Spații culturale nr. 28 (14)
Reviste literare
actualitatea literară, anul VI, nr. 31, aprilie-mai 2013, Lugoj. Plecând de la tema propusă de un post de radio local, „A fi sau a avea”, Nicolae Silade citează în editorial din eternelia: nu poţi avea dacă eşti. şi dacă eşti, ţi-e suficient să fii. pentru că fiinţa are totul. şi totul e supus fiinţei. nu invers. niciodată invers. din această clipă ai totul. totul se află la picioarele tale. pentru că eşti cu adevărat. cu e mare. pentru că numai tu eşti. cu t mare. vezi ce simplu e? Din conţinutul revistei remarcăm: eseul doamnei Magda Ursache, A treia forţă: Rămânia Cultă, recenzia Elei Iakab la cartea lui Aurel Pantea, Nimicitorul, cronica literară a Ştefaniei Mincu la aceeaşi carte şi fişa de dicţionar realizată de Al. Cistelecan pentru Paul Pretor.
ARGEȘ, Serie nouă, Anul XIII (XLVIII), nr. 5(371), mai 2013, Pitești. Puţin a lipsit ca sintagma „generaţia ’80” să rămână în istorie ca „generaţia ’77”. Aşa se numeşte bogatul dialog al lui Dumitru Augustin Doman cu Călin Vlasie – 60 de ani. Nicolae Oprea scrie despre echinoxistul Aurel Pantea şi volumul său de poezie Nimicitorul, iar D.A.D. despre Intelectualii români şi curtea regelui de Nicolae Coande, Ieşirea din lume de Cornel Galben şi Mâna siameză de Lucian Scurtu. Păstrând continuitatea, Leo Butnaru ne oferă două zile (22 şi 23 octombrie) din Jurnal de Armenia. 18-28 octombrie 2012. În cronica literară, Poezia de dragoste cu apendice samizdat, Ştefan Ion Ghilimescu abordează poetica Prinţesei cu fluture de Virgil Diaconu, Egoismul – pierdere şi câştig este eseul Magdei Grigore.
ateneu, Anul 50 (serie nouă), nr. 4 (524), aprilie 2013, Bacău. Cronica literară a lui Adrian Jicu e provocată, de astă dată, de cel de-al şaselea roman al lui Dan Perşa, Arca, iar comentariul lui Marius Manta pune în evidenţă valoarea artistică a romanului Hotel Universal al Simonei Sora. Vasile Spiridon scrie despre antologia poetică coordonată de Adrian Alui Gheorghe, Născut în ’58. Note de lectură semnează: regretatul Mircea Dinutz (Copilăria ca o poveste de Camelia Ciobotaru), Silvia Munteanu (lumea ca o pisică jigărită de Andrei Velea), Gabriela Gârmacea (Valeriu Filimon. Epistole către Dan Sandu de Dan Sandu), Violeta Savu (Lemur de Andrei Rotaru), Marius Manta (s-a zis cu noi de George Chiriac), Adrian Jicu (Anotimp suspendat de Eliza Macadan) şi Ioan Dănilă [Sufletul singur… de Ion Maftei (Flavus)]. Remarcăm, de asemenea, comentariul lui Ştefan Munteanu: Vasile Gherasim despre optimismul lui Eminescu (III).
Bucureştiul literar şi artistic, Anul III, nr.5 (20), mai 2013. Florentin Popescu este în dialog cu unul dintre seniorii literaturii noastre: Ion Acsan, apoi scrie despre Un critic (literar, dar nu numai) atipic: Magda Ursache şi despre cartea Domniei Sale: Vieţile cărţarilor contimporani după Magda U. Ion Roşioru face cronică literară la romanul scriitorului militar Cornel Diaconu, iar Radu Cârneci despre Horia Zilieru – 80. Despre Nichita aniversar scrie Ion Andreiţă, iar Gheorghe Istrate scrie despre Dumitru Pricop (evocări la 70 de ani). Despre cărţile Magdei Isanos scrie Elisabeta Isanos. Două pagini ale revistei sunt rezervate Debutanţilor Generaţiei ’80; recitiţi după 50 de ani, prozatorii: Nicolae Velea şi Augustin Buzura şi poeţii: Cezar Ivănescu, Daniel Turcea, Ana Blandiana, Ion Murgeanu şi Marin Sorescu. Trei doamne completează pagini de poezie: Iuliana Paloda-Popescu, Magda Isanos (poezii inedite) şi Carolina Ilica.
