Spații culturale nr. 21 (14)
Reviste literare
actualitatea literară, anul III, nr.18, martie 2012, Lugoj. În interviul realizat de Remus V. Giorgioni și Constantin Buiciuc cu Gheorghe Grigurcu, acesta spune despre creația sa poetică: Am cultivat o formulă de poezie diferită de cele de succes generaționist. Iar Magda Ursache spune, printre alte adevăruri, în eseul SamizDATUL CENZURII sau Amicii care șoptileau la „Securițica”: Monstruoasa coaliție Securitate-Cenzură a luat măsuri din ce în ce mai restrictive ca scriitorul să nu devieze de la „făgașul socialist” și să servească paranoiei lui Ceaușescu. După ce Lucian Gruia face cronică literară Evangheliei după Corbu și alte poeme de Daniel Corbu, și Gheorghe Secheșan evidențiază motivele mitice din cartea lui Mihai Alexandru – Septembrie pe la mijloc, Remus V. Giorgioni prezintă opt cărți: Bucătăria vie de Petru Ursache, Cartea așteptării de Igor Isac, Paloclimat de Laurian Lodoabă, Preț pe dispreț de Nicolae Bălașa, A treia bancă de Laurențiu Orășanu, Zid după zid de Monica Rohan, Simbolismul ca stare de spirit de Alexandru Doroghi și Descensio de Adrian Georgescu. Poezia este semnată de Nicolae Silade, Cătălin-Mihai Ștefan, Liubița Raichici, Marian Dragomir, iar proza de Alexandru Petria, Mircea Anghel și Dan Predescu.
ARGEȘ, Serie nouă, Anul XII (XLVII), nr.3 (357), martie 2012, Pitești. De la Colocviile Argeșului din luna februarie, Magda Grigore ne informează: Mass-media a încurajat și ea din plin antimodelul pe fondul dispariției definitive a unei conștiințe a elitelor despre care nici nu se mai vorbește într-o lume transformată, metaforic, într-o afacere. Fiind vorba tot de elită, Dumitru Ungureanu își începe astfel eseul Delațiunea – critică literară: Există puține urme de îndoială că Ion Caraion (pseudonimul lui Stelian Diaconescu) n-a fost un scriitor prolific, excelent în toate genurile practicate, inclusiv delațiunea… Dumitru Augustin Doman realizează (critic) Spectacolul poeziei cu poeții Horia Bădescu (E toamnă nebun de frumoasă la Cluj…), Ioan Viștea (Îngerul diliu), Nichita Danilov (Imagini de pe Strada Kanta), Paul Vinicius (Liniștea de dinaintea liniștei) și poeții douămiiști Mălin Stan (Somnul tău îmi face bine), Amelia Stănescu (Mecanica firii), Aleksandar Stoicovici (Vineri) și, mai ales, Ofelia Prodan (Ulise și jocul de șah/ Ulysses and the game of chess). Remarcăm, de asemenea,… Întoarcerea lui Victor Munteanu (proză).
ateneu, Anul 49 (serie nouă), nr. 3 (511), martie 2012, Bacău. Provocat la dialog de Vasile Proca, inegalabilul poet Ion Mureșan a spus și: Pentru mine, poezia este o dovadă că suntem vii mereu. Dovezile sunt la tot pasul. Ele doar trebuie și evidențiate. Astfel, Adrian Jicu face cronică literară la cartea Orice om este un cântec fără rimă de Adrian Crețu, Grigore Codrescu la Personalități băcăuane V de Cornel Galben, Daniel Nicolescu la Rănirea vederii de Victor Munteanu și Silvia Munteanu la Iubita lui Esto de Constantin Severin. Remarcăm, apoi, comentariile literare semnate de Silvia Munteanu – Mircea Cărtărescu: călătorii în abisul ființei, Violeta Savu – O delicatesă: „Conversația cu Nora Iuga”, Marius Manta – Ioan Burlacu – tempere vechi, alte cuvinte…, Dan Petrușcă – Gabriel Liiceanu și „complexele” culturii române, Doina Cernica – Despre călătorie și sentimentul călătoriei, Ștefan Munteanu – I.A.Rădulescu-Pogoneanu despre traducerea lui Eminescu din „Critica rațiunii pure” (II), precum și eseurile: Spre o biografie alternativă a literaturii de Maria Pilchin, Tectonica istoriei și criticii literare de Vasile Spiridon și Orfeu: Mitem și Poezie (I) de Gheorghe Iorga.
