Spații culturale nr. 37 (14)
REVISTE LITERARE
Actualitatea literară, Anul V, nr. 42, octombrie 2014, Lugoj. Cităm din editorialul Despre cum am luat eu premiul Nobel semnat de Nicolae Silade: Printre literaturile din fostele ţări comuniste, sîntem cam ultimii pe această piaţă, iar una din aceste cauze, poate principala cauză a acestei situaţii, ar putea fi felul cum au fost aleşi autorii care reprezintă literatura română. Remarcăm: eseul doamnei Magda Ursache, Din partea lui Dumnezeu-Popescu, comentariul critic al lui Cornel Ungureanu la cărţile Omul născut pe brazdele plugului. Viaţă de orfan de Petru Vintilă, Iarba din curtea mea şi Din însemnările unui medic veterinar de Mihai Vintilă şi cronicile semnate de Elisabeta Iosif (Veronica Balaj, Ierusalim/ Jerusalem şi Oraşul alb), Antoaneta Turda (Silvia Urlih, Şi icoanele plâng şi Suflet pribeag), Daniela Micu (Ionel Ciupureanu, Venea cel care murisem). Premiatele revistei la Festivalul Naţional de Literatură Agatha Grigorescu Bacovia au fost Maria Stan (poezie) şi Mariana Irimia (proză). Dintre cărţile prezentate de Remus V. Giorgioni amintim: Solilocvii. Via dolorosa, Vasile Burlui, Vânare de vânt, Valeriu Armeanu, Festina lente, Ionuţ Caragea, Doina, George Vlaicu, Întoarcerea, Ion Catrina, Cetăţenia unchiului Sam. Fuga lui Hitler, Ioan Cârja.
ARGEȘ, Serie nouă, Anul XIV (XLIX), nr. 11(389), noiembrie 2014. … Cei mai buni critici de poezie au fost, nădăjduiesc că incontestabil, criticii-poeţi… eseizează Gheorghe Grigurcu la o provocare a lui Dumitru Augustin Doman. Petre Isachi face critica criticii la cartea Cronicar întârziat de Nicolae Oprea. Dintre eseuri remarcăm: Inserturi noi în urzeli vechi de Petru Pistol, Emoţiile văzute şi nevăzute de Magda Grigore, studiile: Taina scrisului românesc. Paisprezece „basne” filologice. 3. Lumina, ca expresie de N. Georgescu, Mitică: un personaj caragialian emblematic de Gabriela-Iuliana Andrei, Estetică, limbaj, stil de Marian Victor Buciu şi o samă de cronicari cu cronicile lor: Ioan Lascu (Gheorghe Crăciun, Pupa russa), Vasile Spiridon (prefaţă la cartea Poezia confesiunii la Silvia Plath şi la Mariana Marin de Cristina Maria Pipoş), Adrian Alui Gheorghe (Monede cu portretul meu de Mircea Bârsilă), Ion Lazu (Jocul de-a viaţade Ana Calina Garaş). Poezie este semnată de: Alexandru Roşu, Vasile Mic, Irina Roxana Georgescu, Marina Popescu, Vlad Ionuţ Sibechi, Irina Codruţa Corocea, Ippolit Sokolov (trad.Leo Butnaru, Evgheni Evtuşenco (trad. Ştefan Dimitriu), Mario Luzi (trad. Geo Vasile), iar proza aparţine lui Ioan Viştea şi Marin Ioniţă.