Cafeneaua literară, Anul XI, nr.5/124, mai 2013, Pitești. Cu sufletul în palmă eseul lui Virgil Diaconu, Paştele celor suferinzi şi goi, despre ultimele zile ale poetului şi publicistului Ştefan Dumitru Afrimescu. În ancheta Cafenelei (Poezia postmodernă) se implică Lucian Scurtu: poezia nu trebuie să fie nici (…) modernă, nici postmodernă; poezia trebuie să fie eternă. O privire critică face Gheorghe Grigurcu asupra Operei omnia a lui Gheorghe Chivu, despre Horia Zilieru – 80 scrie Virgil Diaconu, Paul Aretzu face un studiu la volumele al doilea şi al treilea ale Filocaliei, Radu Voinescu se opreşte asupra antologiei Soarta firului de nisip a Lidiei Lazu, iar Lucian Gruia scrie despre volumul Pasărea în lesă al Lilianei Rus. La Clubul Cafenelei literare se află: Vlad Sibechi, Anastasia Gavrilovici, Dănuţ George Dediu, Raluca Leontina Neagu şi Bianca Maria Vlad.
DACIA LITERARĂ, Anul XXIV (serie nouă din 1990), nr.116-117 (5-6/ mai-iunie 2013), Iaşi. Remarcăm eseul lui Adrian Dinu Rachieru Despre „dualismul eminescian” Din Chestionarul cu accente ludice (formulat de Lucian Vasiliu) continuăm selectarea răspunsurilor la întrebarea nr. 7, Ce faceţi într-o zi în care nu scrieţi?, date, de astă dată, de Gellu Dorian: Eventual citesc… Muncesc…, fac tot felul de treburi pe lângă casă… Mă întâlnesc cu prietenii… Nu lenevesc. Ioan Holban: Citesc şi mă gândesc la ziua când voi scrie din nou. Gheorghe Schwartz: Nu prea am zile în care să nu scriu… Sunt un grafoman incorigibil. Pierd multă vreme cu slujbele necesare pentru plata dărilor, am o vechime în producţie (aşa se spune, nu?) de cinzeci de ani. Pierd multă vreme şi cu drumurile la Bucureşti. Dar nici aşa nu prea am zile în care să nu scriu… Maria Pilchin: Nu există zi în care să nu scriu! Ce patetic sună! Explic: dacă nu mă ating de o pagină, nu înseamnă că nu scriu. Făcând menaj, dădăcindu-lpe Mihu, discutând cu soţul meu despre studenţi, cărţi, oameni, locuri, întâmplări, scriu! Cumulez materialul care să se transforme în scriitură. Odată, cu un cleşte de rufe în mână, am descoperit că e o metaforă a iubirii fizice, kamasutriană metaforă. Casa noastră e plină de cărţi şi de idei, astfel e plină de scriitură.
Fereastra, Anul X, nr. 4 (76), aprilie 2013, Mizil. Cităm din interviul realizat de Lucian Mănăilescu cu Doamna Magda Ursache: Cum a fost posibilă golgota poetului Cezar Ivănescu şi ante, şi postsocialist? Aşa: „Securiţica” l-a biruit, controlând massmedia mai abitir. „Pasărea cu clonţ de rubin”, care l-a omorît pe Labiş, a făcut pui. Poetul lunii aprilie este Passionaria Stoicescu. Florentin Popescu marchează comemorarea a 50 de ani de la moartea lui V. Voiculescu, Începutul eternităţii. Cămiloteca constituie un studiu de istorie literară semnat de Emil Niculescu, iar studiul Paul Anghel: O clipă în istorie aparţine lui Ad. Dinu Rachieru. În vitrina cu cărţi Lucian Mănăilescu expune: Grota şi literele de George Vulturescu, Anotimp (i)legal – lumina de Mihaela Aionesei şi Prinţesa (cu fluture) de Virgil Diaconu. Sunt prezenţi cu grupaje de poezii Ion Roşioru, Ottilia Ardeleanu, Sorin Lucaci.
Helis, anul XI, nr.5 (121), mai 2013, Slobozia. Revista a împlinit 10 ani de viaţă. La mulţi ani, HELIS! Nu monografie, maestre, ci enciclopedie! exclamă Titi Damian înainte de a face un amplu comentariu la cartea Monografia comunei Ion Roată, jud. Ialomiţa de Ioan Man. Eseul este prezent prin Gheorghe Dobre (Dezarticulări), Alexandru Bulandra (Iov, Socrate şi Divinitatea), Cronica de Stână – 16 este semnată de Florentina Loredana Dalian, proză de: Dan Elias (Iarba dintr-un alt cer), Florentina Loredana Dalian (Cireşul), Gheorghe Păun-Ialomiţeanu (Joică – Trotuar) şi I. Neşu (Regina nopţii, fragment de roman). Poezia este semnată de Constantin Antonescu, F.M. Ciocea, Marius Stan, Viorica Gheorghe şi Costel Bunoaica. Felicitări domnului Bunoaica, cu ocazia primirii Premiului pentru poezie al Filialei Dobrogea a USR pentru volumul Noaptea, cu sinele meu!