Banat, Anul IX, nr. 2.(98) februarie 2012, Lugoj. Fie și în subterană, la lumina conflictelor de interese, nimic nu ne poate împiedica să visăm, să credem, să scriem! afirmă Nicolae Sârbu în interviul consemnat de Veronica Balaj. Cred că aceleași idei le avea și Constantin Mircea Buiciuc, stins din viață în ianuarie 2012, cel care și-a intitulat volumul antologic Moartea vânează astăzi altundeva…!? Își exprimă gânduri de compasiune: Cristian Ghinea, Eugen D. Popin, Ion Scorobete, Ioan Moldovan, Petru și Magda Ursache, Gheorghe Mocuța, Ioan Matiuț, Virgil Diaconu, Maria Nițu, Liviu Pendefunda ș.a. Despre autori și cărți au scris: Dorin Murariu (Tradiție supralicitată, modernitate diortosită, Viorel Marineasa), Florin-Corneliu Popovici (Renaște în fiecare zi, Doina Moț și Constanța Marcu și Apă de băut, Adam Puslojić), Constantin Buiciuc (Memoria frunzei, Adriana Weimer). Poezia din acest număr este semnată de Gheorghe Azap, Monica Rohan, Marius Ghilezan, Ticu Leontescu, Costel Stancu, Mircea Bostan, George Popovici, Menuț Maximinian, Maria Izgherean, Iulian Barbu și Lazar Magu.
Bucovina literară, serie nouă, anul XXIII, nr. 1-2 (251-252), ianuarie-februarie 2012, Suceava. Invitatul revistei este Lucian Vasiliu care, dialogând cu Constantin Arcu, spune printre altele: (…) Și totuși, se citește și se scrie poezie de calitate. Există o elită a lumii care nu va dispărea niciodată. O elită creatoare, o elită cititoare… Și, până să trecem la cronicile literare, trebuie să amintim de Matei Vișniec, un bucovinean la Paris, care scrie cum își trăiește exilul ca aventură culturală. Și fac cronici: Ioan Holban (Stalin, cu sapa-nainte, Radu Țuculescu), Petru Ursache (Semnele vremii noastre: 7 întâlniri cu Părintele Iustin Pârvu, Adrian Alui Gheorghe), Constantin Cubleșan (Scrisori de dragoste către o prințesă chineză, Matei Vișniec), Remus Valeriu Giorgioni (trei cărți de poezie de Gabriela Savitsky), Anca Măgurean (Evanghelia eretică, Viorel Savin), Ioan Țicalo (Secante prin cercuri excentrice, George Bodea). Cu un teanc de carnete critice pe masă, Magda Ursache vorbește Din nou despre dictat ideologic și samizdat, iar din sens opus (!) vine cu două parabole Leo Butnaru.
