Spații culturale nr. 23 (14)
Reviste literare
ARGEŞ, Serie nouă, Anul XII (XLVIII), nr.6 (360), iunie 2012, Piteşti. Magda Grigore scrie despre Mitul fericirii, Al. Cistelecan despre eroticonul Mihaelei (Ursa) din Tratat despre ficţiunea amoroasă, Nicolae Oprea face, într-o cronică întârziată, Portretul spiritual al lui MHS, poezii semnate de Florina Isache şi Aurel Sibicianu, Vocea – un fragment dintr-o nuvelă de Varujan Vosganian, Poporul turmentat – un eseu de atitudine ce aparţine lui D.R. Popescu, Cititorul de roman, care este Dumitru Augustin Doman, prezintă: Dacă Dumnezeu ar muri de Ştefan Mitroi, Păcală şi ai săi de Ion Popescu-Sireteanu, Memoria lui Femios de Sterian Dumitru Vicol, Deplasarea pe roşu de Radu Mareş, Moartea e bine mersi de Lucian Alecsa şi Linda de Ion Ladner; Mircea Bârsilă face cronică la Râsul galben din adânc de Gheorghe Izbăşescu; remarcăm studiul lui Mircea Handoca – Din nou despre „Nouăsprezece trandafiri şi al lui Theodor Codreanu – Eminescianismul lui Cezar Ivănescu; din nou poezie, de data aceasta semnată de Anton Jurebie şi Vasili Kamenski (în traducerea şi prezentarea lui Leo Butnaru) şi încă nu am ajuns la jumătatea acestui excepţional număr.
ateneu, Anul 49 (serie nouă), nr.6 (514), iunie 2012, Bacău. Cea de-a noua ediţie a Galei VEDETEATRU (18-26 mai) s-a desfăşurat la Râmnicu Sărat şi în sala de şedinţe a Consiliului Judeţean Buzău, deoarece Teatrul „George Ciprian” se află în plin proces de renovare. Dar acest lucru nu o împiedică pe Carmen Mihalache să afirme, la sfârşitul ediţiei: (…) nu s-a muncit degeaba, ci cu folos, asigurându-se continuitatea unui festival atât de iubit de publicul buzoian, unul de excepţie, educat, de bun-gust, cald şi foarte receptiv. Despre anul Caragiale, Dan Petruşcă scrie comentariul Nicolae Manolescu şi „tulburarea apelor” , iar Adrian Jicu face cronică literară la cartea lui Mircea A. Diaconu I.L. Caragiale – Fatalitatea ironică. Alte două comentarii semnează Constantin Trandafir: Viorel Dinescu – o nouă răscruce a poetului şi Liviu Pendefunda – amploarea aventurilor lirice. La fel de obiective ca şi cronica lui Marius Manta despre cartea lui Mircea Cărtărescu – Ochiul căprui al dragostei noastre sau a lui Vasile Spiridon – Dosarul Bacovia, 2 bis. Poezia, din acest număr, le aparţine lui Marcel Mureşeanu și Elizei Macadan.
Bucovina literară, Serie nouă, Anul XXIII, nr. 5-6 (255-256), mai-iunie 2012, Suceava. Deschid revista şi mă opresc. Mă opresc la Glossă – „autograf” de Ioan Es. Pop. O citesc şi o recitesc. Face bine. Mă opresc apoi la invitatul revistei, Nicolae Tzone, care, intervievat de Alexandru-Ovidiu Vintilă, declară la momentul oportun: Poezia este forma supremă de libertate… (şi se dezvoltă pe 17 pagini) şi la „Cabaretul cuvintelor” lui Matei Vişniec. Nu pot să trec pe lângă Ioan Holban – cronică la Zece poeme exemplare din târgul în care, cică, nu se întâmplă nimic de Gellu Dorian, Adrian Dinu Rachieru – cronică la Carnetele maro (Jurnal 1982-1990) de Adrian Alui Gheorghe şi Ion Roşioru – cronică la Lumină pentru Manuel de Iuliana Paloda-Popescu; nu pot să trec pe lângă aforismele lui Gheorghe Grigurcu, Poezia lui Aurel Dumitraşcu (readusă de Mircea A. Diaconu), poezia lui Marcel Mureşeanu sau proza lui Petre Cimpoeşu; nu pot să trec pe lângă atitudinile doamnei Magda Ursache, parabolele lui Leo Butnaru şi… rămân la ele. Deocamdată.