ateneu, Anul 51 (serie nouă), nr. 542, octombrie 2014, Bacău. Niciodată toamna nu fu mai frumoasă… reuneşte cuvântul de mulţumire al celor premiaţi, la jubileu, de revista Ateneu: Premiul OPERA OMNIA – Radu Cârneci – Ţara Bacovia-Scrisoare sentimentală, Premiul pentru proză – Eugen Uricaru – După jumătate de secol, Premiul pentru poezie – Ion Tudor Iovian – eu scriu ca să generez existenţă, Premiile pentru critică şi istorie literară – Cristian Livescu – Un premiu care m-a adus înapoi, la Ateneu şi Theodor Codreanu – Fenomenul „ATENEU” şi premiul special – Victor Mitocaru – Un zbor neîntrerupt al ideii. La ancheta iniţiată de Violeta Savu, Creativitatea între potenţial şi împlinire, răspund: Răzvan Ţupa, Radu Vancu, Anca Mizumschi, Adrian Jicu, Chris Tănăsescu, Dan Perşa, Felix Nicolau şi Stoian G. Bogdan. Cronici semnează: Adrian Jicu (Sebi Şufariu, cel nebun după poezie), Monica Grosu (Rodica Lăzărescu, Semne de carte), Silvia Munteanu (AlexandruOvidiu Vintilă, Traian Brăileanu. Dialectica unei istorii personale), Marius Manta (Doina Cernica, Cititoarea, călătoarea şi Tudor Pamfile, Cerul şi podoabele lui), Ion Fercu (Titi Damian, Cronicile muscelenilor), Ana-Maria Ticu (Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu, Scrisori către Monica).
Bucovina literară, Serie nouă, Anul XXV, nr. 9-10 (283-284), septembrie-octombrie 2014, Suceava. Invitatul revistei, Adrian Alui Gheorghe este prezent cu un poem consecinţă a dialogului provocat de Lucian Mănăilescu, din care cităm: Apocalipsa culturii, a culturilor, va fi reală atunci când omului îi va fi indiferent dacă e mort sau dacă e viu. Un moment pe care eu îl cred imposibil. Din bogata colecţie de eseuri şi comentarii amintim pe: Elena-Brînduşa Steiciuc (Modiano, magnificul), Adrian Dinu Rachieru (Dumitru Popescu şi „Cenuşa din ornic”), Magda Ursache (Din grădina lui Dumnezeu-Popescu), Theodor Codreanu („Prin” şi „peste” ochelarii matematicii), Alexandru Ov. Vintilă (Antifascismul un atribut al avandardiştilor români. Tristan Tzara. Un scriitor al maquis-ului), Petru Ursache (Omul real), Valeria Manta Tăicuţu (Nobili şi plebei), iar dintre cronicari pe: Ioan Holban (Aurel Gurghianu-90), Isabel Vintilă (Lucian Vasilescu, Ţara mea, viaţa mea, dragostea mea, despre modesta mea ratare personală), Rodica Mureşan (Ioan Holban, Literatura de azi: Poezia, Proza), Al. Cistelecan (Liviu Georgescu, În umbra luminii). Leo Butnaru este prezent cu trei proze eseistice, dar şi cu poezie alături de Marcel Mureşeanu şi Ioana Vintilă.
Cafeneaua literară, Anul XI, nr. 11/142, noiembrie 2014, Piteşti. La Arte poetice, Virgil Diaconu prezintă Poetica lui Edgar Allan Poe – Principiul poetic şi Filosofia compoziţiei. Premiile Cafeneaua literară – ediţia a III-a, 2014 au fost: premiul pentru critică literară – Alex Ştefănescu, prezent în acest număr cu eseul În literatură nu există progres, premiul pentru poezie – Coniţa Lena şi Costin Tănăsescu, prezenţi cu câte un grupaj de versuri şi premiul pentru traduceri – Liana Alecu prezentă aici cu textul tradus din limba franceză Isidore Isou: Introducere într-o nouă poezie. Evoluţia spirituală a poeziei. Spre menţinerea trează a minţii sunt aforismele lui Gheorghe Grigurcu, iar Adrian Dinu Rachieru ni-l readuce în memorie,printr-un profil, pe Nicolae Ţic, între sentiment şi document. Lucian Gruia face cronică la cartea lui Emanoil Toma, Teatru. Semnează poezie: George Vulturescu, Victor Diaconu şi Firiţă Carp, iar Ovidiu Dunăreanu ne prezintă Oameni din Ostrov şi istorisiri după chipul şi asemănarea lor, un fragment dintr-un viitor roman.
