări/ arde un dor./ Iau timpul în vârf de condei;/ istoria clipei de-aici/ o toarnă-n scântei./ … Poeții nu-s mari, poeții nu-s mici:/ ei scriu istoria clipei de-aici./ … Important mi se pare/ marele semn de întrebare/ Cât am primit,/ Cât mai avem de dat?” Vreme de 20 de ani dl prof. Traian Cristea tace. Tace și scrie. Scrie și tace. Este într-o permanentă competiție cu sine. Adună timpul și-l varsă-n condei. Cuvintele stau la dospit. Apoi, după propria-i mărturie, sub bagheta Magistrului din templul rostirii își croiește drum drept și demn printre cuvinte. Universul creațiilor scriitorului Traian Cristea este complex, divers și bogat. Versuri, romane, eseuri, evocări, portrete, cărți pentru uz didactic, povestiri pentru nepoți, înregistrări radio și TV. Multe, puține? Nu știu! Oare au fost corect numărate? Dar, oare, câte-și mai așteaptă rândul în sufletu-i tânăr? La mulți ani, poete! La mulți ani, stimate coleg, Traian Cristea și rodnice împliniri!”
Constantin Marafet: „Mulțumesc dnei prof. Floarea Stănescu O să-l rog acum pe Liviu Nicolae”.
Liviu Nicolae: „Stimat auditoriu, volumul la care fac acum referire a strâns mai bine de 50 de ani. De aceea m-am decis să-i urez prietenului și colegului meu Traian Cristea, la ceas aniversar mulți ani de creație poetică.”
Constantin Marafet: „Dl prof. Chirac, prieten al dlui Traian Cristea.”
Răzvan Theo Chirac: „Vreau să-i urez la mulți ani omului care la Școala Vasile Cristoforeanu mi-a întins o mână. Casa originară a dumneavoastră este poezia, ați pornit și ați ajuns la cartea de argint. Domnul profesor se caută pe sine. Nu pot să-i urez multă sănătate, să se mai astâmpere, să pună pe primul plan sănătatea. Mă bucur că este aici multă lume. Să rămâneți, domnule profesor, la fel de bucuros, încrezător și cu poezia în suflet.”
Constantin Marafet: „Nu pot să trec la următoarele întâmplări, o să-l rog pe cel mai tânăr doctorand la istorie, Cristi Rusin să ne spună câteva cuvinte.”
Cristi Rusin: „Stimate domnule profesor, stimați invitați! Mi s-a dat astăzi cuvântul, sunt printre cei care au știut de apariția acestui volum cu mult timp înainte. Ei doi (Constantin Marafet și Traian Gh. Cristea) au făcut un duo în apariția acestui volum. Această antologie vorbește despre 18 volume de poezie din care a reieșit ideea de a aduna cele mai relevante aspecte din opera poetului Traian Gh. Cristea. Nu este o lucrare critică literară. Domnule profesor vă doresc cel puțin 20 de ani de activitate.”
Constantin Marafet: „Dl părinte Mihail Milea mă invită la Buzău, la Consiliul Județean, m-a prezentat la toți, cei prezenți au crezut că-i vorba de frați de sânge, era vorba de frați întru duh. Cei prezenți îl sărbătoresc la cei 65 de ani. Sala mare arhiplină, acolo un domn profesor pe care îl cunosc de cel puțin 30 de ani, îmi prezintă cartea Un om între oameni, carte scrisă cu lacrimi de dor. Am citit această carte cu mare drag. Sunt lucruri pe care părintele Milea le face numai cu ajutorul lui Dumnezeu. Dle prof. Ion Cojocaru, dacă vreți, să ne spuneți câteva cuvinte despre această carte.”
Ion Cojocaru: „Nu m-aș fi apucat de scris, dar mi-a decedat un fiu. Pentru această carte (Un om între oameni, Ed. Editgraph, 2023) care are două părți am prezentat locurile natale, familia (4 fete, 8 băieți). Mi-aș permite să citez, o familie fericită, plăcută. Părinții săi au fost bine educați, nașul din Mizil a botezat toți copiii. Părintele de față, de mic copil se ducea cu bunicul din partea mamei la biserică, a urmat seminarul din Buzău, facultatea la București, s-a căsătorit, familia a fost dăruită cu 2 băieți și o fată. Părintele Milea nu numai că s-a preocupat pentru o aleasă cultură. Este un om care a scris 43 de cărți.”