Cafeneaua literară, Anul X, nr.6/ 113, iunie 2012, Piteşti. Acest număr este însoţit de placheta de versuri Schimnic de Virgil Diaconu (literatura samizdat). După reflecţiile lui Gheorghe Grigurcu şi Moştenirea Valeriei Manta Tăicuţu (proză), Adrian Dinu Rachieru face „profilul” Valeriu Matei: poezia ca „pradă sacră”, iar Radu Voinescu scrie un comentariu la cartea lui Petre Florea, Însemnări de istorie literară. Din cabinetul de stampe, Ştefan Ion Ghilimescu vorbeşte despre Theodor Aman, Ana Polytimos, Fienii… Eseuri semnează Cătălin Grigore (Cultura auzului şi cultura literei) şi Eugenia Zgreabăn (Dimitrie Cantemir – întemeietor al filosofiei româneşti). Alţi lectori sârguincioşi sunt Mioara Bahna: Un sacerdot al poeziei – Horia Zilieru: Astralia şi Simion Todorescu: Morala la porţile gândirii, Radu Cange: Seminţe de piatră de Monica Patriche şi Florentin Popescu: Aventura lecturii – Scriitori străini de Mioara Bahna. Poezia este semnată de Adriana Hirică, Toma Biolan, Liliana Rus, Gabriela Anghel Zăvălaş şi Iancu Grama. Şi una din consemnările lui Virgil Diaconu: În anii 90, într-o întâlnire la Iaşi, Cărtărescu a spus că nu ştia de regimul comunist, pentru că el scria poezie… E absurd.
Conta, Nr.10 (aprilie – iunie) 2012, Piatra Neamţ. Cităm din editorialul lui Adrian Alui Gheorghe, Generaţia 80. O aniversare?: În interiorul generaţiei 80 e, deocamdată, o tihnă zumzăitoare. Cu cît crizele culturii sînt mai doct explicate şi apocalipsele naţiunilor sînt mai vocal susţinute, cu atît mai abitir apar cărţile importante ale congenerilor mei scrise cu detaşarea celui care ţinteşte departe, cu disperarea celui care nu mai are cale de întors şi cu speranţa că vorbitul în pustiu face chiar restrîngerea pustiului. Într-o paranteză, Ion Mureşan prezintă Raportul pentru Capitala Secretă. Gheorghe Grigurcu e prezent cu poemul Interior al cărui final este: şi tu visezi/ că ai putea visa. Poate şi de aceea, în eseul Calea poetică a „omului lăuntric”, Petru Ursache spune: Gheorghe Grigurcu este un contemplativ solitar şi un mistic. Gellu Dorian îşi începe poemul Viaţa astfel: Săpa în trupul meu ca într-un şantier omul/ al cărui nume nu i l-am rostit până la capăt. Poetul Virgil Diaconu scrie studiul: Canonul literar occidental bloomian.