Constelaţii diamantine, Anul V, nr. 11(51), noiembrie 2014, Craiova. Eseul-editorial Viaţa filozofică, viaţa poetică aparţine lui George Popa. Elte eseuri: Erosul ca artă în secolul al XVIII-lea românesc de Al. Florin Ţene, Şcoala Ardeleană şi cea Moldo-valahă, ideea, fapta şi orientarea naţională de Viorel Roman, Epoca de aur a picturii chineze – Dinastia Song (960-1279) de Camelia Pantazi Tudor, iar dintre cronicari amintim: Doina Drăguţ (George Filip, Şamanul –versuri ecologice), Constantin Miu (Loredana Ionela Toader, Zbor printre stele), George Filip (Doina Drăguţ, Timpul dintre valuri de lumină), Al. Florin Ţene (Doina Drăguţ, Timpul dintre valuri de lumină),Daniel Marian (Luminiţa Potîrniche, În ţara lui nicăieri), Stelian Gomboş (Mirel Bănică, Nevoia de miracol), Livia Ciupercă (Alexandru Maier, Am fost medic la Gherla), Livia Fumurescu (Ioan Vasiu, Târziu în cuvinte), Andrei Potcoavă (Janet Nică, Un juvete printre peşti), Gheorghe A. Stroia (Mariana Mihai, Călător prin suflet), Georgeta Blendea Zamfir (Ioana Stuparu, Viziune şi credinţă).
Contraatac, Anul XV, nr. 33, decembrie 2014, Adjud. Din acest număr remarcăm eseurile: Eminescu – un mare patriot, Valeriu D. Popovici-Ursu, Hristosul românilor. Valahul etern şi poezia ca ritual, Adrian Botez, Se promovează subcultura de succes, Liviu Ioan Stoiciu, Din inimă!,Ligya Diaconescu, poate separatismul garanta unitatea noastră prin limbă?, Corneliu Leu, compilaţia realizată de Florin Liviu Jianu, Mihai Eminescu (1850-1859): 125 de ani de la trecerea în LUCEAFĂR. Mihai Eminescu, despre vinderea pământului ţării şi îndatorarea României, itinerarii istorice: Saşii şi secuii transilvăneni, Corneliu Florea, Adevărata obârşie a ceangăilor din Moldova şi Din legendele şi istoria Braşovului, Valeriu D. Popovici-Ursu. …Aveam un dar al meu: întotdeauna, îmi ziceam un proverb, o glumă românească, şi, trimiţând totul la judecata lui Dumnezeu, îmi linişteam sufletul… declară Ioan Miclău-Gapianul într-un interviu realizat de Ben Todică. Semnează poezie: Eugen Evu, George Anca, Dumitru Ichim, Theodor Răpan, Paul Spirescu, Irina Lucia Mihalca, Teo Cabel, Virgil Ciucă, Valerian Călin, Bianca Coştiug ş.a.
Fereastra, Anul XI, nr. 7(88), noiembrie 2014, Mizil. În editorial, Emil Proşcan constată: Este şi în oameni o toamnă profundă din toate punctele de vedere. Mihai Lovin Căşoca scrie comentariul Duhul literaturii, despre a VIII-a ediţie a Festivalului de literatură „Agatha Grigorescu Bacovia”, în care inserează din intervenţiile juriului sauinvitaţilor: Adrian Alui Gheorghe, Valeria Manta Tăicuţu, Rodian Drăgoi, Florentina-Loredana Dalian, Florin Dochia şi Dinu Săraru. Au fost premiaţi la poezie: Marele Premiu – Laurenţiu Belizan, Premiul I – Ioana Vintilă, Premiul al II-lea – Iulia Ivanciuc, Premiul al III-a – Ioan Peia, Menţiuni: Mihaela Aionesei, Maria Stan, Doina Anton, Adi Filimon, Andrei Zbârnea, Ion Maria, Oana Mihaela Pop, Daniel Bratu (fiecare are câte un grupaj de poezie în paginile revistei), la proză: Dorin Mureşan – premiul I, Radu Părpăuţă – Premiul al II-lea, Corina Bran – Premiul al III-lea, Menţiuni: Radu-Ion Dragomir, Oleg Carp (prezenţi cu texte în revistă), Ioan Ticalo, Corina Militaru, Claudiu Şimonaţi, Mariana Irimia, Neculai Laza, Irinela Vişan şi George Anton (scurte prezentări). Lucian Mănăilescu realizează comentariul Ovidiu Genaru – 80 de ani în fermecătorul gri de Bacău, iar Emil Niculescu, cronică la volumul Stihie peste stihuri consacrate de Constantin Ardeleanu.
