Spații culturale nr. 83 (12)
RAFTUL CU CĂRȚI

Viorel Savin, Deși Sfântul Petru era necăjit…, Romanele din B., volumul 7, Editura Eikon, București, 2022, 353 p. Criticul Mihai Botez apreciază: Cel de-al șaptelea volum din ciclul Romanele din B., pe lângă continuitatea epică și de strictă problematică socială, aduce și un element de noutate. Este vorba de proiectarea socialului nu la vreo scară continentală, ci la una semiempireică, ceea ce ne amintește de Prologul în cer, din viziunea goetheană a poemului Faust. Am fi tentați să-i numim întreprinderea o utopie. Însă realitatea romanescă ne-ar contrazice…

George Vulturescu, Printre vânătorii de orbi, Editura Junimea, Iași, 2021, 118 p. Redăm dintr-o scrisoare a lui Marcel Moreau către George Vulturescu (2005): Ochiul tău orb vede ceea ce nu poate vedea ochiul tău valid. El reprezintă privirea conștiinței ascunse, deschisă asupra exaltării noastre de blestemate intuiții reprimate de societatea spectacolului, precum și aștrii buimăciți de strălucire. Ochiul orb și pleoapele sale strălucesc ori se sfâșie întru descifrarea unui adevăr de dinaintea rațiunii. El, omul rațional, știe numai să închidă ochii asupra e ceea ce percepe ochiul orb…

Dan Petrușcă, Despre iubire și alte nimicuri, Editura Limes, Florești, 2021, 245 p. Într-o notă, autorul argumentează: Cartea aceasta poate fi citită de oriunde ai deschide-o. Ea s-a născut „din mers”, fără un plan anume, Unitatea ei, câtă este, are legătură cu (supra)tema sugerată de titlu. Pornind de la iubire, am încercat să deschid „ferestre” spre zări altora. Alteori am pornit aparent de aiurea și am ajuns la iubire. Însă m-am situat întotdeauna polemic în raport cu cei care consideră (cu intenție, din neglijență sau neștiință) că dorința sexuală și iubirea sunt sinonime…

Gina Zaharia, Povești pentru Ilinca, Editura Leviathan, București, 2021, 62 p. Cartea a apărut în condiții grafice excelente. Coperta aparține lui Rudy Roth, iar ilustrațiile lui Costin Tuchilă. Lectorul de carte, Pușa Roth, într-o notă de prezentare, menționează: În cele 12 basme, bogat ilustrate, teme și structuri universale (de la tipurile de personaje la surprinzătoarele lor metamorfoze) sunt tratate în manieră originală. Imaginația poetică a autoarei, locurile privilegiate, vizibile în textele sale de proză scurtă, devin materialul de construcție al acestor povești, scrise într-un limbaj modern, ușor de înțeles și asimilat de copiii de astăzi.

Gheorghe Mocanu, Dihonia, Editura Editgraph, Buzău, 2022, 284 p. La începutul acestor nuvele, povestiri și schițe, autorul precizează: Dedic această carte orașului meu de suflet – Odobești, cu gândul la vremurile de odinioară (…) Se ciocneau cănițe fierbinți și se vorbeau de-ale iernii. Doar timpul se căznea să rămână în tiparele hărăzite, din când în când de alții, oameni ce n-aveau nimic de-a face cu gândul binelui și cu rosturile și demnitatea firească a lucrurilor.

Paul Sârbu, Șacalii, Editura Tracus Arte, București, 2020, 576 p. În Cuvânt-înainte (O saga deltaică și imaginarul unui spațiu cosmopolit), Aureliu Goci apreciază: … Prin proza aplicată, densă, eflorescentă a dlui Paul Sârbu, Delta Dunării și-a descoperit prozatorul reprezentativ, tot așa cum în forme diferite și exprimări personalizate mari scriitori ai lumii și-au ales și reflectat în scrieri un anume univers… Alte referințe critice (extrase din cronici) au dat: Fănuș Neagu, Mircea Sântimbreanu, Dan Silviu Boerescu, Mircea Iorgulescu, Ovidiu Dunăreanu, Constantin Novac, Mircea Cotârță, Mircea Alexandru Țup, Marian Dopcea (3), Nicolae-Paul Mihail, Vasile Andru, Ion Roșioru (4), Aureliu Goci (2), Horia Gârbea.

