Spații culturale nr. 22 (14)
Reviste literare
ARGEŞ, Serie nouă, Anul XII (XLVIII), nr.5 (359), mai 2012, Piteşti. Premiile revistei pentru anul 2011 au fost astfel acordate: Premiul Opera Omnia – Ileana Mălăncioiu, Premiul pentru Critică literară – Al. Cistelecan, Premiul pentru Poezie – George Vulturescu şi Premiul pentru Proză memorialistică – Î.P.S. Calinic. Dumitru Ungureanu scrie despre Calinic Ziditorul, Nicolae Oprea despre Aur şi iederă de George Vulturescu, Magda Ursache despre Pseudo-amnezia memorialiştilor, Dumitru Augustin Doman despre Îngerul încălecat de Radu Aldulescu, Petru Ursache despre Drumul crucii vol. I şi II de Aurel State, Mircea Bârsilă despre Ochii Istanbulului de Ayten Mutlu, Aurel Sibicianu, în Glorioşii ani ai ratării (XLIV) despre Cenaclul Liviu Rebreanu şi securitatea, I, iar Mircea Handoca reciteşte Pe strada Mântuleasa. Poezia este prezentă prin: Ileana Mălăncioiu, Şerban Foarţă, Nicolae Turtureanu, Florian Silişteanu, David Burliuk în traducerea lui Leo Butnaru, Anca Mizumski şi George Baciu.
ateneu, Anul 49 (serie nouă), nr. 5 (513), mai 2012, Bacău. Limba română e foarte bogată în culoare, declară Sumiya Haruya în interviul realizat de Vasile Proca. Pe aceeaşi linie (apreciere) se înscriu cu cronici literare: Adrian Jicu la Filosofia lui Caragiale de Marta Petreu şi Răni deschise de Solomon Marcus, Marius Manta la Iubirea e amintirea unui viol de Leonard Ancuţa şi Matei Brunul de Lucian Dan Teodorovici şi Doina Cernica la Poeme cu Molii de Doina Postolachi, cu pertinente comentarii: Nataşa Maxim – Anaïs Nin sau chermesa simţurilor, Ştefan Munteanu – Tudor Cătineanu despre antinomia eminesciană (II) şi Victoria Huiban – Pledoarie pentru poezie, precum şi eseurile: Canalul veneţian, de C. D. Zeletin, Natura şi sursele comicului personajelor din comediile lui I.L. Caragiale de Ion Gănguţ, Baricade de Constantin Călin, Pe un drum rătăcitor de Vasile Spiridon, Despre paradox de Liviu Dănceanu, O lectură mitopoetică: ultimul sonet al lui Mallarmé de Gheorghe Iorga şi Prin subteranele dostoievkiene (7): „O inimă ortodoxă înţelege totul” de Ion Fercu.
Banat, Anul IX, nr. 4(100) aprilie 2012, Lugoj. Fiecare scriitor trebuie să aibă dreptul său la timp. Dreptul de a putea la timp în literatură, de a se bucura la timp de recunoaştere, de a se bucura în timpul vieţii de harul ce li s-a dat. Dreptul de a i se bucura opera de un destin pe măsura valorii în posteritatea autorului. Gloria care vine prea târziu… Am citat din interviul Veronicăi Balaj cu Nicolae Băciuţ. Remarcăm eseul Ancăi Murariu Motive mitice în proza lui Mircea Eliade – Iniţierea prin eros şi pe cele trei ale lui Ionel Bota despre poezia Adrianei Weimer: Despre lumină în timpul lumii, Elegia fără sfârşit. Altă poveste a lumii şi Vis-memoria sau alternativele tragicului. Cronici literare fac: Dumitru Hurubă (Ilie Chelariu, Masla lui Che), Cristian Ghinea (Mihai Murariu, Mare nostrum şi Viorel Marineasa/ Daniel Vighi, Plânsul bătrânului tenor dramatic sovietic/ Memorator pentru tanchişti) şi Dorin Murariu (Graţian Szekely, Scotoma).