Helis, Anul VII, nr. 10-11 (138-139), octombrie-noiembrie 2014, Slobozia. Prima pagină creează ambientul de prezentare a patru cărţi helisiste: Şi-au trăit ani mulţi, fericiţi – microroman de Gheorghe Dobre, Iisus şi Proiectul Asaltul Cerului de Alexandru Bulandra, Ion Budai-Deleanu/ Johann von Buday, Ţiganiada poem recitit în proză de Şerban Codrin, Groapa cu var de Dan Elias. Jurnalul intim din Fondul Constantin Ţoiu se află la episodul al VI-lea. Lili Balcan îşi continuă expunerea Momente din viaţa oamenilor simpli din provincie de ieri şi de azi, iar F.M. Ciocea, în stilu-i caracteristic, citează texte aparţinând prietenilor C. Bunoaica, N. Teoharie şi Gh. Dobre. Scriu cronici literare: Nicolae Teoharie (Cartea secretelor, F.M.Ciocea), Dan Elias (Senecte 111 Sonete, Marin Constantin), Titi Damian (Ploi în oglinzi, Florina Isache), C.T. Ciubotaru (Cartea secretelor şi Manual de fenomenologie, F.M.Ciocea), Grigore Spermezan (Manifest de unire, Nicolae Dabija). Cinci poeţi sălăgeni sunt prezenţi în acest număr de revistă: Viorel Mureşan, Viorel Tăuşan, Marcel Lucaciu, Alice Valeria Micu, Ion Piţoiu-Dragomir. Tot poezie semnează Georgian Ghiţă, Ion Roşioru, Petre Ioan Creţu, Adrian Bucurescu, Constantin Gherghinoiu, proză: Marian Ştefan, iar proză aforistică: Ioan Neşu.
Hyperion, anul 32, nr. 7-8-9/ 2014 (243-244-245), Botoşani (Partea a doua). Semnează cronici: Lucian Alecsa (Simona-Grazia Dima, Călătoria ăn petalele trandafirului, Marius Grama, dresorul de duminici şi Vlad A. Gheorghiu, frate mut. la nord apa e curată), Vasile Spiridon (Dumitru-Mircea Buda, Războinicii invizibili) Mircea A. Diaconu (Liviu Georgescu, În umbra luminii), Lucian Gruia (Ion Cristofor, Gramofonul de pământ, Adrian Dinu Rachieru (Florentina Loredana Dalian, Înainte de magnolii). Remarcăm câteva dintre eseuri: Autoritate, samavolnicie, aroganţă – coordonate majore ale „tratamentului” identităţii româneşti din Bucovina de Valentin Coşereanu, Eminescu în presa Botoşanilor de altădată (VII) de Lucia Olaru Nenati, Ion Pop, amplitudine şi atitudine de Adrian Popescu, Horia Ioan Avram de Al. Cistelecan, Pro metafora de Leo Butnaru, Mihai Ursachi, iniţiatul în solitudini şi miracole de Victor Teişanu, O nouă filosofie a timpului de Dumitru Mateescu, În matricea fonică a limbii române de Ala Sainenco, O descindere fulger la Milano (I) de Simona-Grazia Dima şi Junimea, club politic (2) de Gică Manole.
Litere, Anul XV, nr. 10 (175), octombrie, 2014, Târgovişte. Tudor Cristea, prin intermediul editorialului său (Un frondeur îmblânzit), aduce în discuţie pe Mihail Ilovici şi a sa carte „scandaloasă”: Manifestul unei generaţii. Barbu Cioculescu este prezent cu profilul Radu Tudoran (I), iar Mihai Cimpoi cu un fragment din volumul aflat în curs de apariţie: Elena Văcărescu, poeta „neliniştii divine”. Semnează eseuri: Marian Popa (Negativităţi şi negativări-2), Dumitru Copilu-Copillin (Eminescu universal. Receptarea operei în publicaţii de limbă engleză-2), studii: Ana Dobre (Marin Preda – confesiune şi romanesc în căutarea temei povestitorului-2), Dorina Grăsoiu (Viaţa cărţilor lui Ovidiu Papadima), cronici literare: Henri Zalis (Ion V. Strătescu, Muntele uitat), Sultana Craia (Sylvain Tesson, În pădurile Siberiei), Daniela-Olguţa Iordache (Ştefan Mitroi, Să locuieşti într-un lătrat de câine), Magda Grigore (Alex Ştefănescu, Cum se fabrică o emoţie), Corin Bianu (George D. Piteş, Destine furate), Mihai Stan (George Coandă, Imago mundi; Istoria Târgoviştei; O carte, o patrie, o lume), George Toma Veseliu (Ion Mărculescu, Spovedanie şi Oglinzi zgâriate).
