Brigada diverse – Po(z)iția (f)ocală
22 mai 2022
Aș începe, dacă-mi permiteți, cu regretul regresiei feminine din ultimii ani, de fapt cu o revenire la carcasa maternală. Până și înjurăturile s-au întors la obârșii, după fulminanta imixtiune în complexul bărbătesc: ,,Zoe, fii femeie!”.
Actorașul prim ucrainean oferă soluții, oferă modele, oferă…. Dar am înțeles, se oferă pe sine de tipar pe toate planurile, chiar uzând de celebritatea începutului de secol trecut. De zis zice că un Chaplin ar fi necesar unor astfel de timpuri, însă voalat se oferă să joace rolul principal. Băiețică, au mai fost și alții și le-a pierit sămânța.
Nici la bărulețele prin care ne adunăm de-o citire unul altuia câte-o rimă sau un vers alb nu vine nimeni, nici la Academia Română nu se îngrămădesc literații să-și mai spele ochii și cu alte fețe. Provinciale.
Luasem de pozitivă postarea Antenei cu Ponta la cârma nemulțumirii eurovisionistice, însă mi-a străfulgerat impresia contrară. Aici nu e vorba că votezi cu ,,frații”, nici de credulitatea românească catalogată franc prostie, nici de vreun știrist care-l dă viabil pe Putin la Summit când el ,,zăcea” pe patul de spital, ci de esența degradată și diluată a concursului. Cum oameni potenți muzical sunt declasați de dansatori, actori, scriitori, travestiți, închipuiți sau afiliați la ,,valorile” schimbărilor sexuale…. Cu părere de rău, bre….
Bine, și la noi abundă ,,milițiile” de facțiuni. Locale, de proximitate, municipală…. Totuși…. Când o țară declarată civilizată deține un soi de armată paralelă, un soi de Legiune franceză, e clar, vorbim despre mercenariat, nu despre o organizare structurală fundamentală de apărare. Până atunci, regimentul Azov rămâne ceea ce este….
Păi să dispară și băncile, și profesorii, și școala. Tabla, buretele, creta, caietul și foaia de hârtie pentru extemporal deja sunt duse pe apa casării. Nu se mai vrea și cu asta basta. După atâtea reformări suntem tot în anul dinaintea Cuzei: proști – am ciupit tot de la Ponta – și fuduli. Puturoși nu mai vorbesc.
Dar eu mă observ cum abia mai pot lega două litere de mână din cauza trecerii de ani buni la literele mari de tipar.
Tata jurnalist, fiica muzicantă. Mândrie…. Zice-se….
Bun. Nu e nicio statistică de natură să pună neam lângă neam prin instituțiile publice. Și dac-am avea-o, la ce ar folosi? Se concediază unul, mai mulți, toți din încrengătura filiatică? Se asanează sistemul? De care chestiuni?
Moș Baiden, acu ți-ai dat seama de complicăciunea războiului? Abia acum ai realizat că nimeni, nici măcar Sua nu este pregătită să puște?
Și eu sunt tânăr. La 50 de ani plus mă simt ca la minim 25. Dar, să pui o poză cu niște hoaște bătrâne și să le prezinți ca pe ăi de-și făcură acum câteva zile majoratul…. Nea Tudore, ăia de zici că vor să puie mâna pe arme și să se antreneze din proprie inițiativă au cam vizionat filme americane, măcar pe ăla cu Demi Moore – că văz și-o băbătie feminină printre elementele crude – și se cam cred ucraineano-azovieni. Cam așa arată.
