Spații culturale nr. 18 (14)
Raftul cu cărţi
Nicolai TĂICUŢU
Gheorghe Izbăşescu, Pietonii lui Pan, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2010. 46 p. Gheorghe Izbăşescu îşi transpune discursul liric într-un peisaj variat: de azi, de ieri, uneori anticizat. Că nu se putea altfel mai bine, plecând, în transcrierea cărţii, de la titlul unui poem mai vechi al autorului: Cum se luptă imaginea realităţii cu imaginea imaginaţiei. Redăm prima parte a poemului Vibraţia înserării: După ce-şi spăla pletele cu lăptişor/ de matcă/ în vibraţia înserării Pelerinul se simţea/ stăpân pe podul de pontoane construit de el/ peste Trotuş chiar lângă biserica din oraş// însă pentru echilibru ne aştepta şi pe noi/ să venim cu lumânări aprinse/ ca să poată trece pe pod dintr-o parte/ într-alta/ ca-n grinzi să cresteze încetişor cu dalta:…
Bucur Chiriac, Amintiri despre apusul zeilor, Vol. I şi II, Editgraph, Buzău, 2011, 353+306 p. În precuvântare, scriitorul Sava Bogasiu precizează: Cartea în sine este o „spovedanie” pe care o face din suflet, cu multă deschidere şi bucurie sfântă. (…) Domnul Bucur Chiriac este un pelerin al culturii, o „albină” care a cules nectarul culturii româneşti şi a cercetat toate muzeele din Europa. Analizând această carte „Amintiri despre apusul zeilor”, am constatat că ea este în sine un ghid, un abecedar al culturii, al aşezămintelor istorice, o antologie literară, o carte de critică de artă. (…) Cartea aceasta este o provocare pentru toţi iubitorii de cultură, de artă, deoarece Bucur Chiriac este un model viu de colecţionar de artă; el ne prezintă satisfacţiile spirituale pe care ni le pot aduce aceste preocupări de cultură.
Violeta Craiu, Muze sub aparenţe, Editura Fundaţiei Culturale Libra, 2010, 76 p. Cartea este recomandată de Sterian Vicol. Scurte referinţe critice dau, pe coperta a patra a cărţii, Marius Chelaru şi Vasile Spiridon. În acelaşi context, Dan Anghelescu spune: Poezia Violetei Craiu cucereşte prin sinceritate. Există în aceste poeme un anume firesc în a cuprinde lucrurile în simplitatea şi frumuseţea lor. Este ceea ce luminează şi faţa ascunsă a lumii, aceea către care ne ridicăm prin spirit. Canton părăsit este titlul poemului pe care îl redăm întru prezentare: În Balta Brăilei,/ o melodie: Jacques Brel./ Prin bărci pălării de soare/ goană nebună dragostea/ dureroasă,/ surâsul trist, amintirile,/ despărţirea inevitabilă/ un fel de du-te, vino…/ Dragoste nebună/ printre ciulinii Bărăganului,/ Canton părăsit,/ Fănuş Neagu…
Adrian Voica, Migraţii despre cuvânt, Editura Vasiliana ’98, Iaşi, 2011, 158 p. Grafică interior şi coperta de Ofelia Huţul. Este o carte foarte bine structurată de autor, cu „prefaţă” – Distihul e un satelit / Al spiritului infinit (Distihul), „Notă asupra ediţiei” – De litere e, păsări, carnea voastră/ Cu aripi de cerneală-albastră (Descriere umilă), cu capitolele „Rătăcit printre cuvinte” – O voce siderală/ În stropul de cerneală. (Distihul), „Nelinişti” – În fiecare dintre noi/ Un ram îşi caută altoi. (Foşnet), „Poker cu timpul” – Rătăciţi printre imperii/ Trag de hamuri cavalerii. (Într-o sală de muzeu), „Şotron liric” – Cuvântul nu se udă/ Mergând prin iarba crudă. (Senzaţie în zori), „Patru fraţi pătaţi” – Poezia nu se-nvaţă/ nu se fură,/ E umbra ta – de ai statură. (În chenar) şi „Încheiere” – Cuvinte în alcătuiri sublime/ Răsar în mine, înfloresc în tine. (Poezia)
Dan Sandu, Amintiri din Samsara Editura Ateneul scriitorilor, Bacău, 2011, 86 p. Despre această „trăsnaie poeticească” Calistrat Costin spune: Din amuzantă, noua faptă literară a lui Dan Sandu devine al dracului de gravă, pe alocuri întristătoare, încât stai şi te întrebi: oare epoca din care au emanat „perlele” scoase de la naftalină de distinsul literat au fost chiar „creaţia” noastră?! Adrian Botez duce lucrurile şi mai departe: De fapt, sunt mesaje de avertisment, pentru nu doar o societate românească, în care toate o iau razna, spre paleoliticul inferior al istoriei…-…ci, mai ales, pentru o lume terestră contemporană, care se întoarce tot mai indiferentă şi iresponsabilă, să deschidă şi să accepte noi temniţe, noi posibilităţi de univers concentraţionar, „la lumina zilei” – în spatele acestor „realizări” fiind forţe uluitor de lucide şi îmbinând făţărnicia cu o strategie cinico-sadică, distructiv-apocaliptică de Duh, inversând, cu voluptate infernală, toate perceptele creştine…