Oglinda literară, anul XIII, nr. 155 noiembrie 2014, Focşani. Din bogăţia sumarului şi al acestui număr am ales prezentările de carte ale lui Dorel Vidraşcu: Paraşutat în Fleet Street Londra de Vasile Dumitru Fulger, Viziune şi credinţă de Ioana Stuparu şi Marea apocalipsă de col (r) Florian Gârz şi pe cronicari şi însemnările lor: Dumitru Anghel (Regine efemere de Georgeta Muscă Oană şi Ordine în gânduri de Mihai Vintilă), Aureliu Goci (Poemele din templu de Gheorghe Andrei Neagu şi Poezii pentru şcolari, şi mai mici, dar şi mai mari de Elis Râpeanu), Ana-Maria Cornilă-Norocea (prefaţă la Pompei fregatta de Dumitru Coşereanu), Tudor Cicu (Şevalet cu epilog de Mihaela Roxana Boboc), Ionel Necula (Dosoftei – vestitorul lui Eminescu de Adrian Botez şi Cântecul păsării pe acoperiş de Ignatie Grecu), Lucian Gruia (Drumul rătăcit al vieţii de Elena Ionescu Colcigieanni), Theodor Codreanu (Exilat în strigăt de Viorel Savin), Ioan Dobreanu (Ore suplimentare de Lucian Strochi), Eugeniu Nistor (Temeliile Turnului Babel de Daniela Gâfu.
Plumb, anul X, nr. 92, noiembrie 2014, Bacău. Ediţia este deschisă de eseul lui Calistrat Costin: Şi a fost şi va fi „Toamnă bacoviană”, apoi Nicolae Cârlan scrie comentariul: Nicolae Labiş despre George Bacovia, iar Cornel Galben face profilul: Ovidiu Genaru – 80. Eseistica lui Dumitru Brăneanu, De la un gând la altul, a ajuns la episodul al 20-lea. Eugen Verman continuă eseul Apa dulce , apa sărată (II), iar Mihaela Băbuşanu este prezentă cu comentariul: Haiku, tanka, tanrega şi renga, pilonii podului suspendat peste abis. Mihai Cimpoi scrie despre volumul Ironia moderată a lui Calistrat Costin, iar Emilian Marcu, despre Jocuri de umbre de Corneliu Bârleanu. Alte cronici sunt semnate de: Ioan Ţicalo (Ion Lupu, Teofana), Ionel Necula (Ion Toderiţă, Vâltoarea clipelor eşarfe), Theodor George Calcan (Daniel Nicolescu, Dreptul la subiectivitate). Ioan Dănilă este prezent cu evocarea: Tiberiu Căliman – exponent al învăţământului superior pedagogic, Grigore Codrescu scrie despre a sa călătorie literară la Dublin, iar Mircea Bostan inserează în calendarul său o samă de oameni brumaţi de litere.
Sintagme literare, nr. 6(11), noiembrie 2014, Dudeştii Noi. În rubricile frumos ordonate se înscriu, la poezie: Daniel Corbu, Monica Rohan, Paul Vinicius, Maria Dobrescu, Ion Cristofor, Iulia Pană, Lucian Vasilescu, Diana Caragiu, Adrian Grauenfels, Adi Filimon, Paul Blaj, la proză: Virgil Elisei, Cristina-Monica Moldoveanu, Dorina Şişu, Florina-Sanda Cojocaru, la atelier critic: Adrian Dinu Rachieru cu studiul critic DRP şi un roman ignorat, iar cu cronici literare Ionel Bota (Case în amurg, Eduard von Keyserling, Scrisori din Republica Utopia, Cristian Ghinea, Arta conversaţiei, Ileana Vulpescu), Alexandru Moraru (iubirea nu bate la uşă, Nicolae Silade), Ion Roşioru (Transcrierea fonetică a iubirii, Luminiţa Zaharia), la eseu: Andrei Zanca (Lumea – un limbaj al invizibilului – I), Florin Caragiu (Limbaj şi Prezenţă), iar la curţile dorului se încheie această ediţie, cu Bocetul solilocvial. Plânsul şi tânguirea pentru sine (IV) de Ion Căliman.