Bucureștiul literar și artistic, Anul II, nr. 2 (5), februarie 2012. Pe bună dreptate, Florentin Popescu menționează în editorialul său Clasicii români, la tomberon?: Ca să poată fi cunoscută și înțeleasă, o literatură, oricare și de oriunde ar fi ea, trebuie adusă prin toate mijloacele (…) aproape de sufletul și de gândirea omului. Și cum se poate face asta altfel decât prin pasiune, dăruire și iubire de patrie? Sub genericul Scriitorul, dincolo de operă sunt redate amintiri ale lui Radu D. Rosetti, Paul Bujor, Victor Eftimiu și Dimitrie Gusti despre I.L. Caragiale (160 de ani de la naștere). Urmează două eseuri semnate de Adrian Dinu Rachieru (Este posibilă „Schimbarea la față?) și Liviu Grăsoiu (Quosque tandem abutere…?), cronicile literare semnate de Florentin Popescu (monografia Octavian Goga, Ion Dodu Bălan) și Ion Roșioru (Memoria clipei, George L. Nimigeanu) și eseul Aerul poeziei „între clipă și mileniu”, despre creația lirică a lui Florentin Popescu. Dialogul cultural este susținut de Mariana Ionescu cu Done Stan. Poezia este semnată de George Theodor Popescu, Victor Sterom și Passionaria Stoicescu, iar proza de Cornel Rusu.
Cafeneaua literară, Anul X, nr. 3/ 110, martie 2012, Pitești. Citez din editorialul scris în 8 februarie 2012 – Strada 2012 de Virgil Diaconu: Desigur, nu vei ieși la bătaie nici de data aceasta. Dar ce înalt ești tu când cei din stradă strigă „Jos Guvernul!” Ce înalt ești tu, când, în această cazarmă de cocoșați, cineva strigă pe străzi chiar cu glasul tău! În rest, lectorii își văd de treabă: Gheorghe Grigurcu scrie despre cartea lui Leonid Dragomir ,,Bucuria de a fi răsăritean”. Convorbiri cu Dan Ciachir, Adrian Dinu Rachieru face un profil – Constantin Abăluță și poezia obiectuală, Radu Voinescu scrie despre Sebastian în vis de Radu Vancu, un portret în peniță face Florentin Popescu lui Theodor Damian, Octavian Mihalcea scrie despre Elegii de pe strada mea, cartea cu excelentele poeme ale lui Florin Dochia, Mioara Bahna despre Poeți din Basarabia. Un veac de poezie românească de Adrian Dinu Rachieru și Poftiți, domnule Kafka! de Daniel Corbu, Denisa Popescu despre Împotriva negrului total de Anton Jurebie, Ace de urzici, Suspinul umbrei și Lacrima fadoului – trei volume de Ion Onuc și Bursa îngerilor de Ion Toma Ionescu și… Ion Toma Ionescu despre Priveliștile scribului de Aurel Sibiceanu.
Citadela, Anul VI, nr. 1-2-3 (39-42-41), ianuarie-februarie-martie 2012, Satu Mare. În interviul consemnat de Aurel Pop cu Patricia Ligia, aceasta, printre altele, spune: Pentru mine, visul s-a transformat în realitate prin scris: aici totul a căpătat sens, a luat formă… Adevăr grăiește! Și-acest adevăr este evidențiat în eseurile: Caragiale și contemporanii. Caragiale în posteritate de Cristian Vieru, Ion Pillat și lirismul „Celui mai sufletesc pământ” de Ioan Nistor, Artele și nostalgiile lor către muzică de Dan Anghelescu, Publicistica eminesciană și literatura populară de Grațian Jucan, Eminescu și lumea ca urzire arheică de Ionel Necula. Dar și în bogata critică literară, din care amintim: Vasile Mic – Octavian Doclin sau puterea de a fi a poemului, Niculina Oprea la cartea Ioanei Sandu Umărul vântului, Cristina Necula la Orașul inimii în timp de Carmen Ștefănescu, Mariana Floarea la semne dintr-un trunchi de cuvânt de Aurel Pop, Tudor Cicu la Purtătorul de cruce de Gheorghe Andrei Neagu, Elena Vieru la Împliniri de George Echim, Elena Pârlog la Prizonierul cercului de Ioan Prăjișteanu, Ion Roșioru la Muntele mărturisitor de Constantin Hrehor și Melania Cuc la CU RÂND de Grigore Avram.
