Spații culturale nr. 26 (14)
Reviste literare
actualitatea literară, anul III, nr. 26-27, noiembrie-decembrie 2012, Lugoj. Pornind de la versul Anei Blandiana „puritatea nu rodeşte, fecioarele nu nasc copii”, Nicolae Silade combate, pe drept, în editorialul său: Eu cred, dimpotrivă, că doar puritatea rodeşte, că numi spiritele pure sunt capabile să înţeleagă, să se înalţe şi să creeze, pentru că păcatul, asemeni noroiului, ne trage în jos, spre cele pământeşti. Acest număr este bogat în poezie, semnată de: Nicoleta Douca, Dragan Dragojlović (trad. Ela Iakab), Mircea Bârsilă, Elena Gabriela Lazăra, Carmen Firan, Toma George Maiorescu, Serghei Esenin (trad.Alexandru G. Şerban), dar nu mai bogat decât în cronici literare, din care selectăm pe cele realizate de: Ticu Leontescu (Universul durerii în Cartea lui Iov de Remus Valeriu Giorgioni), Ionel Bota (Aşteptările slăbănogilor de Maria Niţu şi Sărutul Iudei de Raul Bribete) şi prezentările lui Remus Valeriu Georgioni (Faleze franceze de Constantin Buiciuc, Contribuţii la estetica umbrei de Adrian Alui Gheorghe, Cititorul de roman de Dumitru Augustin Doman şi D’ale democraţiei de Mircea Dinutz.
ARGEȘ, Serie nouă, Anul XII (XLVII), nr. 12(366), decembrie 2012, Piteşti. În interviul realizat de Alexandru Petria cu Daniel Cristea-Enache, acesta din urmă declară: Literatura nu poate exista fără ca un critic, mai mulţi, s-o delimiteze de non-literatură şi de literatura mediocră, să o structureze şi s-o introducă într-un canon estetic. Nicolae Oprea face cronică întârziată la romanul-pamflet Întâlnirile mele cu Orlando de Cornel Nistea, iar cititorul de roman, care este Dumitru Augustin Doman, face cronică literară la Cronicile genocidului de Radu Aldulescu. Leo Butnaru este prezent cu De la arca lui Noe – la arca poeziei – IV (Jurnal de Armenia. 18-28 octombrie 2011), Nicolae Turtureanu cu (Alt) jurnal de vacanţă (IV), iar Magda Grigore scrie eseul TIMPUL – prieten şi/ sau duşman, fapt pentru care verifică literar şi critic verticalitatea firului de plumb al lui Octavian Doclin. Sunt prezenţi cu grupaje de poezie: Nicolae Sirius, Luminiţa Cazan, Anton Jurebie şi Ioana Nestorescu-Bălceşti.
ateneu, Anul 49 (serie nouă), nr. 11-12 (519-520), noiembrie-decembrie 2012, Bacău. O solicitare de colaborare şi alte probleme legate de Societatea Scriitorilor Bucovineni şi revista Bucovina literară expun cele patru scrisori ale lui Ion Beldeanu către Radu Cârneci. Adrian Jicu semnează cronica literară la cartea Provinciale. Fragmentarium 1975-1989. Tot cronici literare realizează: Vasile Spiridon (Romanul generaţiei’60. Imaginar mitopolitic şi ficţiune parabolică. De la mitocritică la mitanaliză de Alina Crihană), Constantin Trandafir (Evadări eşuate de Constantin Vremuleţ) şi Lucia Dărămuş (Construiam o cetate în jurul părinţilor mei de Mircea Lăcătuş) Note de lectură semnează: Marius Manta (Un sărut mai adânc de Mirela Bălan), Silvia Munteanu (Divina tragedie de Medeea Iancu), Gabriele Gîrmacea (Dramaturgia lui Radu Stanca de Ioan Cristescu), Violeta Savu (Călătorii de Sânziana Mureşeanu şi Păzitoarea de Ana Dragu). Comentariile aparţin următorilor: Nataşa Maxim ( Mario Sabino: Confesional), Ştefan Munteanu (C. Dobrogeanu-Gherea despre pesimismul eminescian-II), Livia Ciupercă (Drama unei scântei rătăcitoare), Constantin Călin (Iarăşi Bacovia!… 2), Gheorghe Iorga (Metafizică şi poezie-V) și Marius Manta („Împreună cu tatăl meu, Dumitru Stăniloae).