Însemnări ieşene, serie nouă, anul V, nr. 3-4 (martie –aprilie) 2013. Alexandru Dobrescu, vis à vis de barosanii universitari, o constatare de editorial: Unii sunt dascăli buni, alţii nici măcar atât. Însă nota comună tuturor e faptul că nici unul, absolut nici unul, nu a sporit cu ceva zestrea disciplinei pe care o predă de ani buni. Opera lor „ştiinţifică” se compune din compilaţii mai mult sau mai puţin oneste reeditate periodic sub alte titluri şi cu sumarele dispuse mereu în altă ordine. Emilian Marcu, În foşnet subtil de mătase, poartă poezia celor şapte întâmplări de aici prin antice biblioteci, dând aură atât cărţilor ceriului, cât şi cărţilor abisului. Iar Adrian Dinu Rachieru, într-o istorie politică a literaturii rămâne postbelice, continuă scrierea despre „Noul” Camil şi proba erosului.
Însemnări ieşene, serie nouă, anul V, nr. 5 mai 2013. În editorialul revistei, Alexandru Dobrescu îşi pune întrbarea: Ar fi posibil un proces al trădării naţionale? Şi, mai jos, dă un răspuns: (…) Ehei, de s-ar găsi o instanţă imparţială, fără mamă şi fără tată, un computer bunăoară, poate că ar mai exista ceva sorţi de izbândă. Deşi, tare mă tem că atunci s-ar găsi ingenioase mijloace informatice de influenţare a soluţiilor în sensul dorit. Remarcăm comentariile semnate de Doina Uricariu (Dumnezeu nu ne fereşte de kitsch), Adrian Dinu Rachieru (O istorie politică a literaturii române postbelice – Marin Preda, între „paricid” şi bovarism) şi Cornel Ungureanu (Poezia şi despărţirile. Cazul Ioan Alexandru).
Oglinda literară, anul XII, nr. 137, mai 2013, Focşani. …acolo unde se face împărţitul luminilor este un citat dintr-o povestire de J. Steinbeck şi folosit drept titlu la editorial de Ştefania Oproescu. Revista este acasă, cumva, pentru cei care semnează aici şi, prin asta, împart lumină. Adam Puslojič, în dialog cu Toma Emanoil, ar putea fi semne distinctive pentru ce trimitem în cosmos. Ioan Dumitru Denciu, Camelia Manuela Sava şi Petrache Plopeanu sunt prezenţi cu proză, Octavian Mihalcea face cronică literară la cartea Lemur a lui Andrei Rotaru, Ionel Necula scrie despre Ioan V. Maftei-Buhăieşti şi cărţile lui, Aproape de rug şi Întâlnire cu Păstorel, iar Stan Brebenel scrie despre cartea lui Ion Gheorghe, Concluziile senectuţii. Aura poeziei, din acest număr al revistei, este făcută de Ion Beldeanu.
Orașul, Anul VII, nr. 26-27 (2013), Cluj-Napoca. Cităm din editorialul Criza semnat de redactorul general al revistei, ionel Vitoc: Deunăzi, cu ocazia unui vernisaj (…) o cunoştinţă-mi spune: „uite în ce hal am ajuns, să nu pot să cumpăr un tablou, altădată n-aveam nici o problemă să merg cu 2-3 acasă, să-i fac plăcere soţiei.” Un altul şi-a pierdut câteva secunde prin „galerie”, oprindu-se puţin mai mult în faţa unei lucrări: „ce păcat, l-aş fi luat dar nu se potriveşte cu covorul.” După ce Negoiţă Lăptoiu face profilul maestrului Alexandru Cristea la 85 de ani şi ne prezintă apoi pictura lui Dănilă Incze şi pictura şi grafica lui Lazăr Morcan din expoziţiile de la Galeria „Casa Artelor”, Marcel Mureşeanu ne oferă Monede şi monade. Remarcăm, de asemenea, două eseuri semnate de Mircea Ionescu şi Stelian Cârstean, proza lui Dan Rebreanu şi poezia semnată de Sânziana Mureşeanu şi Mara Diana Alexoaea.