Fereastra, anul IX, nr.5 (69) iunie-iulie 2012, Mizil. Copilăria mea este formată dintr-o singură zi! Oricât m-aş strădui să o aşez în mai multe zile, nu reuşesc. Nici măcar în două… Întreaga mea alergare desculţă prin cerul tuturor dimineţilor este într-o singură zi. La fel şi celelalte lacrimi… Acesta este un citat din editorialul lui Emil Proşcan, Cana cu ceai. Despre fenomenele fără cauză ale Victoriei Milescu, Gheorghe Istrate spune: Iată o poezie de o tensiune derutantă, de o intelectualitate studiată şi strunită într-un manej al silabelor îngenunchiate. Victoria Milescu nu mimează nimic – şi nici natura pe care o preface într-o câmpie domesticită în idei şi sentimente viguroase. Ritualic, Gheorghe Istrate a trecut în al 72-ea an de viaţă. La mulţi ani, maestre! Eseuri semnează: Constantin Miu (Toate-s vechi şi nouă toate), Şerban Codrin (Haiku şi micropoem), Vavila Popovici (Cabotinul şi mârlanul) şi Florentina Loredana Dalian (Poarta). Proza este prezentă sub semnăturile: Vlad Tulburea (prezent şi cu poezie), Oana Cristina Uţă, Eglantina Mădălina Becheru, Liviu Otânceală, iar dintre poeţi îi amintim pe Gheorghe Istrate, Ion Roşioru, Aida Hancer, Adrian Diniş, Bianca Dan, Andrei Velea, George Paşa, Alexandru Jurcan.
Însemnări ieşene, seria a treia, an IV, nr. 6, iunie 2012. D-l profesor Alexandru Dobrescu a descoperit culmea plagiatului (!?): Prostul obicei al frunzăririi terfeloagelor, de care – la anii mei – mi-e peste puteri să mă dezbar, furnizează, câteodată, plăcute surprize, dar şi cel mai adesea, crunte dezamăgiri. În ultima categorie aş include, bunăoară, întâmplarea graţie căreia am constatat de curând că o scriere relativ celebră la vremea ei – Cartea plagiatelor de Georges Maurevert -, cu a cărei tălmăcire şi editare am pierdut luni bune acum vreo câţiva ani, era la rândul ei un splendid plagiat după o carte, tot franţuzească, ocupată cu aproximativ acelaşi subiect, numai că tipărită cu aproape şase decenii înainte. Şi, pentru ca tacâmul să fie complet, nici „izvorul” nu sclipea de originalitate, înfruptându-se pe săturate din însemnările culturale ale unui prea învăţat supus al Coroanei britanice, publicate ceva mai devreme. Care n-ar fi exclus să se fi îndatorat mai mult decât îngăduie cutumele unor observări de bun simţ ieşite de sub pana altui franţuz, trecut de suficientă vreme în lumea drepţilor ca să mai fie luat în seamă.
Oglinda literară, anul XI, nr. 127, iunie 2012, Focşani. Din editorial, o afirmaţie a Ştefaniei Oproescu: Ar putea fi chiar onoraţi plagiatorii contemporani dovediţi pe bandă rulantă să se afle în compania unor Grigore Ureche, Dimitrie Cantemir, Titu Maiorescu etc. Două eseuri, Personajele in absentia în teatrul lui Caragiale de Constantin Miu şi Actualitatea lui Caragiale de Traian D. Lazăr, marchează Anul Caragiale. Trecem, în continuare, la o selecţie prietenească. Partea de critică literară este susţinută de: Mioara Bahna (Deşertul tătarilor de Dino Buzzati şi Domnul P de Valeriu Sofronie), Liviu Comşia (Biedermeier de Daniel Drăgan), Mariana Vicki Vârtosu (Studiu în gri de Dumitru Coşereanu), Dumitru Anghel (Bună seara, domnule Mallarmé de Ioan Toderiţă) şi Boris Mehr (Norman Manea din nou la Bucureşti). De remarcat comentariile critice, Lumea lui Fănuş Neagu de Mihai-Daniel Gheorghe şi notele memorialistice consemnate de Nina Plopeanu: Despre omul Fănuş Neagu cu Otilia Basuc, nepoata scriitorului. Proză semnează: Ioan Dumitru Denciu, Diana Sava şi Marin Voican-Ghioroiu.