Banat, Anul IX, nr. 11 (107), noiembrie 2012, Lugoj. Iată în ce a constat, în noiembrie 2012, Lugojul cultural. Informarea este făcută în detaliu de secretarul general de redacţie, Adriana Weimer. În ordinea punerii în pagină acestea au fost: Simpozionul Internaţional „Istorie şi Cultură în Banat”, ediţia I, organizat de Institutul de Studii Banatice „Titu Maiorescu” al Academiei Române-Filiala Timişoara, Asociaţia Culturală „David Voniga”-Giroc, Societatea Enciclopedică a Banatului, Institutul de Cultură al Românilor din Voivodina-Zrenianin, Primăria Comunei Giroc (1-2 nov. La Giroc), Premiile Filialei Timişoara a Uniunii Scriitorilor din România, Lansarea cărţii postume a scriitorului Constantin Buiciuc, Faleze franceze (6 nov.), lansarea volumului Xilogravura. Matrice stilistică. Re-scrieri, cronicile vremii de Suzana Fântânariu (7 nov.), Lansarea cărţii lui Vasile Bogdan „Când Dumnezeu a fost cu românii. 1 Decembrie 1918 – O zi pentru istorie (29 nov.), Colocviul Naţional de Folclor „Sabin V. Drăgoi” organizat de Primăria şi Consiliul Local Belint, Şcoala Gimnazială „Filaret Barbu” Lugoj şi Şcoala Gimnazială Belint (4 nov.).
Bucureștiul literar şi artistic, Anul II, nr. 12(15), decembrie 2012. Satul românesc de azi – oricât de nostalgic l-am privi! – ne oferă un „peisaj” jalnic: zeci de case în care nu mai locuieşte nimeni fiindcă bătrânii au murit, iar tinerii au plecat care-ncotro, în curţile în care altădată se auzeau cântând cocoşii, lătrând câinii ori behăind oile iarba a năpădit totul. Lacăte şi lanţuri ruginite atârnă la porţi care stau să se prăbuşească… Am citat din editorialul lui Florentin Popescu Refugiul în poveste. Tot Florentin Popescu continuă dialogul cu Toma George Maiorescu: Limba română este coloana vertebrală a naţiunii române (II). Interiorizat şi introspect, reţinut şi cald, atent şi discret profund în sentimente, intelectual rafinat şi inteligenţă superioară, acesta mi se pare a fi omul şi poetul Coman Şova… spune Ioan Mazilu Crângaşu în cronica literară la cartea cuvinte de reazem (opera omnia). Poezie românească la km 0 semnează în acest număr: Valeria Manta Tăicuţu, Radu Cârneci şi Costel Bunoaica.
Bucovina literară, Serie nouă, Anul XXIII, nr. 11-12 (261-262), noiembrie-decembrie 2012, Suceava. Doamna Magda Ursache provoacă la dialog pe scriitorul Gheorghe Grigurcu care, printre multe alte lucruri importante, spune: Chipul poeziei nu mai e cel ideal, al unei angelităţi sui generis, ci brăzdat de ridurile încercărilor de tot soiul, contractat de efortul treburilor pentru a le face faţă. Dăm şi un exemplu: Desigur trucată infirmitatea aceasta/ un picior care-ţi lipseşte/ trei-patru mâini care-ţi prisosesc. (Desigur trucată). Remarcăm fragmentul din „Cabaretul cuvintelor” (cuvintele dacă mi-ar fi povestite) de Matei Vişniec. Apoi, cronicile literare semnate de Adrian Dinu Rachieru (Ioana Bot, Eminescu explicat fratelui meu), Ion Beldeanu (Gelu Negrea, Dicţionar subiectiv al personajelor lui I.L.Caragiale /A-Z/), ciclul de poezii Şcoala de literatură de Adrian Popescu, eseul lui Petru Ursache De ce n-a plâns Vitoria Lipan? Sunt prezenţi: Leo Butnaru cu trei povestiri scurte (parabole), Florin Dochia cu ciclul de poeme Orb pe mare (16-21) şi Leonard Ancuţa cu Poeme noi.