Valentin Predescu, Arhitectura puterii, Editura Tracus Arte, București, 2022, 240 p. Această carte constituie ediția a doua a volumelor Dizgrații (I) și (II) revăzută și adăugită. Este însoțită de referințele critice date de Gheorghe Tomozei (text parțial, 1970), Marian Barbu, Mioara Bahna, Magda Grigore, Liliana Rus și Cezar Ivănescu (text parțial, 1981), din care cităm: Poemele nostalgice, amare, infantil-exuberante ale lui Valentin Predescu, document autentic grăitor despre insesizabilele mișcări sufletești ale individului care se identifică fericit cu „sufletul colectiv”, probează că viziunea lumii, pentru român, e precumpănitor estetică…

Ionel Popa, Sadoveniene, Editura Limes, Florești, 2022, 195 p. În Preambul, Ionel Popa spune: La bibliografia sadoveniană semnată de condeie prestigioase, îndrăznim să adăugăm câteva pagini, fruct al recitirii unor opere ale scriitorului. Atenția ne-am îndreptat-o spre acele opere care, zicem noi, nu s-au bucurat de atenția meritată. Ne-am oprit la cele pe care le socotim, dintr-un motiv sau altul, semnificative în diacronia creației lui Mihail Sadoveanu. Pledăm pentru o mai dreaptă cinstire a lor.

Victor Mitocaru, Tăcerile târziului, Editura Ateneul Scriitorilor, Bacău, 2021, 74 p. În Prefață, criticul Marius Manta evidențiază: … Alimentată de o nostalgie care traversează de la un capăt la altul întregul volum, supra-tema discursului se construiește pe o antitetică înțelegerii a lumii: pe de o parte, asistăm la o dublă despărțire – de clipă, de formă -, pe de altă parte devenim conștienți de o nouă înrădăcinare, un acum în memoria fără-de-moarte a Cuvântului, actul poetic fiind din acest punct o sumă a înțelegerilor depline…

Teo Cabel, Obiect în plutire, Editura Neuma, Apahida, 2022, 60 p. Pe coperta a patra a volumului, Horia Gârbea apreciază: Poetul Teo Cabel valsează cu nonșalanță printre poetici diverse, mai vechi și mai atașate metaforei, mai noi și mai aproape de narațiune. (…) El este instalat confortabil în propriu-i univers liric de care știe să se bucure.

Sorin Călin, Propoziții pretențioase 1 – (Vremea Călinilor) 2, Editura Editgraph, Buzău, 2022, 354 p. Cu prilejul lansării prezentei cărți, Valeria Manta Tăicuțu, printre altele, a spus: Cartea lui Sorin Călin Propoziții pretențioase 1 – (Vremea Călinilor 2), ne duce cu gândul la Marcel Proust. „În căutarea timpului pierdut” pornește de la un element mărunt, (o madlenă), datorită căruia poate să se cufunde în trecut. Sorin Călin nu este un proustian, dar are aceeași tehnică de a trece de la trecut la prezent și invers. A selectat din dicționar acele cuvinte care l-au determinat să-și aștearnă amintirile. Cuvântul este cel care a declanșat textul și călătoria.

Iuliana Dinu, Povestiri cu tâlc – fabule pentru copii, Editura Leviathan, București, 2022, 120 p. Din scurtele aprecieri critice ale lui Costin Tuchilă, de pe pagina a patra a cărții, cităm: Textele Iulianei Dinu combină structura tradițională a fabulei cu povestirea inspirată de universul copilăriei, evidențiind la sfârșit morala tocmai pentru că sunt destinate în primul rând copiilor. (…) Rezultă din această combinație în registru personal povestiri scrise fluent, într-un stil care se remarcă în primul rând prin naturalețe și accesibilitate pentru publicul țintă.

Codruța Perșa, Întâia noapte de dragoste, Editura Rovimed Publishers, Bacău, 2020, 125 p. Redăm un fragment dintr-o prezentare făcută autoarei și romanului de Carmen Mihalache: … O poveste captivantă, extrem de aventuroasă, stranie, cu vampiri, ceva desprins (…) din genul gotic. Romanul pune cititorul mereu pe piste false, din cauza multor metamorfoze prin care trece. Este exact așa cum și-ar dori personajul principal Natalia (o femeie ciudată, foarte frumoasă și sensibilă, dar plină de surprize) să fie unul scris de ea.

Ovidiu Gligu, Uimitoarele aventuri ale grăsanului Mickey din Zona Gării, Editura Leviathan, București, 2022, 114 p. Astfel începe prefața, Mica-mare utopie, Costin Tuchilă la acest roman: Pentru noul său volum, Ovidiu Gligu, alege un titlu incitant care ar putea trimite la generoasa tradiție a literaturii de aventuri, doar că, de la precizarea autorului din Cuvânt-înainte și de la primele pagini, e ușor de observat că nu se prefigurează nicio asemănare, nici măcar cu cea mai puțin conformistă literatură de aventuri. Nu numai datorită titlului, nici faptului că este un roman liric, (…) este din multe puncte de vedere o apariție insolită…