Plumb, Anul VIII, nr. 63, iunie 2012, Bacău. La rubrica Personalităţi ale culturii româneşti, Dan Sandu vorbeşte despre ilustrul indianist George Anca, cel care în 1983 publica în română, engleză şi hindi (texte paralele) inconfundabila Doină eminesciană. Ion Cozmei scrie eseul Mihai Eminescu şi Taras Șevcenko – sub semnul unei sintagme viabile: poet naţional, iar Ionel Necula despre Sonetul în veşminte de gală din cartea Valeriei Manta Tăicuţu, Laudate Dominum. Apoi, Petre Isachi scrie despre Caragialismul lui Doru Ciucescu din cartea De-ale cărturăriei de odinioară, Elena Pârlog, despre Lumea în două zile a lui George Bălăiţă, Gheorghe Istrate despre Ion Lupu: Un insolit prozator al tradiţiei româneşti, Doru Albu despre Leac pentru lebede de Geta Stan Palade. Romulus Dan Busnea vorbeşte despre Valorile regalităţii: Libertatea şi Democraţia (II), iar Ion Lupu despre Yalta. Poarta de intrare a comunismului în Europa (5). Semnează poezie: Rachel Hausfater (traducere Mona Grigoriu), Maria Fărâmă şi Denis Cenuşă, Emil Ianus, Alex. Spătaru, Carmen Dima şi Elena Voinea.
PRO SAECULUM, Anul XI, nr. 3-4 (79-80) 2012, Focşani. In memoriam. În urmă cu opt ani: de ziua ei! – un dialog între Alexandru Deşliu şi Irina Mavrodin. Acest dialog este încadrat, în paginaţia revistei, de doi eseişti de forţă: Dumitru Radu Popescu cu De ce râd curcile şi istoricii din cimitir şi Magda Ursache cu Memorialişti (pseudo)amnezici în două exemple. Anul Caragiale este marcat de eseuri semnate de: Vasile Fanache (Puterea caragialiană), Constantin Trandafir (Fragmente caragialiene), Constantin Coroiu (Complexul Caragiale), Constantin Cubleşan (I.L. Caragiale în limba germană). Seria eseurilor este completată de Petru Ursache (Calea poetică a „omului lăuntric”), Jeana Morărescu (Ontologia „reformatoare” a teatrului), Theodor Codreanu (În arcanele personalităţii lui Cezar Ivănescu), Dumitru Velea (Străina lui Saint-John Perse), Dumitru Matală (Deschizătorul de drumuri), Dana Nora Dinu (Pomul raiului – Interferenţe simbolice), Vlad Zbârciog (Eminescu în captivitatea „nebuniei”) şi Ion N. Oprea (Norman Manea – O mare conştiinţă morală a contemporaneităţii).
13 Plus, Anul V, nr. 1-2-3-4 (159), ian.-apr. 2012, Bacău. Întru Anul Caragiale, Petre Isachi scrie eseul Dilema exilului lui Caragiale, Monica Bulboacă pe cel intitulat În lumea lui Mitică, iar Ion Dinvale poemul De la Cafiné Central. Seria eseurilor este întregită de Ioan Enache (De veghe la tâmpla bibliotecii), Cornelia Ichim Pompiliu (Naratorul inexistent. A rescrie – a nescrie), Corina Dorcu (resemantizarea mitului hristic văzută ca o profanare în „Ultima ispită a lui Hristos” de Nikos Kazantzakis), Florin Dorcu (Conjuraţia magică în opera eminesciană), Dana Andreea Bărbuţ (Micul funcţionar – un Hermes modern), Gabriela Manole (Autor în căutarea operei sale), Romulus Iulian Olaru (Iniţierea faustică în romanul „Lupul de stepă” de Herman Hesse). Poezia este prezentă prin două nume mari: Ovidiu Genaru şi Viorel Savin, iar un comentariu despre cartea lui Calistrat Costin La un pahar de neant… este făcut de Adrian Voica. Remarcăm, de asemenea, cronica lui Emil Baltag la cartea lui Ion Lupu, Sub puterea destinului.
Cititorul de reviste