Cafeneaua literară, Anul X, nr.12/119, decembrie 2012, Piteşti. Problema este că, discutând despre postmodernism (să includem aici, pentru a scăpa de o alură demodată, şi curentele care i-au urmat acestuia, deşi nebuloase), nu ne putem referi doar la o scriitură diferită, ci de-a dreptul la o filosofie diferită, ceea ce face ca lucrurile să devină foarte complicate şi greu de tranşat… Am citat din Pentru o poezie a Sinelui de Simona-Grazia Dima, opinie la Ancheta Cafenelei. Alţi doi opinenţi la anchetă sunt, în acest număr al revistei, Adrian Alui Gheorghe şi Răzvan Ţupa. În arta eseului exersează: Daniel Corbu (Despre arta dialogului şi comunicarea cu ceilalţi), Marian Victor Buciu (În largul esteticului – Matei Călinescu) şi Liliana Rus (Sunt atât de recunoscătoare…). Sunt prezente două profiluri, cel realizat de Adrian Dinu Rachieru lui Paul Eugen Banciu şi cel realizat de Marin Ioniţă lui Dumitru M. Ion. Expun doi lectori de marcă: Radu Voinescu (Solitaire de Passionaria Stoicescu) şi Paul Aretzu (Glasul patriei – un cimitir al elefanţilor în comunism de Ana Selejan). Şi doi poeţi, asemenea: Ion Beldeanu şi Adrian Suciu.
Citadela, Anul VI, nr. 8-12 (46-50), aug.-dec. 2012, Satu Mare. După dialogul lui Aurel Pop cu Alexandra Chifu, fiica marelui lingvist dr. Vasile Scurtu, se cuvine să punem în evidenţă eseurile (numindu-le) semnate de: Mihai Ştirbu (Liviu Rebreanu şi Fanny), Felician Pop (Ady Endre sau despre forţa unei conştiinţe libere), Carol C. Koka (Cosonii dacici între mit şi realitate), Viorel Câmpean (Un poem inedit al lui Corneliu Balla închinat lui Avram Iancu) şi Nicolae Pop (Un poet al Maramureşului şi Sătmarului), apoi cronicile literare realizate de: Marius Chelaru (Nezir Prokshi, Gânduri în lumina umbrei, transpunere în româneşte de Baki Ymeri), Teresia Bolchiş Tătaru (Ştefan Pop Tarniţa, Oşenii), Monica Mureşan (Skënder R. Hoxha, Orice amintire are culoarea iubirii, antologie de autor în traducerea lui Baki Ymeri), Gabriela Grădinaru (Ioan Prăjişteanu, Prizonierul cercului), Lucian Gruia (Patricia Lidia, Tăceri în doi, tăceri în noi!), Grigore Codrescu (Călătoria ca iniţiere – Doru Ciucescu), Luminiţa Zaharia (Ana Maria Gîbu, Blestemaţii), Ion Roşioru (Iulian Dămăcuş, O lună albastră…) şi Felician Pop (Wass Albert sau perspectiva mitică asupra românilor – o abordare epopeică).