Plumb, anul IX, nr. 73, aprilie 2013, Bacău. Romulus Dan Busnea scrie Spre aducere aminte: Mircea Dinutz. Criticul literar Constantin Călin spunea: Deşi Mircea Dinutz nu mai avea plămâni aşa cum au zis medicii, el a respirat prin cărţi. Grigore Codrescu scrie despre doi autori şi două cărţi: Constantin Severin, Marele joc şi Viorel Savin, Acorduri pentru urechi surde! Iar Ion Roşioru face cronică la Exerciţii de primenire de Dionisie Duma. Sunt prezenţi cu poezie Paul Spirescu şi Silvia Miler, iar cu proză Valeria Manta Tăicuţu (Moştenirea – fragment). Pe valurile eseului ne poartă Dumitru Brăneanu De la un gând la altul (3).
Plumb, anul IX, nr. 74, mai 2013, Bacău. Acest număr este deschis de… Mihai Eminescu: Un editorial pascal (12 aprilie 1881) şi comentariile lui Gheorghe Drăgan. Apoi, Petre Isachi face referiri la cartea Scriitori români de azi – II de Eugen Simion, Grigore Codrescu recenzează volumul de versuri al lui Aurel Pop, Mihaela Grădinariu se opreşte asupra volumului Demolarea catedralei de Adrian Voica. O amplă cronică literară face Daniel Nicolescu la romanul Peştele din oglindă de Cornelia Ichim-Pompiliu. O privire critică face Dan Perşa asupra cărţii Getei Stan Palade Mladă romantică, ca şi M. Ghiţă Mateucă asupra cărţii Oman de Camelia Iuliana Radu. Pe valurile eseului ne poartă Dumitru Brăneanu De la un gând la altul (4).
Sintagme literare, nr. 2, iunie 2013, Dudeştii Noi. Noua revistă literară e făcută pe sufletul redactorului-şef, Geo Galetaru, recte, cu multă poezie. Ea este semnată de: Daniel Corbu, Dan Vasile, Liviu Ioan Stoiciu, Adrian Suciu, Aida Hancer, Ela Solan, Ioan Florin Stanciu, Petruţa Şerban şi traduceri din poezia israeliană modernă realizate de Adrian Grauenfeld. Proza aparţine lui Nicolae Stan şi Ioan Barb. Vasile Baghiu şi Andrei Zanca sunt prezenţi cu eseuri, iar cu studii critice, Adrian Dinu Rachieru (Mitografii lirice – Anghel Dumbrăveanu, sub pecetea melancoliei) şi Ion Caliman (Ipostaze ale dorului în lirica populară – aria vestică). Scrie cronică literară Alexandru Moraru la volumul de versuri al Veronicăi Balaj, Cina lupilor.
13 Plus, Anul XVI, nr. 1-2-3-4 (171), ianuarie – aprilie 2013, Bacău. Câteva repere dintr-un dialog al academicianului şi scriitorului Augustin Buzura provocat de Magdalena Popa Buluc: Azi, la noi, interesul pentru cătuşe este mult mai mare decât pentru carte – În momentul de faţă, România este o ţară fără proiecte – Umilinţa în care trăim azi în faţa Occidentului mă descumpăneşte – Scriu exact ce simt şi am o nevoie teribilă de a face pace cu mine însumi – Părăsind medicina m-am simţit mai ataşat de ea, am iubit-o şi mai mult – România n-a fost nici pe departe „o Siberie a spiritului” – Cine mai vorbeşte azi despre cultură? Cine îşi mai pierde vremea cu cititul? La rândul nostru, semnalăm prezenţa în paginile revistei a unui fragment din volumul, în curs de apariţie, despre mine şi Dalila, intitulat De vorbă cu fratele meu, Cititorul.
Vatra veche, serie veche nouă, anul V, nr. 5 (53), mai 2013, Târgu Mureş. Prima parte a revistei este rezervată memoriei lui Eugen Axinte (28.07.1946-28.03.2013). Sunt redate un dialog al acestuia cu artistul plastic Luminiţa Gliga (cea care, de fapt, asigură şi ilustrarea acestui număr) şi un grupaj din poezia lui. In memoriam scriu: Sorin Basangeac, Daniel Drăgan, Adrian Munteanu, A.I. Brumaru, Mihaela Malea Stroe, Anica Facina, Mirela Neagoş şi Nicolae Băciuţ. Amintim şi câţiva cronicari şi cronicile lor literare: Cristina Bîndiu – Noi, doamnă doctor, când o să murim? de Ileana Vulpescu, A.I. Brumaru – Iustina de Liviu Comşia, Julieta Carmen Pendefunda – Scrisori de dragoste către o prinţesă chineză de Matei Vişniec, Lucian Gruia – Angoasele de-a-ndoasele de Ileana Roman, Ionel Popa – Lumina şi umbra de Codrina Bran.
Cititorul de reviste
Festivalul Concurs de muzică folk „VALERIU STERIAN”
la Râmnicu Sărat