CONTA, nr. 9/ 2012 / apare la Neamț. Din paragraful „Caragiale, judecat” (editorialul lui Adrian Alui Gheorghe – Anul Caragiale? O „actualitate tautologică) cităm:… Toți spunem că „acest” Caragiale este „extrem de actual”. Nu cumva el a croit o realitate, acum o sută și ceva mai bine de ani, din care nu mai putem ieși? Caragiale l-a inventat pe Mitică, o creatură dâmbovițeană care vrea să împuște francul din orice poziție. (…) Păi ce-ai cu noi, domnule Caragiale, ce rău ți-am făcut? De ce i-ai inventat pe Stoica-Caritas, pe Cataramă-SAFI, pe Vîntu-FNI și pe alții mii și mii? Crezi că poporul ăsta mult o să te mai rabde? Mircea A. Diaconu semnează eseul I.L.Caragiale. Materie și sens. La ancheta inițiată de A.A.Gh. – Generația ’80 față în față cu „propria oglindire” participă reprezentanți din generații mai noi: Radu Pavel Gheo, Horia Gârbea, Flavius Lucăcel, Daniel D. Marin, Silviu Mihăilă, Nicolae Strâmbeanu, Horia Dulvac, Octavian Mihalcea, Adrian G. Romila, Paul Gorban și Robert Șerban.
Dacia literară, Anul XXIII (serie nouă din 1990), nr. 102-103 (3-4 / 2012), Iași. Distingem patru scene contimporane. Prima este ocupată, pe rând, se înțelege, de eseiștii: Alexandru Zub (Sinteza ca portret spiritual), Svetlana Paleologu-Matta (Neantul și contradicția la un anti-filozof), Stelian Dumistrăcel (În familia măștilor) și Cristian Sandache (Ziaristul Tudor Arghezi – schiță de portret), a doua scenă e ocupată de poeții Ioan Pintea și Arcadie Suceveanu, a patra de prozatorii Paul Eugen Banciu, Matei Vișniec și Ioan Florin Stanciu, iar a patra de Călin Ciobotari intervievându-l pe Constantin Chiriac. Bibliofilii comentează: Vasile Iancu – Blocada de Pavel Chihaia și Istorie și mit în conștiința românească de Lucian Boia, Vlad Zbârciog – Un poet urmărit de universalitate – Leo Butnaru, Ioan Holban, despre poezia lui Radu Florescu, Ioan Răducea – Destine transnistrene de Vladimir Beșleagă, Anastasia Dumitru – Personajele lui Bujor Nedelcovici, Lucian Alexiu – Glose la poezia lui A.E.Baconsky, Felicia Dumas – Reziliența de Lelia Trocan, Cristina Chiprian – Oleandrii mă strigă roz de Maria Șleahtițchi și Liviu Apetroaie cu cele șase cărți de pe masă semnate de: Elena Ștefoi, Omar Lara, Liviu Ioan Stoiciu, Nicolae Coande, Cristian Bădiliță și Alexandru Ovidiu Vintilă.
Dunărea de Jos, Serie nouă (Anul XI), nr. 121, martie 2012, Galați. V.A.: Înțelept te naști, nu devii. Înțelepciunea este genetică. Învățarea înțelepciunii este doar aducere aminte. Este conștientizarea ei. Maeștrii de înțelepciune sunt acei oameni care știu să-ți aducă aminte că o ai în tine. Ei îți vor produce o revelație, printr-un șoc inițiatic. Cum să dobândesc înțelepciunea? a întrebat ucenicul. Iată cum: poartă-te ca și cum ai fi perfect! i-a răspuns maestrul, ca primă lecție. Am citat din interviul realizat de Tănase Dănăilă cu Vasile Andru. Remarcăm, apoi, eseurile: Ion Luca Caragiale și promovarea plagiatului de George Lateș, Fețele autenticității de Diana Vrabie și Fascinația lecturii de Livia Ciupercă. De Ziua Mondială a Poeziei (21 martie), Poezia a fost campioană la Galați! Membrii unei echipe de fotbal, plus antrenorul, au răspuns perfect original la unsprezece întrebări. Iată componența: coach – Sergiu Dumitrescu, apoi, în ordinea numerelor de pe tricou, A.G. Secară, Diana Marandici Mănăilă, Andrei Velea, Nicoleta Onofrei, Andrei Novac, Vali Crăciun, Peter Sragher, Angela Ribinciuc, Alina Beatrice, Florina Zaharia și Dan Mircea Cipariu.
