Cenaclul Alexandru Sihleanu – 17 Septembrie 2022

CREDINȚA ESTE LIANTUL DINTRE DRAGOSTE ȘI ARTĂ

Sâmbătă, 17 septembrie, ziua (†) Sf. Ier. Dionisie, ep. Cetății Albe – Ismail; Sf. Mc. Sofia și fiicele sale: Pistis, Elpis și Agapi, ședința Cenaclului literar-artistic Alexandru Sihleanu de la Centrul Cultural Florica Cristoforeanu din Râmnicu Sărat a debutat, cu momentul in memoriam Matincă Costea.
„(Unui IT – ist) El lucrează la programe și creează microcipuri/ Făcând fel de fel de lucruri într-un milion de chipuri./ Stăpânește foamea, setea, frigul, somnul hibernal,/ Numai dragostea o face plin de râvnă, manual! (În vacanță) Amorezii vin perechi/ Cu cireșe la urechi./ Nelu vine cu iubita,/ Vasilică cu gastrita! (D-ale modei) Cu răbdarea încercată/ Domnișoara fix privește/ Spre o frunză de salată:/ – Iese-o fustă de trăsnește!” (Nicu Alecu, Murgești, grupul de epigramiști Alexandru Sihleanu, prin internet).
„(Barza și bărzoii) Nu-i ușor, acele zise/ Mult mai greu să vină o barză,/ Printre lumânări aprinse,/ De mulți ani constat ….că-i varză! (Partidă ratată) A refuzat partida asta,/ Deși-i frumoasă, ca-n icoane,/ Că dumnealui nu vrea și basta,/ Să investească-n silicoane! (Epigramiștilor râmniceni) Când râmniceni fără păcat/ Gândesc s-ajungă Cincinat,/ Este musai să se știe/ Că esența-i ….sub chelie!” (Dumitru Hangu, prin internet)
„(Epigrama) Epigrama-i ca femeia,/ Înțeapă fin și cu stil,/ Când tu nu-ți faci datoria,/ Ia strănută-n pat subtil. (Armă de îndreptare) Vă spun clar de la-nceput,/ Na-ș zice că-i un strănut./ E ca trenul cu efect,/ Pentru cei ce au defect.” (Safta Leaută, prin telefon, cu drag de la Năvodari)
A continuat lectorul de serviciu, Firudo Kokoku, cu un eseu intitulat Liniștea albă. Vă ofer lectura: „Muntele Athos -/ Poezia credinței/ Veșnicul cuvânt.
Stele aprinse -/ Pe cer și jos în vale/ Aghios Oros.
Candela Maicii -/ Farul ortodoxiei/ Balsam de suflet.
Mănăstirile nu sunt simple felinare precum acelea care luminează străzile orașelor, ci faruri aflate pe stâncile înalte și abrupte de pe țărmul pietros al mării și care cu strălucirea lor ne cheamă la Lumină.
Schiturile sunt pline de viață duhovnicească, de oameni veseli ce emană bucurie, lumină și un optimism incurabil.
Rugăciunea și separarea de nimicurile cotidiene cu care noi ne preocupăm îi ajută să fie altfel decât noi.
Călătorii, pelerinii sunt trimișii lui Dumnezeu și trebuie ajutați cu masă și cazare.
Muntele Sfânt este pur și simplu unul dintre cele mai atrăgătoare locuri de pe pământ.
Mănăstiri colosale ce par castele sau cetăți, apar pe versanții de pe munte la fiecare curbură de drum.
Mai sunt peșteri ce găzduiesc pustnici ca în urmă cu mii de ani. Sunt chilii, colibe săpate în piatră unde se ajunge pe scări de frânghie și ajutor de la Maica Domnului.
Sunt biserici care au mai mult aur în bolțile lor decât posedă unele țări, dar și icoane făcătoare de minuni.
În mijlocul pădurilor de castan, pin, stejar, flori de piatră, livezi de măslini apar, răsar, izvorăsc mănăstirile, schiturile, chiliile, colibele uimitoare ca dimensiuni și arhitectură.
Muntele Athos, o grădină minunată văzută de pe vârful Athon, un tărâm pentru rugăciune și nevoință.
Fiecare loc are duhul lui, cu care te impregnezi în toată ființa.
Sfântul Munte este poezia credinței în miracole. Aici a venit gigantul Athos care l-a învins pe zeul Olimp.
Pe Muntele Athos rugăciunea înlocuiește rațiunea. Este tărâmul poeților, a celor ce cred în minuni, în lumina bucuriei dată de prietenia între semeni. Aici, te poți concentra pe rugăciunile de mulțumire și scapi de gândurile rele, negative.
În Sfântul Munte afli foarte ușor de cât ai trebuință ca să fii fericit! De cât de puțin ai nevoie să-ți dobândești pacea lăuntrică, intuiția, creativitatea, dăruirea, dragostea, optimismul, bucuria.
Maica Domnului -/ Lumină din Lumină/ Minunea sfântă.
În planul lui Dumnezeu de mântuire a neamurilor, înfăptuit prin Întruparea Fiului Său, a fost cuprins și Muntele Athos. Tradiția ne spune că aici a venit Maica Domnului și că acest Munte a devenit moștenirea ei.”
Dl Firudo Kokoku scrie foarte rar, deși posedă talent, intuiție și imaginație, poate executa o lucrare de sinteză, dar… este inflexibil. Ceea ce a prezentat până acum în Cenaclul Alexandru Sihleanu dovedește cu prisosință că poate realiza texte literare. Eseul de astăzi, scris cu sufletul, este sinteza unui pelerinaj la Muntele Athos. Nu lipsesc figurile de stil. Ex: „Liniștea albă”, „Sfântul Munte este poezia credinței în miracole” etc. Îi doresc mulți ani cu sănătate și să vină cu mai multe texte în cenaclu.
