EditorialFărădelegea lui Călin

Fărădelegea lui Călin – Cobul civit

Poa’ să scrie, ași, se….
E nescrisă. Considerent legal de împotrivire a oricărei stipulări care să înlăture regula vacanței și posesia moștenirii vacante, după declarare, în domeniul privat al comunei, orașului, municipiului. (Art. 1138)
Art. 1139 dă în stăpânire averea nimănui acelorași autorități, consemnare ce se va face ca proprietar al bunurilor succesorale refuzate sau nerevendicate retroactiv, de la data deschiderii testamentului. Pasivul moștenirii fiind suportat de noul proprietar.
După vacanță mulți moștenitori se-arată. Și după multe articole se marchează ereditatea într-o petiție împotriva comunei… Dreptul lor, indiferent de termene. Cel puțin momentan. (Art. 1140)
O nouă categorie de bunuri cu valoare istorică a familiei: amintirile de familie. O listă scurtă înșiră corespondența membrilor ei, arhivele, decorațiile, armele de colecție, portretele de familie șk documentele acesteia. Dar și altele ,,… cu semnificație morală deosebită…”. (Art. 1141)
Cui revin. Tuturor moștenitorilor, dacă se gândesc la un partaj voluntar. Cât timp nu sunt împărțite, ele vor sta la unul, mai mulți moștenitori sau într-un loc convenit. Depozitarul ales are dreptul de a revendica amintirile de la cineva ce le deține necuvenit. De împrumutat, înstrăinat: doar cu acordul coindivizarilor. Art. (1142)
Partajarea moștenirii. Cu indiviziunea uzată la 1142, să zici de capitolul nou, al patrulea, că face referire la aceleași amintiri de familie. Însă…. E doar despre împărțirea succesorală generală și despre cum gândește moștenitorul să nu rămână cu bunul la comun. În baza acestei reguli, se poate dezice oricând de deprinderea din tot al tuturor și cere partajul succesoral. (Art. 1143)
Prezența tuturor moștenitorilor la împărțirea bunurilor poate desfășura partajul ,,… prin bună învoială…”, iar dacă acestea sunt imobile – nu este o noutate -, actul de partaj are nevoie de forma autentică, cu posibilitatea sancțiunii de nulitate. Situația unei prezențe incomplete atrage sigilarea bunurilor în cel mai scurt timp. Neprezenții fiind persoane minore, cu incapacitate de exercițiu sau restrânsă. Ori dispărute. Norma cere ca partajul în lipsă să se desfășoare după regulile referitoare la cele trei categorii. Musai. (Art. 1144)
Desigur, moștenirea poate să facă obiectul măsurilor conservatorii, la cererea celor direct interesați. (Art. 1145)
Trecem direct la donații. La raportul lor, de împărțit între soțul supraviețuitor și descendenții decedatului, cu scopul de a ,,… readuce la moștenire bunurile care l-au fost donate.”. Se subînțelege varianta contrară. (Art. 1146)
Ca și cauzele ei. Renunțarea la moștenire. Dispare astfel obligația raportului. Și aici varianta inversă: degeaba nu mai vrei moștenire, testatorul a decis să se facă raport, numai pentru bunul donat. (Art. 1147)
Chiar stupidă treaba asta. Cerința de raport o au chiar raportorii. ,,… și, pe cale oblică, creditorii personali ai acestora.” (Art. 1148)

Distribuie:
Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Share