Căruța cu virgule – Fericire
– Bună dimineața, Doamne! Da, știu, la Tine nu contează, da` la mine e dimineață la ora asta! Mă știi, nu?… Așa, exact! Ăla!… Auzi-mă, vezi-mă și mă iartă pentru îndrăznelile mele cele săvârșite cu gândul, cu cuvântul și cu fapta, că și eu ți-oi da ,,follow” și te-oi pune la #mulțumescDoamne!… Stai, stai, nu-ți întoarce fața de la mine, păcătosul, că vreau să-ți povestesc ceva!… Da, știu, că Tu le știi pe toate, că ești bun și de oameni iubitor, da` totuși, dacă se poate să-ți răpesc o clipă din eternitatea Ta… Da? Pot? Bine! Mulțumesc că ai răbdare cu mine!… Cred că n-o să-ți pară rău! Nu sunt io ăl mai vrednic în fața Ta, dar vreau să-ți îndrepți privirea către alții care sunt vrednici de asta, și anume către cei care au trudit la organizarea acelui frumos eveniment pe care și Tu l-ai văzut aseară! Și, cu mintea mea slabă, socotesc că și Ție ți-a plăcut ce se petrece în perioada asta în orașul nostru, protejat de Maica Ta, care le-a dat unora din cei de pe-aici gândul cel bun și puterea de a face lucruri frumoase, de suflet, așa cum îți place! Și știu că ți-a plăcut, căci altfel, cui ar trebui să mulțumim pentru seara trecută, în care ai oprit vântul, ai risipit norii și ai aprins luna pentru bucuria sufletului și ochiului celor prezenți la Recepția festivă, prilejuită de sărbătorirea Zilelor Orașului nostru!… Și, nu știu cum s-a văzut de la Tine, care lucrezi prin oameni, dar de-aci de jos s-a văzut frumos!…
Frumos, pentru că, după ce dimineață, fericirea m-a dus din nou în sus și m-a izbit oleacă cu tâmpla de stele, fiind premiat la un concurs de poezie despre care v-am tot spus până acum, seara am repetat acest exercițiu ,,aici la noi aici pe acest pământ”, unde, hei! ,,oameni buni au fost, oameni buni mai sunt”. Bunăoară, în spiritul colaborării și înțelegerii promovate de multă vreme de autoritățile noastre locale, acțiunea de aseară a completat în mod fericit seria de evenimente desfășurate în oraș, în această perioadă. Au fost prezente personalități locale din toate domeniile, oameni ai timpului lor, care au influențat viața celorlalți, prin ceea ce sunt și ceea ce fac. Și a mai fost vorba de acțiuni cu tineri și despre tineri, cu carte și despre carte, cu oameni și pentru oameni. A fost vorba despre trecut, prezent și viitor, despre tradiții și despre modern, despre cinstirea eroilor de atunci și de acum… Dar, după părerea mea, mai presus de toate, a fost vorba despre comunitate, despre unitate în cuget și-n simțiri pentru a pune fiecare câte o cărămidă la temelia acestei construcții numite ,,orașul nostru”. Iar dacă cei prezenți la acest eveniment vor fi plecat de acolo cu acest gând, atunci, toate acestea nu vor fi fost în zadar… Spuneam că s-a vorbit de trecut, prezent și viitor. Am rememorat istoria orașului, personalitățile râmnicene, ne-am revăzut prezentul, dar, am văzut și speranțe pentru un viitor mai bun, în tinerii râmniceni care ne reprezintă cu cinste din Belgia până în Malaezia… Și cred eu că nu e puțin lucru, fiind totodată încă un motiv de afirmare a mândriei de a fi râmnicean și de susținere cu fapte a sloganului ,,Sus Râmnicul”!…
Peste vechile ziduri ce străjuiesc mănăstirea cu hramul Adormirii Maicii Domnului, aflate în incinta Complexului Brâncovenesc, ieșea încet Luna, curioasă parcă să vadă ce se petrece la acel ceas de seară. Lumina ei se împletea cu lumina pâlpâitoare a făcliilor aprinse, recreând parcă atmosfera unor vremuri demult trecute. Siluetele umane se proiectau pe pereții albi, purtători de istorie ai mănăstirii, vegheați de ,,cele două turnuri”, fiecare cu rostul lui: turnul Poștei, prin care se asigură comunicarea între oameni și turla mănăstirii, care asigură comunicarea oamenilor cu Dumnezeu… Oameni care-mi sunt dragi și pe care, deși aș vrea, n-o să-i ,,etichetez” aici, pentru a nu cădea din nou în păcatul nedreptățirii vreunuia dintre ei. Însă, îmi permit să-i felicit pe toți cei implicați în organizarea acestui eveniment de mare ținută: Primăria și Consiliul Local, Muzeul Municipal ,,Octavian Moșescu”, Centrul Cultural ,,Florica Cristoforeanu”, Mănăstirea cu hramul ,,Adormirea Maicii Domnului”, Grupul de Inițiativă pentru Promovarea Valorilor Locale, asociațiile de tineret din oraș, sponsorilor și tuturor celorlalți care au contribuit la reușita acestui eveniment deosebit.
Și pentru că eu cred că, cel puțin pentru o seară, acolo s-a creat acea stare de comuniune atât de necesară sănătății noastre sufletești și trupești în aceste vremuri bolnave, și mi-aș dori ca ea să rămână deasupra tuturor celorlalte ipocrizii, intrigi și orgolii de tot felul.