Petru Pistol, Critice şi ipocritice, Editura Tiparg, Geamăna-Piteşti, 2011, 280 p. În Paratext I – pentru prima parte, Critice, autorul precizează: Fragmentele care urmează sunt răspunsuri la întrebările culese din piaţa lecturii, a comunicării scrise, vorbite ori nevorbite. Iar pentru Ipocritice, în Paratext II, spune: Corect, grafia lui „ipocritic” s-ar cuveni să fie „hypocritic”, fiind vorba de prepoziţia „hypó”, din limba greacă, „sub” (aceeaşi în „hipotext”). Prin urmare „ipocritice” sunt „(citiri) critice”, dar nu „de pe cal” ((„hippos”, în limba greacă…), ci în minorat aperceptiv. Înţelesuri „veniale” – cum ar veni – şi tot din fuga calului. „Ipocriticele” vor fi deci texte în care „calul de bătaie” nu va fi unul „strălucind de purpură şi aur, aşteptând, cu bătăi din copită şi muşcând aprig zăbala înspumată” (Eneida), ci vreo Rosignantă deşelată sub propria-i povară…
Gheorghe Andrei Neagu, Războiul muştelor, Editura Pro Plumb, 2010, Bacău, 260 p. În numărul din august 2011 al revistei Vatra Veche, în cronica literară făcută acestei cărţi, Dumitru Huruba scrie: … sunt surprins să aflu un autor de o expresivitate epică în care interferenţa dintre real şi fantastic este un atu nu doar conştientizat, ci şi exploatat „fără milă” de domnia sa. (…) Ceea ce mai trebuie remarcat este aerul acela de… parcă-parcă traversăm Bărăganul fănuşian, dăm un ocol rapid pe la Teleormanul lui Stancu şi Preda şi ne găsim faţă în faţă cu creaţia interesantă a unuia dintre bunii prozatori români contemporani. Nu, n-au fost decât nişte nervuri, un fel de tentacule ale sale, o „aruncătură de ochi”, spre precursorii săi, fiindcă originalitatea modului cum realitatea este transferată în fabulos îi aparţine, substanţial, lui Gh. A. Neagu.
Constantin Trandafir, Scriitori şi teme Conversaţie în bibliotecă, Editura Saeculum I.O. 2010 Bucureşti, 349 p. Autorul, pe coperta a patra a cărţii, ne previne: Volumul de faţă conţine o selecţie de texte articole, eseuri şi comentarii critice a căror unitate dorită e asigurată de ideea unui „pact al conversaţiei”: cu scriitorii, prin pretextul rememorării tandre, pe de altă parte convorbind cu opera lor direct sau, de cele mai multe ori, cu opinii despre ei. Temele mai vechi şi mai noi sunt aşa cum le percepe autorul, destul de relaxat, altele tot în discuţie cu unii parteneri. Principiul critic al admiraţiei se uneşte cu sentimentul viu al trecutului şi prezentului. Miza principală este dialogul, modul colocvial şi evocator, de unde şi inserţiile polemice mai afabile ori mai înţepătoare. Cartea este constituită din trei capitole: Crochiuri reverenţioase, Texte şi pretexte şi Teme vechi şi noi.
Grigore Codrescu, Jurnalul criticului incomod, Editura Corgal Press Bacău, 2011, 334 p. În cuvântul înainte, autorul precizează: Cititorul atent va observa că această carte, scrisă în timp şi cu plăcere, are, parţial, valoarea unui jurnal al vieţii literar-culturale din Bacău, mai ales în componenta editorială din ultimii şapte-opt ani, inclusiv în cea redacţională, pentru că o parte din texte au apărut întâi în revistele „Ateneu”,„Plumb”, „Vitraliu”, „13 Plus”, „Pro Saeculum”, „Tribuna învăţământului” şi altele. Cum piaţa presei, ca şi a cărţii, de altfel, funcţionează haotic şi imprevizibil, ne-am asumat efortul de a aşeza frumos textele într-o carte. Aceasta dă seamă de circulaţia unor idei culturale şi literare, precum şi a unor valori; îi stimulează pe unii autori mai timizi, în stadiul de formare, care n-au putut încă pătrunde în straturile de sus, mai vizibile ale vieţii literare româneşti cam confuze în anii post-decembrişti.
Dorin Sorin Baciu, Constantin Grasu, Mihai Brânzilă, Crina Miclăuş, Cosmin Butnar, Parcul Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi, 2010, 88 p. Admirabila carte-album a apărut în cadrul proiectului CNMP nr. 31-059 din 2007 GEOBIOHAS, Partener 1 – Universitatea „Al. I. Cuza” Iaşi, director – prof. univ. dr. Mihai Brânzilă. Argumentul ştiinţific al albumului este semnat de prof. dr. Constantin Grasu, care conchide: … trebuie să mărturisim că în intenţia noastră, cele câteva pagini care prefaţează albumul de faţă sunt menite să ofere un tablou cât mai cuprinzător asupra zestrei naturalistice a acestei unităţi montane şi mai ales a ariei incluse Parcului Naţional, ceea ce, în parte, considerăm că am reuşit. Rămâne ca imagistica ce face fondul actului nostru editorial să aibă ecoul cuvenit în dorinţa noastră de a cultiva împătimiţilor în ale drumeţiei respectul pentru natură, dar şi curiozitatea de a o înţelege ştiinţific, dincolo de eresuri şi legende.