Bucovina literară, serie nouă, anul XXIII, nr. 3-4 (253-254), martie-aprilie 2012, Suceava. Din aforismele lui Gheorghe Grigurcu: Realul dă iluziei fiinţă şi sens. Dar şi iluzia dă realului fiinţă şi sens. Arta trebuie înţeleasă ca o capacitate a realului şi a iluziei de a comunica între ele. Această comunicare o pun în evidenţă, prin cronicile literare, Ioan Holban la Imagini de pe strada Kanta de Nichita Danilov, Anca Măgurean la Sărbătorile la români de Simeon Florea Damian, Adrian Alui Gheorghe la Istorie, genocid, etnocid de Petru Ursache, Bianca Marcovici la Două lacrimi de cer de Valentina Becart, Ion Roşioru la Oraş în levitaţie de Mihaela Herghiligiu, Adrian Voica la Mircea cel Mic de Ioan Ţicalo, dar şi prin eseuri: Magda Ursache (Memorialişti fără memorie), Luca Piţu (Mon culte du moi sur la commode), Iordan Datcu (Petru Ursache şi „bucătăria vie”), Theodor Codreanu (A.C. Cuza: Revelaţia unei exegeze eminesciene inedite), Adrian Dinu Rachieru (Viaţa ca autoficţiune), Laszlo Alexandru (Şantier dantesc), Liviu Pendefunda (Revelarea poesiei în Eon), ca şi parabola lui Leo Butnaru Despre scopul prezenţei.
Bucureştiul literar şi artistic, Anul II, nr. 6 (9), iunie 2012. În editorialul său, Florentin Popescu intră în panică atunci când, la Boema ’33, este întâmpinat de prieteni cu sintagma condiţională: Îţi dau o carte, da’ scrii despre ea? Mare scofală! Ce veţi face atunci când, tot astfel de prieteni, vă vor sugera ce să scrieţi despre cartea lor şi vă vor indica şi revista literară în care să apară cronica! Există şi dintr-ăştia! Mă mir că nu v-au contactat până acum! Punct. Într-un interviu realizat de Gabriele Lungu, Coman Şova spune: Poezia te obligă să fii tot timpul cu ea, fără răgaz, ca într-o mare iubire… Tot această mare iubire o remarcă şi Ion Roşioru în cronica literară la volumul Ordine de zi, ordine de noapte al lui Leo Butnaru – un poet în plină forţă creatoare. De remarcat: recenzia lui Nicolae Cârlan la cartea Iuliei Murariu, Poezia lui Nicolae Labiş, eseurile lui Mircea Coloşenco, Poetul desenator (George Bacovia – 55 de ani de la moarte) şi al lui Gheorghe Andrei Neagu, Scriitori care nu aderă la nimic. Poezia este semnată de: Coman Şova, Nicolae Dan Fruntelată, Mariana Pândaru-Bârgău şi trei poeţi brăileni: Nicolae Grigore Mărăşanu, Constantin Gherghinoiu şi Stere Bucovală.
Cafeneaua literară, Anul X, nr.5/ 112, mai 2012, Piteşti. Poemul Apariţii de Virgil Diaconu alături de un buchet de lalele (Simfonia lalelelor, Piteşti, aprilie 2012). Aşa arată coperta primă a acestui număr de revistă. Urmează lectorii cu cronicile lor: Ionel Bota (Octavian Doclin, Firul de plumb/ The plummet), Gheorghe Grigurcu (Vlad Georgescu, România anilor ’80), Adrian Dinu Rachieru (Iulian Filip şi „poezia grafică”), Radu Voinescu (Ruxandra Anton, Cartea lumilor dispărute), Mioara Bahna (Gheorghe Grigurcu, Nimic n-ar trebui să cadă – vol. I, II şi Valentin Predescu, persona non grata), Virgil Diaconu (Ion Toma Ionescu, Bursa îngerilor) şi Al.D. Funduianu (Adrian Georgescu, Descensio). De remarcat eseul lui Virgil Diaconu: Azi bat la maşina mea de scris un poem idiot sau Mircea Cărtărescu, un „profesionist al literaturii”. Poezie semnează: Liliana Rus, Ionuţ Alupoae, Cătălina Grigore şi Florentina Dalian. „Anul Caragiale 2012” este marcat de Mărginenii… lui Caragi de Ştefan Ion Ghilimescu, apropo de Caragiale, Caragiale,/ dacă nu erai matale,/ rămâneam tot Haimanale! (Nichita Stănescu).