CONTA, nr. 12/ 2012, apare la Neamţ. Şi de astă dată, cu scuzele de rigoare, că spaţiul (şi rubrica!) nu-mi permite, mă voi limita doar la un citat esenţial din editorialul lui Adrian Alui Gheorghe: Mircea Cărtărescu este un scriitor român. Poet, prozator, eseist, publicist. S-a născut în Bucureşti, a fost între membrii importanţi ai „Cenaclului de luni”, reprezentant (de seamă, dacă îmi este permis să spun!) al „generaţiei 80” din literatura română. E prezent în manualele şcolare cu câteva texte, şcolarii „de la vârsta liceului” îşi încearcă astfel dinţii în tăria literaturii române actuale. Depinde de calitatea profesorilor dacă această literatură prinde la minţile necoapte, sau va fi privită ca pe o trăsnaie, o ciudăţenie, un lucru exotic peste care trec oarecum deranjaţi (plictisiţi), ca să se întoarcă la ce ştiu ei mai bine. Eventual să se mai amuze de ce l-a dus mintea pe autor…!(…) Ce s-ar fi întâmplat dacă prin vot şi prin hazard, Mircea Cărtărescu ar fi luat, totuşi, premiul Nobel? Poate că ar fi fost linşat!… Spuneam altă dată, răspunzând isteriei iscate în jurul adjudecării unui premiu Nobel, că noi nu am lua acest râvnit premiu pentru literatură nici dacă juriul ar fi fost format numai din români…
DACIA LITERARĂ, Anul XXIV (serie nouă din 1990), nr.112-113 (1-2/ ianuarie-februarie 2013), Iaşi. Credem că, precum Mihai Ursachi, şi Ion Mureşan s-a gândit să deschidă un pension pentru fluturi, aşa cum credem că asta scoate în evidenţă Ioan Holban în eseul său, Căci nu toate sunt inexprimabile şi nici toate exprimabile (Ion Mureşan), despre cele trei cărţi de poezie: Cartea de iarnă, Poemul care nu poate fi înţeles şi cartea Alcool. Din Chestionarul cu accente ludice (formulat de Lucian Vasiliu) din răspunsurile, la întrebarea Ce faceţi într-o zi în care nu scrieţi?, date de Adrian Alui Gheorghe: Ce fac şi într-o zi în care scriu. Trăiesc. Supravieţuiesc. Căci trebuie să recunoaştem că scrisul, arta în general, este o disimulare/ simulare a artei de a supravieţui. Leo Butnaru: De mulţi ani, dacă se întâmplă să nu scriu o zi, mai multe zile, – nu disper. Ştiu că nescrisul e de scurtă durată, totuşi. „Mă fură” lectura (inclusiv cea audio), filmele. Pentru că miraculosul internet, cu toate fişierele şi torentele sale (milioane!) îţi oferă o zi a nescrisului foarte… (re)creativă! (…) Lucian Dan Teodorovici: (…) După Matei Brunul, apărut deja de mai bine de-un an, n-am scris decât două pagini dintr-un nou roman, dar mai mult două pagini de idei, plus o frază de început. Atât. Scriu doar atunci când nu mai pot altfel. (…)
Fereastra, Anul X, nr. 1 (73), ianuarie 2013, Mizil. Gânduri curate adună Emil Proşcan în editorialul său despre Mihai Eminescu, la aniversarea a 163 de ani de la naştere, chiar dacă până acum N-am îndrăznit niciodată să scriu sau să vorbesc despre Eminescu, altfel decât cu murmurul versurilor sale sau cu glasul tainic al şoaptelor. Apoi, redactorul şef al revistei, Lucian Mănăilescu ne oferă scurte selecţii de gânduri şi amintiri despre Mihai Eminescu, aparţinând scriitorilor şi oamenilor de cultură români: Ion Creangă, Titu Maiorescu, B. P. Hasdeu, Veronica Micle (poezie), Ion Luca Caragiale, Ioan Slavici, Carmen Sylva, Alexandru Vlahuţă, Cella Delavrancea, George Călinescu, Tudor Arghezi, Bartolomeu Valeriu Anania, Constantin Noica, Geo Bogza, Nicolae Iorga, Nicolae Steinhard, Grigore Vieru (o poezie), Zoe Dumitrescu Buşulenga, Nichita Stănescu. Limitaţi de spaţiu, remarcăm eseul lui Emil Niculescu Adrian Dinu Rachieru şi spectacolul crengian al disimulării, argumentarea sintagmei cultura nu se redefineşte de către Florin Dochia provocat la dialog de un reporter şi De ziua POETEI numai POEZIA poate depune mărturie, titlu sub care se află Valeria Manta Tăicuţu şi poemele ei.
Helis, anul X, nr.12(116), decembrie 2012, Slobozia. Trei poeme excepționale, semnate de Dan Elias, Costel Bunoaica şi Ilie Comănița, dar şi un colind cules din satul Crunți, comuna Reviga, constituie prima pagină a acestui număr de revistă, iar pagina a doua, ca de obicei e completată, de acolo de unde se află, de Dan Simionescu cu ce a fost în numărul precedent, autori şi fapte, scurt şi la obiect, dar şi cu salutul a patru noi cărți. Poezia aparține celor amintiți mai sus, precum şi lui Marius Stan, Nicolae Teoharie, Petru Botezatu, F.M. Ciocea, Daniel Verona, Ion RoȘioru şi Ștefan Neagu. Gheorghe Dobre, parabolizând, ne spune Cum nişte poeţi din Urziceni au inventat un nou sport. Și toate acestea pe Câmpiile verticale ale lui Valeriu Stoica, reprezentând, într-un fel, Momente din viaţa oamenilor simpli de provincie, de ieri şi de azi de Lili Balcan. Pe aproape sunt epigramele lui Mihai Sălcuțan şi fabulele lui Nicolae Puiu Iliescu.
