Fărădelegea lui Călin – Fadul civil
Compensare….
Ok. Toată suflarea omenească își dorește un trai dintre cele mai puțin solicitante și cât se poate de îndestulat, uitând căile drepte, modalitățile deloc ușoare ale instaurării lui. Calcă pe cadavre, încearcă tot soiul de tertipuri doar ca să-și atingă scopul. Veghează sau nu, Codul Civil consideră faptele asemenea incongruente cu normalitatea, consimțământul obținut pe căi violente sau prin înșelăciune se înfierează cu pretinderea anulării contractului și solicitarea de daune-interese, chiar și pentru cazul în care contractul ar putea fi menținut, cu mențiunea că din prestația aferentă părții îndăunate se vor scădea prejudiciile. (Art. 1257)
Greșeli….
Imputabile chiar notarului pentru forma greșită a textului. Cerințe de reparare a prejudiciilor, cu adaosul ,,… răspunderii civile delictuale…”. Subliniabilă forma din urmă. (Art. 1258)
Reparații….
Cu totul, în parte, stricăciunile pot fi ameliorate. În spiritul și litera legii. Numai că efectele noului produs contractual se vor vedea în viitor și nu vor afecta pe cele anterioare. Evidențiată ,,… iar nu și pentru trecut.” (Art. 1259)
Nu mă pot abține să nu subliniez ,,excesul” beletristic.
Ce nu se poate se poate. Adică. Să existe rezultate totuși ale unui contract lovit de nulitate absolută, cu amendamentul îndeplinirii condițiilor de fond. Conversia…. Să nu fie înscrisă în contract sau să nu fi fost dorită de părți la data încheierii contractului. Astfel devine viabil Al. 1. (Art. 1260)
O validare….
Ce nu ține de inițialul acord al părților, ci de zona ,,neagră” a nulității. De o cauză care poate fi acoperită, astfel încât să se re-,,valideze” contractul – un soi comparabil cu reangajarea jurămintelor maritale. Cum stăm cu ,,acoperirea” nulității: o simplă confirmare – un fel de ,,merge și-așa”; ,,… sau prin alte moduri anume prevăzute de lege.”. (Art. 1261)
O confirmare….
Altă Mărie la… validare. Toate câte se pot admite ca mod ,,… de a renunța la dreptul de a invoca nulitatea.”: voință – expresă sau tacită. Dar ,,… să fie certă.”. (Art. 1262)
Confirmat… confirmării….
Un citat trunchiat ca dovadă a complexității limbajului scris în legi. Unde vrea el, legiuitorul, este cel puțin novelist și unde l-a cam furat somnul și n-a ținut seama de recomandările esteticii literare. Nevrând să spună prea multe, doar să fie întrunite condițiile de validare pentru ce era anulabil. Discuția se returnează la violență și încetarea acesteia, la cunoașterea cauzei de nulitate, ca să fie în deplină cunoștință partea ce acceptă totuși noua formulă contractuală. De foarte din urmă se repune pe tapet situația minorului, a contractului efectuat de el, a majorului ce trebuie să încuviințeze acte pentru el, dispuse în Al. 3 pentru anularea sau validarea unui contract, semnat cu sau fără acordul său. Al. 4 mărește aria obligativității prin raportarea și la autoritatea instanței de tutelă, în același mod ca la Al. 3. Evazivă ,,obligația” de la Al. 5, deși ajunge la partea interesată ca executată voluntar (,,în mod” în alineat), ca alternativă a confirmării exprese. Întârzierea…. Solicitată de partea contractuală care dorește confirmarea contractului anulabil sau anularea contractului, nu mai mult de 6 luni. Altfel partea căreia i s-a trimis notificarea nu mai poate cere anularea contractului după. (Art. 1263)