„Lectorul de astăzi ne-a prezentat un material deosebit de interesant, inedit în cadrul cenaclului. Textul reprezintă memoriile autorului structurate sub forma unor scurte cugetări privind un pelerinaj făcut la Muntele Athos. Textul are valoare literară. Prezintă metafore, comparații și personificări. Tema centrală a materialului este credința. Rândurile lecturate ne oferă și emoție, autorul fiind impresionat de imaginile pe care ni le descrie. Îi doresc sănătate și cât mai multe călătorii pentru a realiza noi materiale interesante pe care să le prezinte în cadrul cenaclului. De asemenea, îi propun să realizeze, pe viitor, un volum în care să strângă toate impresiile legate de călătoriile pe care le-a întreprins cu diferite ocazii. Succes!” (Cristi Rusin)
„Dl inginer Câmpeanu mă șochează plăcut la fiecare ședință a cenaclului, dar îmi creează și greutăți. Din vina D-sale am început, acum la 79 de ani, să învăț, să înțeleg limba japoneză. Azi am avut noroc: a lipsit japoneza! Azi am comparat pe dl inginer cu marele preot, filosof și rege Zalmoxa din perioada patriarhatului din istoria Daciei. Zalmoxa a condus o Academie, rămasă în istorie drept „școala Zalmoxiană” la care s-au instruit ucenicii lui Pitagora, iar jurământul zalmoxian al medicilor, cunoscut azi „jurământul lui Hipocrat”, îl depun medicii din lumea întreagă.
Președintele Uniunii Cititorilor a lăsat funcția liberă când a lecturat poezie în stil japonez. Acum lectura a fost și mai reușită! Azi lectorul recidivează, însă nu îi înțeleg modestia: și-a constituit un pseudonim literar. Dar motivul pseudonimului nu îl protejează de invidia confraților. Nu! El îl ajută pe dl inginer să nu fie confundat cu Ministrul Educației, Mihai Sorin Câmpeanu și nici cu căpitanul echipei de fotbal Universitatea Craiova.
În contul zilei de 13 septembrie, sărbătoarea luptelor din Dealul Spirii (care la Râmnicu Sărat s-a sărbătorit pe 12 septembrie), atunci la 13 septembrie a fost ziua aniversară a lui Firudo Kokoku. Cu doar patru zile întârziere, membrii Asociației Cultul Eroilor urează dlui inginer ani mulți și buni, iar Bunul Dumnezeu să-i sporească puterea de creație conform talentului său! Felicitări pentru lectura de azi și pentru toată contribuția la buna desfășurare a Cenaclului Alexandru Sihleanu. Și să nu uitați, Firudo Kokoku, că aștept o confruntare a unei cărți, autorul numit acum, cu cititorii.” (Mihai Doina)
„Am o părere foarte bună despre călătoria pe care a făcut-o la Muntele Athos. A început călătoria printr-o impresie pe care i-a făcut-o Muntele Sfânt și imaginea luminilor de la mănăstiri, schituri și toate așezămintele locului. Dovedește că a fost impresionat de liniștea de acolo, de blândețea călugărilor și viața sfântă pe care o duceau cei 2000 de credincioși. Mănăstirile au o încărcătură spirituală prin tradițiile fiecărei mănăstiri. Sunt așezări vechi, printre care schitul Prodomu, schit românesc, întemeiat din vremea lui Ștefan cel Mare. Aș face o mențiune că și în România este un Athos românesc la Frăsinei, jud. Vâlcea, care poate fi vizitat în regim turistic. Îi mulțumesc dlui Firudo Kokoku. Sănătate și bucurii în călătoriile sale.” (Dumitru Bardaș)
„Într-adevăr îl cunosc pentru prima dată astăzi pe dl Firudo Kokoku. Mi-a făcut o impresie bună faptul că a vizitat printre cele mai importante repere ale ortodoxiei. Tot ceea ce a vizitat de mare importanță. Îi doresc un drum frumos și fericit pe covor de flori.” (Floarea Frățilă)
„Materialul prezentat de lectorul de serviciu este un jurnal literar încărcat de trăiri și spiritualitate. Atât versurile cât și proza sunt bine realizate. Ne arată frumusețea și harul lui Dumnezeu în acele locuri sfinte, binecuvântate de Maica Domnului. A descris acele locuri încât m-a făcut să simt că trăiesc și eu acolo acele momente. Ne-a luminat calea cu ceea ce ne-a prezentat despre mănăstiri rugăciuni și mai ales despre „poezia credinței”, cum a numit autorul Muntele Athos. Îl felicit pentru material și îi urez la mulți ani cu sănătate și mai așteptăm astfel de inițiative.” (Nicolae Constantinescu)
Sâmbătă, 24 septembrie, începând cu ora 11:00, lectorul de serviciu al ședinței Cenaclului „Alexandru Sihleanu” va fi dna Floarea Frățilă. Vă așteptăm, cu drag!

Distribuie:
Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Share