Fărădelegea lui Călin – Nodul civit
Și-n urmă ce are?
Mă simt întors într-o bulă a timpului. Nostalgiile Codului de Procedură Penală…. Cum arată un proces-verbal, de-al Codului Civil, de inventariere: enumerare, descriere, evaluare de moment a bunurilor ce au aparținut defunctului testator la deschiderea moștenirii; menționare a celor ce sunt supuse contestațiilor; pasiv succesoral; bunuri ce se află în posesia altor persoane, precizându-se locul și motivul găsirii lor acolo; posibilul testament – altul – găsit printre bunuri, de vizat ca neschimbabil și trimis în depozitul notarului; semnare de către întocmitor, succesibili, dacă vor, alternativa cerând doi martori. (Art. 1116)
Conservarea bunurilor, în ciclul de similitudini cu probele din urmărirea penală și proces. Despre situațiile speciale se ocupă Art. 1117, când bunurile sunt în ,,… pericol de înstrăinare, pierdere, înlocuire sau distrugere…”. Măsura cea mai eficientă: punerea sub sigiliu ori predarea lor unui custode sau numirea unui curator pentru administrarea acestora. Custode – dintre succesibili, cu acordul tuturor interesaților; persoană aleasă de notar. Curator special – numit de notar, pentru cazul în care bunurile conservabile necesită cheltuieli. Amândoi dând socoteală aceluiași notar, până când acesta crede de cuviință. Predarea – pe bază de proces-verbal. Tot aici îngrămădită și inventarierea, la Al. 6, alături de specialitățile conservării constituindu-se motiv de nemulțumire, chiar de vătămare. Învinuit notarul, deslușită nemulțumirea de către instanță.
Vă spun drept, n-am scotocit casa după ce a decedat mama, știa unul dintre noi pe unde sunt toate. Însă mai sunt și excepții, când defunctul n-a spus pe unde sunt banii și alte valori și sunt descoperite la inventariere, toate se depun la depozitul notariale sau la o instituție dintre cele specializate, cu mențiuni pe în procesul-verbal de inventariere. Toate… dar nu toate au destinația depozitelor. Se opresc banii pentru cei de locuiau cu cel trecut cele la veșnice sau pentru moștenitori. Să le ajungă întreținuților 6 luni; să se plătească sumele ,,… datorate în baza contractelor individuale de muncă sau pentru plata asigurărilor sociale.”; să acopere cheltuielile de conservare și administrare ale bunurilor de moștenit. (Art. 1118)
Nu suntem la prima referire despre acțiunile rele ale succesibilului și nici la întâia dată când sustragerea… însușirea bunurilor din testament conduce la prezumarea acceptării moștenirii, deși declarativ se renunțase la ea. Astfel, va fi obligat să raporteze sau să reducă donația ascunsă, atrăgând neparticiparea sa la distribuirea bunului din donație. În lista sa de pedepse fiind trecute datoriile moștenirii, în cota ce-i aparține, achitabile chiar cu bunurile personale. (Art. 1119)
Cu două neconformări la regulă, renunțarea la moștenire nu se presupune. Fiindcă este nevoie de act autentic notarial sau o țidulă de pe la consulate sau misiuni diplomatice românești. Nici ea o noutate, înregistrarea electronică la registrul național notarial. Pe cheltuială proprie. Ca să știe toți… terții. (Art. 1120)
Unele chestiuni, măcar de palmares, ar trebui păstrate. Totuși, nu doar aspectul acesta ar fi de luat în seamă, ci însuși testamentul care este un act valabil și cu titlu de permanență, nu în ceea ce privește efectele lui, efemere după termenele stabilite de lege, ci în existența lui nestingherită în arhive, neîntinată. Și nu pricep deloc de ce renunțătorul la bunurile moștenirii ,,… este considerat că nu a fost niciodată moștenitor.” și nici de ce considerentele alternative de caz contrar, acceptarea, au ordinea nepotrivită: întâi înlăturarea altora de la moștenire și mai apoi diminuarea părților celorlalți comoștenitori. Deși mi-e clar că refuzul aduce beneficii celor amintiți. (Art. 1121)