Constantin Marafet: „Mulțumesc din suflet. Am văzut locul natal, locuri care m-au încântat. Acum vreo 20 de ani, la Chișinău locuitorii îi spuneau „Sărut mâna părinte Milea”. O să-l rog, din nou, pe dl primar, fiind un om de cultură.”
Sorin Cârjan: „Îmi pare rău că ne-am întâlnit aici, trebuia la primărie, dar cred că nu ar fi venit atâtea persoane, așa că mă văd să spun despre un om care vorbește mult cu oamenii. Să vorbim frumos despre oameni, oameni care avem aceeași preocupare. Dacă nu înțelegem că întâlnirea cu oameni este să le urmăm exemplul, părintele Milea nu este doar un preot, este sufletul nostru privit în oglindă. Dumnezeu face minuni. Un om care este trimisul lui Dumnezeu printre noi. Sunt fericit că l-am cunoscut, sunt fericit că este astăzi cu noi. Mulțumim pentru tot ce însemnați pentru comunitatea noastră. Acest buchet de flori și această diplomă o dăruim unui om care se implică în viața culturală a Râmnicului dulce.”
Constantin Marafet: „Despre această carte, bunul meu prieten, prof. Mihail Constantinescu.”
Mihail Constantinescu: „Hristos a înviat! Aceasta este Ziua pe care a făcut-o Domnul să ne bucurăm și să ne veselim întru dânsa. Prescura de Sava Bogasiu (părintele prof. Mihail Milea), Ed. Alpha MDN Buzău, a.c. este o carte unică, o carte cum nu s-a mai scris până acum, o carte vie, în care faptele se petrec aievea, o carte despre viață și despre moarte, despre iubire și despre căsătorie. Cititorii sunt chemați să-și potolească setea din izvorul înțelepciunii milenare. Întâmplările se desfășoară în mirifica lume a satelor, în acest tărâm de basme și de legende, pe meleagul străbun al doinelor și al baladelor, pe acest plai mioritic dintre Dunăre și Carpați, unde credința creștin ortodoxă este legea fundamentală a vieții oamenilor care trăiesc aici de milenii, înfruntând cu vitejie și cu demnitate toate vicisitudinile ce se ivesc pe acest pământ străbun așezat parcă în calea tuturor răutăților. Personajele cărții trăiesc o viață în care Biblia, Biserica, Dumnezeu, Preoții și enoriașii conlucrează la Mântuire, singurul obiectiv al vieții. Dumnezeu ne-a făcut un dar unic și irepetabil – Viața, care trebuie trăită după cum ne învață, fiind prezent în toate acțiunile noastre, în toate momentele de când ne naștem și până murim pentru a-l slăvi și pentru a dobândi izbăvirea sufletelor noastre. Trăim sub privirile părintești ale lui Dumnezeu, fiindcă suntem făpturile Lui minunate. Prezent totdeauna în viața noastră, Domnul ne dă viață, sănătate, înțelepciune, minte, îndelungă-răbdare, căsnicie, copii, nepoți, strănepoți precum personajele cărții. Autorul ne invită într-un sat de câmp, la Cilibia, unde facem cunoștința oamenilor simpli, dar demni, personajele cărții, într-o lume în care ni s-a luat totul, în afara Credinței Creștin Ortodoxe prin care supraviețuiesc, vor supraviețui, o lume în care coexistă și lucrurile bune, dar și cele rele, într-o societate în care influențele nefaste din exterior nu au puterea de a ne zdruncina credința, obiceiurile, tradițiile, speranțele care mențin vie flacăra existenței milenare. Supraviețuind așa cum arăta părintele mitropolit Antonie Plămădeală mai multor miracole. Etnogeneza, originea din daci și romani, migrația, vânturile nemiloase