Dacia literară, Anul XXIII (serie nouă din 1990), nr. 104-105(5-6/2012), Iaşi. După trei eseuri: Basarabia – 200 de Alexandru Zub, Cât o zi de post de Stelian Dumistrăcel şi Mioritic – un stereotip în mas media românească de Horaţiu Stamatin, se face un restiturim cultural: Casa Scriitorilor de la Valea Vinului, unde semnează: Vasile Dan, Ştefan Oprea, Mihai Ursachi în dialog cu Ioan Pintea (interviu publicat în D.l.,nr.3/2004), George Popa, Emilian Galaicu-Păun, Lucian Valea, Gellu Dorian, Liviu Papuc şi Nicolae Panaite. Sunt prezenţi bibliofilii: Ioan Holban (Ion Mircea, Manuscrisul din Insula Elefantină), Theodor Codreanu (C. D. Zeletin, Rămânerea trecerii), Ion Beldeanu (Nichita Danilov, Imagini de pe strada Kanta), George Bădărău (Nicolae Busuioc, Biologie și litaratură), Cristina Chiprian (Paul Miclău, Eterna prima oară), Ioan Răducea (Gellu Dorian, Casa Gorgias) şi Liviu Apetroaie (cele şase cărţi de pe masă: Emil Iordache, Poeme fără mască, Daniel Turcea, Epifania – cele din urmă poeme de dragoste creştină, Ionel Necula, Eminescu în tentaţii metafizice, Mircea Petean, Linişte redusă la tăcere şi Catedrala din auz (poeme ligure), Carmen Veronica Steiciuc, Vitrina cu dimineţi circulare şi Irina Nechit, Copilul din maşina galbenă.
Fereastra, anul IX, nr.4 (68) mai 2012, Mizil Emil Proşcan îşi expune previziunile (unui primar!) în editorial: Vor fi alegeri! Tarabele așteptărilor deșarte vor fi din nou înțesate cu promisiuni! Multe, foarte multe promisiuni vor fi! Colorate, cu sclipici, din carton, hârtie, ori plastic! Unele vor avea dunguliţe, cerculeţe, bastonaşe, altele vor fi cu cheiţă, baterii sau telecomandă!…Într-un eseu, Mihai Ştirbu, la rubrica Iubirile scriitorilor, scrie despre cea dintre Eminescu şi Veronica Micle. Alte eseuri: Mistica luminii în poezia de inspiraţie religioasă a lui Blaga de Constantin Miu, Îl cunoaşteţi pe Stéphane Hessel? de Luminiţa Petru şi Hayku – o estetică interioară de Şerban Codrin. Ion Roşioru face cronică literară la romanul lui Dumitru Dănăilă, În căutarea paradisului. Poezia este semnată de Lucian Mănăilescu, Maria Postu, Maria Elena Belean, Ion Roşioru, Marilena Trifan, Florin Mănăilescu, Dumitru Băluţă, Mihai Nicolae, Leonard Ancuţa şi Victoria Milescu, iar proza, de: Adela Naghiu, Dumitru Dănăilă, Mircea C. Dinescu, Elena Hanganu şi Anca Elisei.
Hyperion, Anul 30, nr. 4-5-6/ 2012 (216-217-218), Botoşani. Demnitatea de om se câştigă greu şi se pierde foarte repede, atunci când lipsa de caracter şi ipocrizia îşi dau mâna. Acest aforism l-am citat din accentele lui Gellu Dorian – Despre prietenie, caracter şi ipocrizie. În dialog cu Angela Baciu, Ana Blandiana spune: … singura noastră salvare este să ne descoperim scânteia de spiritualitate încă vie, iar poezia este o cale a acestei descoperiri. După un salt de peste 60 de pagini intrăm în domeniul cronicilor literare: Lucian Alecsa (Gheorghe Vidican, Genunchii Tamisei, Răzvan Buzilă, Respiraţii din Reclame, Vasile Tudor, Pietre curgătoare şi Cristina Prisecariu Şoptelea, Câinii memoriei), Vasile Spiridon (Mircea Oprea, Mirarea de mine), Gellu Dorian (Matei Vişniec, La masă cu Marx), Geo Vasile (Eugen Negrici, Iluziile literaturii române), Antonio Patraş (Eugen Simion, Ion Creangă. Cruzimile unui moralist jovial), Remus Valeriu Giorgioni (Ion Scorobete, Exerciții de singurătate), Ionel Savitescu (Lucian Boia, Capcanele istoriei) şi Radu Cange (Dan Sandu, BT).