Însemnări ieșene, seria a treia, an IV, nr.3, martie 2012. Din editorialul lui Alexandru Dobrescu: Ar trebui, totuși, să aibă și adevărul, cum atâția vitregiți ai soartei, măcar o zi a lui, în care – prin consens – vorbele și faptele noastre să fie ofrandă pe altarul uitat 364 de zile pe an. Și nu cred să existe zi mai potrivită pentru asta decât 1 aprilie. Mai ales că, până să-și intre noua sărbătoare în drepturi și să devină obicei, nimic din cele zise ori scrise pe durata ei nu va fi luat în serios… Remarcăm eseurile: Invizibilul care ne locuiește de Doina Uricariu, Evreii, Dumnezeu și economia de Tiberiu Brăilean, Câte ceva și despre corespondența Camil Petrescu – Noica (1) de Anton Adămuț, Parabole neurologice de Codrin Liviu Cuțitaru, Nonsensuri triviale, docte și paradoxale de Ștefan Afloroaei, precum și paginile de istorie literară semnate de N. Georgescu (Proiect de editare: Eminescu, Opera omnia), Constantin Cubleșan (Ion Vitner: „Eminescu”), Cornel Ungureanu (B. Fundoianu: recapitulări) și Adrian Dinu Rachieru (O istorie politică a literaturii române postbelice).
Oglinda literară, anul XI, nr. 123, decembrie 2012, Focșani. Este optimistă Ștefania Oproescu când scrie în editorialul său Aisberguri culturale:…Stau în aceste zile la redacție, izolată sub vremi și răsfoiesc teancul de reviste literare sosite între decembrie și (…) început de februarie. Aș zice că nu prea avem de ce ne plânge deocamdată. Scriem și ne citim nu doar între noi. Sunt încă destui oameni interesați de fenomenul literar. Și cum să nu fie când și în acest număr al revistei (al cărei secretar literar este) semnează scriitori precum: Adrian Dinu Rachieru, Aureliu Goci, Bogdan Ulmu, Constanța Cornilă, Constantin Miu, Constantin Pricop, Costache Ariton, Dan Puric, Eugen Evu, Florentin Popescu, George Anca, George Bodea, Gheorghe A. Neagu, Ioan Lazu, Ionel Necula, Ion Pachia Tatomirescu, Isabela Vasiliu-Scraba, Liviu Pendefunda, Lucia Dărămuș, Lucian Gruia, Lucian Strochi, Mariana Vicky Vârtosu, Marius Chelaru, Mioara Bahna, Mircea Bostan, Mircea Radu Iacoban, Nicolae Georgescu, Nina Plopeanu, Theodor Codreanu, Vasile Ghica ș.a. (cf. ordinii de prezentare de pe coperta a doua a revistei).
ORAȘUL, Anul V, Nr. 23, 2011, Cluj-Napoca. Negoiță Lăptoiu vorbește despre Centenar Carol Pleșa, iar în Jurnalul expozițional despre retrospectiva Angela Popescu-Roman și expoziția Pod peste timp a lui Lajos Bardócz. Singura consecvență absolută a vieții mele este că în fiecare dimineață m-am sculat din pat… constată prin această monadă Marcel Mureșeanu, iar actrița Melania Ursu, în dialog cu același Marcel Mureșeanu, remarcă: Arta noastră cere iubire reciprocă, dăruire și respectul care se naște din dragoste… Apoi, Constantin Zărnescu scrie despre poetul, gazetarul și scriitorul Sorin Grecu, iar preotul Crin-Triandafil Theodorescu și Eugen Cucerzan scriu în eseurile lor despre peștera Piatra Altarului, respectiv Fărâme și crâmpeie. Sunt prezenți trei poeți români din Cernăuți: Mircea lutic, Vasile Tărâțeanu și Ilie Tudor Zegrea. Dumitru Cerna vine cu două proze scurte, iar raftul cu cărți este prezentat de: Radu Munteanu – Destine convergente de Dorin Almășanu și Georgeta Nazarie, Marcel Mureșeanu – Epigrame 80 de Ion Bindea, Mircea Popa – Arhanghelul de sticlă de Ștefan Damian și Adrian Țion – Poeme septuagenare de Ion Murgeanu.