ale zbuciumatei noastre istorii ne-au aruncat când spre Est, când spre Vest, dar noi ca trestia ne-am îndoit, dar nu ne-am rupt (Alexandru Vlahuță – nume atât de scump nouă râmnicenilor). Am rămas aici, pe picioarele noastre cu demnitate curaj, bărbăție, opunând întotdeauna o puternică rezistență, chemându-l în ajutor pe Dumnezeu. Continuăm să existăm fiindcă Noi suntem semințe/ Și pământul e al nostru/ Suntem deopotrivă și lacrimă, și dinte. Ion Radu, părintele Stelian Manea, cu fiica lor Magdalena (Cornelia Magdalena) cu ginerele lor Vasile Pătruța, cu nepoții lor (ai lui Ion și Rada Dragu, fiii lui Vasile și ai Corneliei Magdalena), Marius și Carmen cu nepoții lor Ilinca, Maria Clara, Oana, Ștefania, Ana Maria, Bogdan, Adrian, strănepoții Veronica, Matei, Natașa-Maria trăiesc în inimile și în sufletele noastre, ale cititorilor cărții. Poveștile lor, pentru că fiecare își are povestea lui, trăiesc. Ele ar trebui să fie și poveștile noastre, o, cât de mult ar fi de dorit să fie într-o lume în care ne-au copleșit răutatea, meschinăria, impostura. Dumnezeu ne cheamă pe toți să ne trăim viața creștinește către Mântuire, îndemnându-ne cu marea Lui bunătate. „Veniți de primiți darurile care am gătit vouă și cununile cerești” dintre are una se cuvine autorului cărții părintele Mihail Milea, care prin talentul și strălucirea geniului cucerniciei sale, prin dăruire și înțelepciune, prin dragostea de Dumnezeu, de oameni și de patrie care-l însuflețesc, ne oferă un fericit exemplu de a trăi creștinește în credința lui Dumnezeu. Utilizând o limbă vie, frumoasă, fluentă, cursivă uzând de bogatele resurse ale comunicării, de semnificații, de sensuri, de valențe cum aflăm din prefața cărții, de vorbe din popor, zicători, proverbe, maxime, citate din Biblie, din marii gânditori, filosofi, scriitori, folclor care-i dovedesc erudiția de o varietate de mijloace, povestirea în povestire conferind textului oralitate asigurată de interjecții, vocative, imperative, folosind cu măiestrie modurile de expunere, părțile de vorbire, semnele de ortografie și punctuația, intonația ne aduce nouă, dar și sărbătoriților noștri născuți în luna mai: prof. Traian Cristea, Liviu Nicolae, un dar neprețuit făcând apel la Biblie, la folclor (doine, cântece de leagăn, balade, bocete, orații) la poeții antici Ovidiu și Virgilius, la Andre Gide, Lamartine, Albert Camus, George Coșbuc, Nicolae Steinhardt, monahul de la Rohia, înscriindu-se în rândurile marilor scriitori : Victor Hugo, Lamartine, Sienkiewicz, Gala Galaction, Ion Agârbiceanu, părintele Bartolomeu Anania ne invită în grădina genialei sale sensibilități artistice spre a culege nestematele artei D-sale. (Părintelui Mihail Milea, autorul romanului Prescura) Printre atâtea taine sfinte/ Astăzi vine un părinte/ C-un talent peste măsură,/ Ne aduce o „Prescură” (În legătură cu o propunere) Sunt sigur că vă seduce/ Numele Râmnicu Dulce/ Și mă-ntreb cam indiscret:/ – O să facem diabet? (Părintelui Mihail Milea) Șaizeci și cinci de primăveri/ Și cu sfinte privegheri,/ Rugăciuni și taine sfinte,/ La mulți ani, sfinte părinte!”
Constantin Marafet: „Apropo de prescură. La Buzău, un domn a venit cu două prescuri. – Domnule, cartea o vreau, nu prescuri! Dna Dumitru Vetina, vă rog!”
