Cotețul cu metafore – Lumini
lumini
se sting luminile pe rând
lăsând în urmă amintirea
celor ce au trăit visând
că vor atinge nemurirea
din ceara trupurilor lor
topite-n truda viețuirii
s-or face-n ochii sfinților
lacrimi pe psalmii pomenirii
când viața li-e ca o povară
deși cu alții au împărțit-o
vine un timp când îi doboară
lumea pe care au clădit-o
căta-vor mulți la temelia
statuilor, în bronz turnate
ceva, să vândă-n prăvălia
vieților lor, de mult ratate
vor scormoni cu îndârjire
orbecăind prin întuneric
să-și caute a lor menire,
pierdută-n chipul cadaveric
în urma celor ce s-au stins,
rămâne-vor sclipiri de stele
semn că eternul l-au atins
și ne-or privi acum din ele…