Însemnări ieşene, seria a treia, an IV, nr.5, mai 2012. Alexandru Dobrescu îşi încheie pamfletul-editorial Cu sau fără barbă astfel: Poate că s-ar impune şi o lege a statuilor, care să iasă din ateliere otova: ori cu obrazele spâne, ori ascunse sub pilozităţi respectabile. Cine s-ar mai interesa atunci, în dispreţul legii, de adevărul istoric? Tot de istorie este vorba şi prin republicarea a patru articole ale lui Gr. T. Popa (120 de ani de la naştere): Racul, broasca şi o ştiucă (Însemnări ieşene, anul I, nr.2, 15 ianuarie 1936), Frământările corpului didactic (Î.i., anul I, nr.6, 15 martie 1936), Forţele permiante (Î.i., anul II, 1 aprilie 1937) şi Sadoveanu şi „Însemnări ieşene” (Î.i., anul IV, nr.5, mai 1939). Corneliu Ostahie scrie despre sculptorul Mircea Roman şi opera sa – o oglindă a eului devastat, Adrian Dinu Rachieru, despre „Umbra” lui Creangă în Basarabia, iar N. Georgescu, despre Arta de a scrie pe vremea lui Eminescu (I).
Oglinda literară, anul XI, nr. 125, mai 2012, Focşani. În editorialul Când aceşti tineri vor fi bătrâni, Ştefania Oproescu, regretându-l pe scriitorul vrâncean, Florin Paraschiv nu atât de bătrân pe cât de erudit, a lăsat un spaţiu gol, greu de înlocuit, ajunge la concluzia: Până la profesorii de mâine, celor de azi le alunecă reperele de sub picioare, prinşi între programe şcolare experimentale şi nevoia de exprimare a elevilor născuţi sub zodia altor mijloace de informare. Suntem îngrijoraţi că această ne scapă din mâini. Eterna poveste. Doar că de data asta lucrurile se petrec mult mai rapid. Poate însă, ca profesorii de mâine să fie chiar olimpicii lor. Şi câteva colaborări la realizarea acestui număr de revistă: Florentin Popescu cu portretul în peniţă al argeşeanului care a cucerit Moldova – Horia Zilieru, Mioara Bahna cu prezentarea Paradisului de după colţ de Mario Vargas Llosa, iar Manuela Sava cu un poem.
ORAŞUL, Anul VI, Nr. 24, 2012, Cluj-Napoca. Din Monedele şi monadele lui Marcel Mureşeanu: Cu o libelulă pe umăr, toată vremea ţi se va părea că eşti singur, dar cu un păduche în chică, nu! sau Şi-a trimis la cerşit infirmele lui ipoteze. Şi din dialogul acestuia cu poetul şi criticul literar Ion Cristofor: Poemele mele sunt adeseori un soi de plută a Meduzei, pe care uneori autorul se salvează, alteori se vede devorat de propriile cuvinte. Nu neg că poeziile mele sunt, împotriva propriei voinţe, radicale şi tensionate, contaminate de atmosfera acestui veac canibal. Trăim într-o perioadă deloc confortabilă, într-o societate ce trăieşte sub dictatura banului, câştigat prin orice mijloace, uneori şi pe căi cinstite. Eseul A citi cuvinte – a contempla litere e scris de Constantin Zărnescu, Rodica Marian şi Constantin Râpă sunt prezenţi cu poezie, ca şi Naim Araidi în traducerea şi prezentarea Flaviei Teoc, Corneliu Rădulescu, cu o proză scurtă, iar trei cărţi sunt puse în raft de către Mircea Neşu (Mircea Ionescu, Două lumi x 2), Giuseppe Manitta (Ioan Barbu, Italia terra di casa mia) – traducere de Laura Preda, Marcel Mureşeanu (Lucreția Lungu, Povestea unui sat de munte).
Plumb, Anul VIII, nr. 62, mai 2012, Bacău. Acest număr este deschis de eseul lui Grigore Codrescu Poetul Lucian Blaga printre contemporani. Apoi G. Ionescu scrie despre Un dascăl băcăuan de valoare naţională Grigore Tabacaru (1883-1939). Notele de lectură sau cronicile literare sunt făcute publice de: Calistrat Costin (Ioan Prăjişteanu, Prizonierul cercului), Elena Pârlog (Ion Lupu, Dureri neostoite), Gabriela Gârmacea (Dai Sijie, Balzac şi Micuţa Croitoreasă chineză), Cornel Galben (face portret la aniversară poetei Eliza Macadan), Emil Ariton (Doru Ciucescu, Medalioane pe colier ghimpat), Mioara Bahna (Petru Popescu, Supleantul), Emil Bucureşteanu (Geta Stan Palade, Văzduh de aripi), Maria Pilchin (Victor Stan, Bolnav de închipuiri), Liviu Popescu (Maria-Elena Cuşnir, Eu şi umbra mea) şi Grigore Codrescu (Maria Teslaru-Răileanu, Aproapele meu cer).