Vetina Dumitru: „Hristos a înviat! Pot să spun câteva cuvinte despre marea carte. Cartea Prescura a părintelui prof. Mihail Milea este o carte care prezintă firescul vieții de creștin, cu toate inconvenientele principale, exemplificate în carte cu cele din viața eroinei romanului, Cornelia Magdalena Pătruța. Aceasta este un model de viață creștină, care prin toate trăsăturile morale, care reies din roman, reprezintă un personaj feminin, unul din multiplele personaje feminine, care și-au pus viața în slujba și către Dumnezeu. Prescura devine dincolo de titlu, un crez de viață pentru această eroină, dar și obiectul unui testament de ordin moral, care reiese din curățenia sufletului acesteia, din pioșenia și dragostea față de Dumnezeu. Aceasta dorește ca la plecare să i se adauge pe cruce și numele de prescura la numele ei.”
Constantin Marafet: „Este foarte greu să fii moderator. Salutăm prezența dnei senator Liliana Sbîrnea. Dna prof. Ecaterina Chifu.”
Ecaterina Chifu: „O carte scrisă cu iubire, o iubire de oameni și eroina cărții, ceea ce face, face din dragoste pentru oameni. O viață cu dragoste și sănătate. Pentru colegul meu, care m-a învățat să dăruim celor de lângă noi ceea ce gândim. La mulți ani, cu sănătate!”
Constantin Marafet: „Dacă mai are cineva ceva de spus?”
Nicolae Constantinescu: (Sărbătoare – celor doi sărbătoriți –părintele Milea și dl Traian Cristea) Azi e mare sărbătoare,/ Inedit, nu-i doar lansare,/ Pentru toți o provocare,/ La mulți ani și la mai mare! (Lansare) Privesc iar cu bucurie,/ Azi lansare să tot fie!/ Bogăție de idei,/ Nu-i o carte, ci sunt trei! (Părintelui Milea) Cu părintele Mihai/ La lansare să tot stai!/ Pe a Râmnicului plai/ La centru-i gură de rai!
Liliana Sbîrnea: „Dumnezeu m-a ajutat să ajung aici. Le mulțumesc pentru aceste cărți care ne vor îndruma pe un drum foarte bun. La mulți ani, cu sănătate sărbătoriților!”
Lucreția Dediulescu: „Apropo de ce spune dl Răzvan Chirac: „Să se mai potolească, să-și vadă și de sănătate. Acum șase ani l-am operat la ochiul drept, nici atunci nu a stat cuminte. Nu se va potoli niciodată și va scrie până la 190 de ani, va sta cu pixul și cărțile în mână.”
Traian Gh. Cristea: Să ne reamintim că scrierile cu caracter religios cunosc o varietate de forme începând de la creaţie până la exegeze şi publicistică. Scriitorul Sava Bogasiu a reuşit să-şi creeze un stil cu reflexe de originalitate, scriind atât proze monografice, eseistice, cu tematică moralizatoare, cât şi texte biografice, publicistice toate cu substrat religios.
Noua sa carte, intitulată “Prescura”, (apărută la Editura ALPHA MND, Buzău, 2023-, 210 p; autorul aflând-se la a 43-a carte), ne face o surpriză, oferindu-ne un roman din a cărei temă centrală derivă ramificaţii tematice reflexive.
Dorim să facem precizarea că nu încercăm să prezentăm amănunţit conţinutul cărţii, fiindcă vom anula plăcerea cititorului de a face o lectură aprofundată. Vom semnala doar câteva lumini dintre acelea care, pe lângă istoria unei frumoase vieţi sub pavăza credinţei, fac din acest roman o scriere plină de înţelepciune. Aceasta în ciuda faptului că se mai practică în ultimul timp, eroarea de a se confunda notele de lectură, recenziile, notele şi opiniile critice cu cronica literară. Trebuie să se ştie că o cronică “…e o treabă dificilă” cum spunea Nicolae Manolescu, cu deplină îndreptăţire; nici cronica de întâmpinare nu se scrie după ureche. Pentru început, precizăm că romanul este structurat în 12 părţi, are ca personaj central pe Cornelia Magdalena Pătruţa (din localitatea Cilibia, Bz) şi că este fiica unor săteni (Ion, Rada) credincioşi, înţelepţi, destoinici. Viaţa acesteia n-a fost nici grea, nici uşoară, ci una echilibrată, sub ocrotirea luminii Mântuitorului. Graţie stilului naraţiunii, plin de naturaleţe, cititorul este purtat de narator prin noianul de întâmplări trăite de Cornelia de la naştere până în toiul senectuţii, alături de părinţi, soţ, copii, nepoţi, rude, săteni. După trecerea soţului la cele veşnice, iubirea pentru el îi dă putere să nu dispere, ştiind că Dumezeu îi este tatăl ceresc. Căci, se ştie, credinţa dăruie şi îndelunga răbdare din care izvorăsc zâmbet, calm, ca să poţi depăşi orice situaţie critică. Va descoperi PRESCURA (pâiniţa sfântă) şi află de la părintele Varsanufie semnificaţia acesteia; merge apoi la părintele Pafnutie şi se iniţiază în pregătirea ei.