Plumb, Anul VIII, nr. 60, martie 2012, Bacău. Două importante eseuri sunt scrise sub același semn: Nichita Stănescu. Primul eseu este semnat de Grigore Codrescu și face parte dintr-o lucrare mai amplă: Receptarea literară prin subiectivitate și teoria criticii, iar al doilea, Eminescu și limba română, repere ale operei lui Nichita Stănescu este semnat de Romulus Dan Busnea. Din memorialistica lui Gheorghe Drăgan: În ce mă privește, respectiva scriere nu mi s-a părut nici anticomunistă, nici o mare victorie a prozei românești. Se referea la Bunavestire de N. Breban. Isabela Vasiliu-Scraba vine cu Produsul „Culianu” și o nouă ipoteză privitoare la asasinatul politic de la Chicago, iar lectorii Elena Pârlog și Marius Manta ne împărtășesc impresii despre O anume fericire de Calistrat Costin, respectiv despre frica circulă prin subteran de George Chiriac. Și dacă Victor Mitocaru se oprește, critic, asupra poeziei lui Ion Prăjișteanu, Maria Pilchin prezintă cartea lui Dumitru Crudu, Oameni din Chișinău, iar Ioan Mugurel Sasu face cronică literară la Ploi de flori… de Decebal Alexandru Seul. Poezie este semnată de Ion Beldeanu, Mircea Bostan și Andrei Fischof, iar proza de Sorin Coadă și Nicoleta Imbrea.
PORTO FRANCO, Anul XXII (191), Serie nouă, 1-2-3 2012, Galați. Anul Caragiale este pus în evidență prin eseurile Anei Dobre – Lumea ca teatru și lumea răsturnată sau omul de geniu și omul comun și al lui Ionel Necula – Firea românească de la Eminescu la Caragiale. Din interviul cu Nina Cassian realizat de Angela Baciu remarcăm motto-ul: Deși m-am căsătorit de trei ori, n-am purtat niciodată rochie albă de mireasă.(!?). În cronica literară la romanul Memoria lui Hemios, Liviu Grăsoiu afirmă că Sterian Dumitru Vicol s-ar afla la Al doilea debut, iar Virgil Nistru Țigănuș, cu referire la același roman, scrie despre „Culoarea selistă” a idealului. Constantin Vremuleț a lecturat și pentru noi romanul lui Mihai Vișoiu Moartea dinaintea morții, iar Liuba-Drăgostița Bujor, cartea lui Gheorghe Calamanciuc – Să-ți fie dor de tine. Poezia e bine reprezentată sub semnăturile Anei Blandiana, Irinei Nechit, Luminiței Dascălu, Ofeliei Prodan și ale lui Sterian Vicol, Dumitru Băluță, Ioan Mazilu-Crângașu, Eduard Filip Palaghia, Valeriu Gorunescu, Petre Manolache.