POESIS, Anul XXIII, Nr. 4-5-6 (255-257), Satu Mare Poezie. Despre poezie. Ion Beldeanu: (…) Mărturisesc: n-am biciuit nici un cal/ mi-a fost preaplină fuga şi fără martori/ aceşti trecători duc în palme/ oase de greieri/ pentru vânătorile duminicale/ când rămâi singur/ paznic la morile gândului/ cu o ultimă grijă:/ să nu adormi, să nu adormi. (La morile gândului). Adela Naghiu: (…) Titlul „cărţii Alcool”, deşi vizibil raliat textelor şi creionând o veritabilă dogmatică a evazionismului în şi prin pahar, trimite postmodern şi la cartea ce subjugă, cartea ce-şi scrie scriitorul, reducându-l la un simplu scrib anonim, sortit damnării, cartea devenind un text infernal ce conduce implacabil spre o de-realizare a lumii,… George Vulturescu: (…) Cele mai potrivite „măşti” ale poeziei lui D. Corbu sunt ale lui Cezar Ivănescu (Elegie pentru anii lui Aprés la Guérre), ale lui Eminescu, Ioanid Romanescu (Iaşul cu şi fără Ioanid Romanescu), Grigore Vieru (Divina tragedie). Sunt măşti-replică care-l aduc în stări poetice frenetice, ca într-o transă. Daniel Corbu e un hermeneut care adună jarul măştilor: poemul e o urnă vie…
PRO SAECULUM, Anul XI, nr.1-2 (77-78) 2012, Focşani. Două aniversări la 60 de ani sunt prilej pentru Ioan Holban de comentariu critic pentru opera lui Liviu Pendefunda şi de portret în peniţă făcut de Cornel Galben lui Ion Tudor Iovian. Un alt portret în peniţă face Florentin Popescu poetului Valeriu Matei. Şi de astă dată puterea revistei este dată de eseuri: Dumitru Radu Popescu, Arghezi, Ungaretti, Baconsky şi merele, Magda Ursache, Save pe document, Constantin Coroiu, Un călinescian: Marian Popa (II), Petru Ursache, Înapoi la Platon, Nicolae Havriliuc, Adnotări la cum gândim ceea ce este, Carmelia Leonte, O formă de echilibru, Ionel Necula, Firea românească de la Mircea Vulcănescu la Cioran, Dumitru Velea, Mariana Zavati Gardner şi „Oglinda cu vise”, Nicolae Cârlan, O brazdă remanentă, Valeriu Anghel, „Deşteaptă-te, române!” „Acum ori niciodată”: mesianism sau desfigurare a istoriei?”, Alina Pistol Apopei, Voci ale prezentului în exegeza eminesciană, Vlad Zbârciog, Strigat-am către tine… (Gr. Vieru).
Revista nouă, Anul VIII, Nr. 1 (70) / 2012, Câmpina. Prima pagină este ocupată de Strada 2012 a lui Virgil Diaconu: (…) Ştiu că revolta este arma secretă care va da jos guvernul. Guvernul de miliardari, care trafichează în văzul lumii petrolul şi freamătul pădurii, firul de iarbă şi floarea de cireş. (…) Apoi, în editorialul scris în urma unei vizite de lucru, făcută împreună cu C. Trandafir, la biblioteca municipiului Câmpina, Florin Dochia pune întrebarea: Twitteratura, o nouă avangardă? Şi tot el dă răspunsul, care conduce la finalul: Viitorul ei este deschis, cu toate bocitoarele de la cenotaful literaturii. Rien de plus. Nothing more. Nada más. Nimic mai mult. Revista permanentizează, în paginile ei, nume cu rezonaţă în cultura românească. De astă dată remarc hărnicia lui Florin Dochia, care este prezent cu eseul Camus a avut mereu dreptate şi prezentarea critică a cărţilor: Mitologii amânate de Adrian Suciu, Atlantida de Dan Dănilă şi Secol de Virgil Diaconu. Apoi, C. Trandafir cu referinţe critice la trei cărţi: Târziu în labirint de Marian Ruscu, Divinităţi păgâne din Carpaţi de Gherasim Rusu Togan şi piatra piatră de e piatră de Nicolai Tăicuţu. Din lipsă de spaţiu amintesc doar prezenţa prozatorul Iulian Moreanu, a eseiştilor Christian Crăciun, Codruţ Constantinescu, Serghie Bucur, a folcloristului Gherasim Rusu Togan, a criticilor Victor Sterom şi Mihai Antonescu.
Cititorul de reviste