Finalul romanului este încununat de trimful Corneliei care, la 93 de ani cu mâini de aur şi inima bună, continuă să facă prescuri care i-au adus binecuvântări şi mângâieri : Din bunică, a devenit o străbunică fericită.
Din prefaţa cărţii, se sugerează un amănunt semnificativ din care se desprinde o semnificaţie deosebită: romanul conţine pe lângă, metafore, aforisme şi vorbe bisericeşti, citate pline de înţelepciune. Această calitate conferă romanului un plus de valoare, oferind cititorului oxigenarea spiritului.
Vom selecta doar câteva citate care sperăm să îndemne la meditaţie şi la descoperirea enunţurilor în care domină sapienţa. Iată ce ne întâmpină chiar la începutul primei părţi a romanului: CE TAINĂ MARE ESTE VIAŢA OMULUI! E primul semnal că omul este dator să ia aminte că existenţa lui se axează pe credinţă pentru a-şi alege corect drumul în viaţă.
Descoperirea mesajului apoftegmelor va îmbogăţi lăuntric cititorul. IUBIRII i se aduce un elogiu în cuvinte simple: E AŞA DE UŞOR SĂ IUBEŞTI! NU COSTĂ MIMIC, EA E GRATUITĂ. Parcă şi auzim îndemnul de a iubi frumos, căci ni se spune SE MANIFESTĂ ÎN TOATE MODURILE. LUMINA SOARELUI E TOT IUBIRE, COSMOSUL E IUBIRE, TOTUL E IUBIRE. În concluzie, să înţelegem că venim pe lume cu iubire din iubire: ne naştem cu această sămânţă a iubirii în noi.(…)
Fiinţa care dă viaţă pruncuţilor este definită emoţionant graţie metaforei; mama este INIMA LUI DUMNEZEU PE PĂMÂNT. Căci A FI MAMĂ ÎNSEAMNĂ A PURTA ÎN TINE INIMA LUI DUMNEZEU. La fel de importante sunt şi mesajele aforistice legate de ivirea pe această lume a copilului: NAŞTEREA COPILULUI ESTE ÎN SINE UN MIRACOL DIVIN! Cât de frumos este prezentată ivirea copilului într-o familie: Dumnezeu lucrează prin orice copil, pe care îl trimite în burtica fiecărei mame.
Multe şi folositoare sfaturi şi pilde se pot descoperi în interiorul acestei cărţi, care la prima vedere, pare simplă. Însă, în sânul acestei simplităţi, se ascund comori de înţelepciune doar simțite pătrunzător, dar în adâncul inimii. Citind cu tragere de inimă romanul, vă veţi convinge că în suflet vi s-a aprins o luminiţă, că aţi descoperit adevăruri durabile care vă va primeni lăuntrul fiinţei. Avem convingerea că această carte se va alătura acelora care fac oamenii mai buni, mai luminoşi.
Mihail Milea: „Vreau să vă zic câteva cuvinte. Ce trebuie să facem noi, ca să avem succes? Duminica la slujbă să ne rugăm pentru sufletul nostru. Această carte a fost scrisă pentru dumneavoastră din inimă pentru inima dumneavoastră. Este ziua lui Traian Cristea pentru el am venit și îi urăm la mulți ani!”
Constantin Marafet: O zi frumoasă să aveți în continuare! Urmează sesiunea de autografe.
Sâmbătă, 13 mai, începând cu ora 11:00, lectorul de serviciu al ședinței Cenaclului Alexandru Sihleanu va fi dl Gică Chiroiu. Vă așteptăm, cu drag!

Distribuie:
Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Share