Însemnări ieşene, seria a treia, an IV, nr. 12, decembrie 2012. Începând cu acest număr revista restituie publicului cititor o parte din schiţele şi povestirile lui Gr. T. Popa, tipărite în perioada 1936-1940 în paginile Însemnărilor ieşene cu pseudonimul Paul Gore. Codrin Liviu Cuţitaru prospectează partea întunecată din opera lui Vladimir Nabokov, romanul Lolita, iar Anton Adămuţ, prin eseul său, vine cu o seamă de răspunsuri la întrebările: Ce este dogma şi cine este dogmaticul? Dintr-O istorie politică a literaturii române postbelice, Adrian Dinu Rachieru expune studiul Eugen Barbu: aventura limbii (3). Mircea Tomuş îşi continuă studiul Proza lui Caragiale sau aventura limbajului (6), ca şi N. Georgescu pe cel intitulat Arta de a scrie pe vremea lui Eminescu (7). Constantin Cubleşan vine cu comentariul Literatura unui propagandist: Mihail Sadoveanu.
Oglinda literară, anul XII, nr. 133, ianuarie 2013, Focşani. După un decembrie obositor, Ştefania Oproescu purcede la citarea poetului Lucian Vasilescu: „Am chef (mi-e dor) de linişte, de mine însumi şi de bucurie.” Şi-atunci, revista ne-apropie de clasici prin: Ioan Slavici (Eminescu şi limba românească), George Pruteanu (Dante şi Eminescu:o comedie a erorilor şi Jurnal cu Eminescu-1), Ion Ionescu-Bucovu (Caragiale şi Eminescu şi Eminescu şi teatrul), Any Drăgoianu (Un destin tragic: Veronica Micle), Florin Costinescu (G. Topîrceanu, chiriaş grăbit, dar şi conferenţiar în aşteptarea onorariului… restant), Ion Predoşanu (Nichita Stănescu. Moartea inversul Vieţii!) şi Livia Ciupercă (Eugène Ionesco şi limbajul său pictural). Remarcăm, de asemenea, recenzia lui Dumitru Anghel la Războiul muştelor de Gheorghe Andrei Neagu, surprinzătoarele note de lectură ale lui Lucian Mănăilescu la nu mai puţin surprinzătoarea carte de versuri a lui Ninel Pogonaru, Memoria paşilor, ca şi cronica la filmul După dealuri semnată de Livia-Diana Plopeanu.
Plumb, anul IX, nr. 70, ianuarie 2013, Bacău. Nu cumva „ fiinţele speciale” sunt chiar popoarele din care emană scârbele neamului, blestemaţii, înşelătorii, falsificatorii sfintelor idealuri?! Ce drag ne eşti, EMINESCULE! şi Dragă Nene Iancule, asta-i lumea noastră şi ca dânsa suntem noi! Am citat din Spusele unui vărsător: Calistrat Costin. Remarcăm, în continuare, eseul lui Gheorghe Drăgan (Revolta fondului nostru „provincial”), marginalii la Provinciale. Fragmentarium 1975-1989 de Constantin Călin, ca şi pe cel al lui Vasile Ghica (Un nou roman al Gulagului românesc), prilejuit cartea lui Victor Aciocârlănoaiei, Dumnezeu a murit în Bărăgan. Romanul Raiul de Janina Vadislav este prezentat de cel care i-a făcut prima lectură, ca editor, Costică Neagu. Şi pentru valoarea lui deosebită, redăm un poem de Petru Scutelnicu: iarna mi se uită prin casă/ şi prin inimă/ îmi descopilăreşte dealul/ şi pădurea/ gust de grindină/ prin casele roase de tristeţe/ alungă ceaţă/ decembrie obosit/ ultim trecător, rană de cuţit melancolic.