Revista nouă, Anul VIII, Nr. 1 (70) / 2012, Câmpina. Prima pagină este ocupată de Strada 2012 a lui Virgil Diaconu: (…) Știu că revolta este arma secretă care va da jos guvernul. Guvernul de miliardari, care trafichează în văzul lumii petrolul și freamătul pădurii, firul de iarbă și floarea de cireș. (…) Apoi, în editorialul scris în urma unei vizite de lucru, făcută împreună cu C. Trandafir, la biblioteca municipiului Câmpina, Florin Dochia pune întrebarea: Twitteratura, o nouă avangardă? Și tot el dă răspunsul, care conduce la finalul: Viitorul ei este deschis, cu toate bocitoarele de la cenotaful literaturii. Rien de plus. Nothing more. Nada más. Nimic mai mult. Revista permanentizează, în paginile ei, nume cu rezonanță în cultura românească. De astă dată remarc hărnicia lui Florin Dochia, care este prezent cu eseul Camus a avut mereu dreptate și prezentarea critică a cărților: Mitologii amânate de Adrian Suciu, Atlantida de Dan Dănilă și Secol de Virgil Diaconu. Apoi, C. Trandafir cu referințe critice la trei cărți: Târziu în labirint de Marian Ruscu, Divinități păgâne din Carpați de Gherasim Rusu Togan și piatra piatră de e piatră de Nicolai Tăicuțu. Din lipsă de spațiu amintesc doar prezența prozatorului Iulian Moreanu, a eseiștilor Christian Crăciun, Codruț Constantinescu, Serghie Bucur, a folcloristului Gherasim Rusu Togan, a criticilor Victor Sterom sau Mihai Antonescu.
13 Plus, Anul XIV, nr. 10-11-12 (158) 2011, Bacău. Acest număr este deschis de două eseuri: Prejudecăți despre Caragiale semnat de Petre Isachi și I.L. Caragiale – creator al unei tipologii de actualitate de Oana Andreea Bărbuț, urmate de alte două: Pentru Eminescu, Dumnezeu nu s-a născut în exil realizat de Ioan Țicalo și Magia în opera lui Mihai Eminescu de Florin Dorcu. Sunt prezenți pentru prezentări și comentarii critice următorii: Corina Dorcu (Evanghelia după Pilat de Eric-Emmanuel Schimitt), Cornelia Ichim-Pompiliu, ca și Ion Fercu (Amanta de proximitate de Petre Isachi), Adrian Voica (Moldova plânge de Boris Crăciun), Gabriela Manole (Peștele din oglindă de Cornelia Ichim-Pompiliu), Emil Baltag (Mircea cel Mic de Ioan Țicalo), Corneliu Vasile (Atentat la veșnicie de Traianus și Ilinca de Victorița Duțu), Cornelia Ichim-Pompiliu (Paznicii pereților de Cornel Paiu) și Petre Isachi (Dansul regăsirii de Ștefania Paraschiv). Poezia este prezentă prin: Ion Tudor Iovian, Gabriela Anton, Daniel Corbu, Romulus Iulian Olariu, Adrian Voica și două debuturi: Romulus Boldea și Diana Raluca Pătru.
Vatra veche – Serie veche nouă, Anul IV, nr. 4 (40) aprilie 2012, Târgu Mureș. Rodica Lăzărescu dialoghează cu Niculai Gheran despre Rebreanu, despre sine și ceilalți și, cu precădere, despre trilogia Arta de a fi păgubaș. Și dacă Vasile Andru răspunde unor întrebări ale participanților din Tabăra de practică isihastă de la Mănăstirea Sâmbăta de Sus, Valentin Marica este în dialog cu Nicolae Băciuț despre Nicolae Steinhardt (centenar). Despre Nicolae Steinhardt mai scriu Geo Constantinescu și Anda Laura Silea. Dintre cronicile literare remarcăm pe cele semnate de Iulian Chivu (A sufletului românesc cinstire de Alexandru Surdu), Aurel Pantea (Discurs de trecere de Virgil Todeasă), Rodica Lăzărescu (Alergând prin subteranele textului de Cornel Galben), Melania Cuc (Semnele timpului de Elisabeta Iosif), Lucian Gruia (Dreptatea învingătorului de Victoria Milescu). De remarcat eseul Danielei Șontică: Pod de aur peste suferințele lui Radu Gyr.
Cititorul de reviste