Vatra veche, serie veche nouă, anul VI, nr. 11 (71), noiembrie 2014, Târgu Mureş. Nicolae Băciuţ aduce în paginile revistei câteva „istorii” despre nominalizarea lui Nichita Stănescu pentru Premiul Nobel, două poeme inedite ale acestuia şi o apreciere a lui Ştefan Aug. Doinaş: Nichita Stănescu este cel mai important poet român de după cel de-al doilea război mondial. Odată cu el, prin el, logosul limbii române ia revanşa asupra poeţilor ei. Tot Nicolae Băciuţ realizează profiluri pentru patru personalităţi ale culturii: Romulus Guga, Patric Modiano, Ion Vartic-70, Ion Vlad-85. George Popa semnează eseul: Poezia şi politica, iar Gabriela Ciobanu comentariul: Ileana Mălăncioiu – în căutarea abisalului, a absolutului sau a ancestralului. Fac cronici literare: A.I. Brumaru (Silvia Bitere, De-a Caroline), Adrian Erbiceanu (Flavia Cosma, Zgârieturi pe faţa oglinzii), Constantin Stancu (Raul Constantinescu, Periplu prin neant), Constantin Mănuţă (Constantin Bihara, Fiinţa luminii), Ionuţ Caragea (Geo Galetaru, Întâmplările simple), Menuţ Maximinian (Veronica Ştir, Ninge), Mircea M. Pop (Lucia Bibarţ, Şuviţe şi irişi) ş.a.
Revista Nouă, Anul XI, nr.4 (83) 2014, Câmpina. După mai bine de un secol, spaţiul Kafka este la fel de actual, la fel de misterios, la fel de angoasant prin aparenţa de provocare/ proiectare a realităţii… Am citat din eseul lui Florin Dochia, Actualitatea lui Kafka. Încă un secol în labirint. Octavian Onea este prezent cu a doua parte a eseului Menodrama Haşdeu – Caragiale. A. De la Societatea „Românismul” la ratarea premiului academic, iar Christian Crăciun, cu comentariu la cartea Terezei-Brânduşa Palade, Infinitul fără nume – Câteva reflecţii despre paradoxurile credinţei. Cronică literară semnează: George Paşa (Ioan Vintilă Fintiş, Fântânile frigului), Maria Dobrescu (Magda Mirea, Desenând cu degetul pe cer), Dan Drăguş (Serghie Bucur, Apter), Serghie Bucur (Codruţ Radi, Porţile poetului), iar Omul cu dor este segmentul de folclor al lui Gherasim Rusu Togan. Dintre cei care semnează poezie amintim pe: Ioan Vintilă Fintiş, Diana Trandafir, Daniela Şontică, Camelia Manuela Sava, Magda Mirea, Marian Hotca, Ştefan Al.-Saşa, iar la proză pe: Iulian Moreanu, Ani Bradea şi Ioan Toderiţă.
URMUZ, seria a doua no. 9, septembrie 2014, Câmpina. Aportul lui Florin Dochia la realizarea acestui număr este considerabil. El este cel care semnează cele două eseuri: Criza poeziei? şi Twiteratura, avangarda din cyberspaţiu, cronicile literare la cărţile: fuga din urmă de Ioan Matiuţ şi Întâmplările simple de Geo Galetaru, iar la rubrica arte poetice, traduce textul: Tensiune/ Augmentare/ Extensie, interviu cu Alessandro De Francesco realizat de Frank Smith. La aceeaşi rubrică amintită mai sus, Liliana Ene traduce: Un scurt ghid al poeziei Flarf de Gery Sullivan. Semnează poezie: Ioan Matiuţ, George Paşa, Monica Manolache, Costel Stancu şi prin traducerile lui Florin Dochia: Bob Dylan, Saila Susiluato, Yves Bonnefoy şi Alessandro De Francesco.
Cititorul de reviste