Pro Saeculum, anul XI, nr. 7-8 (83-84) – 15 oct. – 1 dec. 2012, Focşani. Trecem în revistă (şi noi) maeştrii eseului (în ordinea apariţiei): Mircea Dinutz (De la serafici şi neliniştiţi la vampiri şi thrillere distopice), Dumitru Radu Popescu (Peste balamuc şi puşcărie), Magda Ursache („Grecul nostru naţional” la oftalmoftolog), Petru Ursache (Românii la est de Nistru), Constantin Coroiu (Biografie şi destin: Valeriu Anania), Jeana Morărescu (Ontologia „reformatoare” a teatrului – III), Ionel Necula (Ion Petrovici sub interogaţie securistă), Lucia Dărămuş (Medicină şi filosofie în antichitatea greco-latină), Ioan Dănilă (Documentar de existenţă şi literatură), Florentin Popescu („Celălalt Labiş”), Dumitru Velea (Marc Chagall – poetul dintr-un „mormânt de lacrimi”), Dumitru Matală (Judecata de valoare) şi Sorin Marian Iagăru Dina (Aventura conştiinţei lucide). De o deosebită valoare, interviurile realizate de Leon-Iosif Grapini cu Irina Petraş şi Mircea Dinutz cu Constantin Trandafir.
Revista Nouă, Anul IX, nr. 4 (73)/ 2012, Câmpina. Eu am plătit cu ultimii bani/ Zăpăcitele de vrăbii din ferestre ca să te facă să râzi. Am citat dintr-un poem de Virgil Diaconu prezent în acest număr de revistă. Cam aşa ceva face şi Florin Dochia pentru dragostea lui, Revista Nouă, care a ajuns la 125 de ani de la fondare. Din scrierile lui Gheorghe Pârşa şi Mihai Vieru se constituie remember Ion Stratan. Despre Opere I – Julien Ospitalierul şi Opere II – Submarinul erotic de Emil Brumaru face cronică literară Dumitru Anghel. Iar Maria Baran scrie eseul Mircea Horia Simionescu, strămoşul postmodernismului, prilej bun pentru noi de a numi pe cei care semnează poezie (în ordinea apariţiei în pagină): Florin Dochia, Traian Vasilcău, Cezara Răducu, Franz Kafka (tradecere din lb. germană de Dan Dănilă, Cătălina Elena Grigore, Ani Bradea, Adriana Marilena Stroilescu, Camelia Radu, Coriolan Păunescu, Virgil Diaconu, Valeriu Sofronie, Ioan Toderiţă, Sorin Vânătoru, Diana Trandafir (şi cu translaţii în limba franceză care îi aparţin), Rabindranath Tagore (traducere de George Anca) şi Ştefan Al.-Saşa (parodii).
Vatra veche, serie veche nouă, anul V, nr. 1(49), ianuarie 2013, Târgu Mureş. În dialogul provocat de Luminiţa Cornea, scriitorul Vasile Tărâţeanu are gânduri bune: În primul rând, doresc revistei Vatra veche să fie „veche”, dar să nu se învechească niciodată, iar dacă se va învechi să fie ca vinul vechi întotdeauna, din ce în ce mai tare şi mai puternică. Acelaşi drag poet cernăuţean îşi încheie astfel poemul Maică Sfântă: Nu-i nimic!/ Parcă-l aud pe Nichita,/ zicându-mi – Bătrâne!/ Patria ta şi a mea e aceeaşi/ şi va rămâne/ încă nesfârtecata hartă/ a limbii române. Alte dialoguri sunt consemnate de: Raia Rogac cu scriitorul Ion Anton, Alexandru Petria cu scriitorul Raoul Weiss şi Constantin Stancu cu poeta Dorina Brânduşa Landèn. Remarcăm eseurile: Eminescu şi mitul romantic al Edenului erotizat de Florentina Hărănguş, Marea în viziunea lui Mihai Eminescu de Mariana Gabriela Trandafir, Românismul, balcanitatea şi universalitatea lui Caragiale şi cronicile lui Daniel Drăgan (Moartea vânează astăzi altundeva de Eugen D. Popin) şi a Lăcrămioarei Solomon (Rănirea vederii de Victor Munteanu).
