Spații culturale nr. 44 (14)

REVISTE LITERARE

Actualitatea literară, Anul VI, nr. 52, decembrie 2015, Lugoj. În editorialul său, Nicolae Silade aduce laude Bacăului și festivalului internațional de poezie și eseu Toamna bacoviană. Semnează eseuri: Magda Ursache (Imperativele mărturisirii), Silvia C. Negru (Cu Duhul blândeții…), cronică literară: Ionel Bota (Mircea Anghel, Kikirimikiri), Adrian Dinu Rachieru (Alex Amalia Călin, Ecoul din oglindă), Geo Galetaru (Silvia Bitere, S-VIA Del Mar), Maria Bologa (Dana Gheorghiu, Toamna când se bat nucii), poezie: Nicolae Silade, Vasile Dan, Any Drăgoianu, Petru Solonaru, Ioan Matiuț, Virgil Șerbu Cisteianu, César Curiel (prez. și trad. Elisabeta Boțan). La restituiri, Constantin Buiciuc realizează comentariul Ilie Constantin, poetul șaizecist al exilului. Două interviuri consemnează Cristian Pătrășconiu cu Anca Mizumschi și Veronica Balaj cu Eugen Enea Caraghiaur. Și câteva dintre cărțile sosite la Remus V. Giorgioni: Semne de carte-2 de Rodica Lăzărescu, Luca Pițu, cap limpede la devălmășiile cetății de Ionel Necula, Instantanee din ultima moarte de Flavia Adam.

Algoritm Literar, Anul VI, nr. 4 (14), 2015, Călan. Sunt prezenți: cu file de Jurnal 1978 Radu Ciobanu și Al. Săndulescu cu Bisericile mele (memorii), cu eseuri – Silviu Guga, Antologia de autor, un orgoliu necesar (editorial), Cornel Ungureanu, Mihai Șora: În preajma centenarului, Dorin-Gabriel Mureșan, Evgheni Vodolazkin, Dumitru Hurubă, Despre fanatism în literatura română actuală, cu poezie – Ioan Moldovan, Aurel Pantea, Liviu Ioan Stoiciu, Ana Pop-Sârbu, Emil Cătălin Neghină, Ioan Barb, Daniel Lăcătuș, Claudia-Gabriela Marcu, Camelia Ardelean, Lazăr Magu, Vladimir Burici (prez. și trad. Leo Butnaru), Lord George Gordon Byron (trad. Ioan Radu Văcărescu), cu proză – Ioan Barb și Daniel Mariș, cu cronici literare și comentarii – Carmen Brăgaru (Portretul unui artist: Mihail Sinelnikov), Liviu Ofileanu (Alexandru Ovidiu Vintilă, obiecte psihice), Felix Nicolau (Ana Pop-Sârbu, Poesii), Constantin Stancu (Remus Valeriu Giorgioni, Cei șapte morți uriași), Nicolae Georgescu (Liliana Popa, Stăpână pe tăcerea mea), Ladislau Daradici (Raul Constantinescu, Periplu prin neant), George Pașa (Teodor Dume, Azil într-o cicatrice).

Almanah cultural 2016 – Asociația Culturală Agatha Grigorescu Bacovia, Mizil. Sărbătorile de iarnă – tradiții și obiceiuri (cu aranjamentul lui Lucian Mănăilescu) sunt precedate de Scrisoare mamei de Anul Nou de Nicolae Labiș. Același Lucian Mănăilescu scrie despre a IX-a ediție a Festivalului Național Agatha Grigorescu Bacovia, lansarea numărului 100 al revistei de cultură Fereastra și despre Tabăra de sculptură Măgura – 45 de ani de la prima ediție. Eseurile sunt prezente prin Magda Ursache (Alte „întâmplări cu sensul la urmă”), Aureliu Goci (Treceri și ninsori sub orizontul câmpiei), Dan Anghelescu (Constantin Amăriuței: Drumul de la poezie la metafizică), Serge Ioan Celibidache (Imaginea lovită a României), Mihaela Bacali (Polemica Lucian Blaga-Dan Botta sau povestea hilară a unui proiectat duel), Ionel Necula (Georgeta Mircea Cancicov într-o monografie secvențială), Teodor-Emanuel Basica (Despre lupii dintre noi). Emil Proșcan se află în dialog cu Ileana Vulpescu, iar Lucian Mănăilescu realizează două interviuri cu Lidia Vianu și George Vulturescu. Margareta Labiș prezintă istoria unui manuscris: Moartea căprioarei de Nicolae Labiș, iar însemnările Cum am devenit mizilean aparțin pictorului Florin Menzopol. Mioara Bahna face cronică literară la Testamentul francez de Andreï Manike. Poezia este semnată de Armina Flavia Adam, Gheorghe Istrate (la 75 de ani), Liviu Ioan Stoiciu, Rodian Drăgoi, Victoria Milescu, Ion Gheorghe (la 80 de ani), Florentin Popescu (la 70 de ani), Valeria Manta Tăicuțu, Vicenția Vara (remember), Ion Roșioru, Gela Enea, Șerban Georgescu, Geo Galetaru, Diana Andreea Beldeanu, Ottilia Ardeleanu, Silvia Bitere, Lidia Vianu, Grigore Vieru, Dana Ștefania Brașoavă, Laurențiu Belizan, Oana Pop, Nicolai Tăicuțu, Nicolae Mihai, Angi Cristea, iar proza de Emil Proșcanu, Corina Militaru, Florentina Loredana Dalian, Mihaela-Alexandra Rașcu, Maria Nițu, Elena Hanganu, Zenovia Apostol-Țicalo, Gina Zaharia, Codrina Bran, Augusta Cristina Călin, Mariana Popescu, Claudiu Nicolae Șimonați, Dan Norea, Mariana Răileanu și Daniel Bratu. Poezia umoristică (retro) aparține lui Păstorel Teodoreanu, Camil Petrescu și Sadi Rudeanu. Dintre poeții englezi, Ioana Sabău traduce și prezintă pe Danie Abse, Ruth Fainlight, Alan Brownjohn, Peter Ackroyd și Graham High. Referitor la nr. 100 al revistei au trimis mesaje: Nicolae Băciuț, Ileana Vulpescu, Nicolae Breban, Liviu Ioan Stoiciu, Lucian Vasiliu, George Vulturescu, Mihaela Albu, Dan Anghelescu, Ioana Lupașcu, Anita Neagu, Dinu Săraru, Ana-Maria Păunescu, Paul Chiribuță, Victoria Milescu, Adrian Suciu, Nicolae Silade, Geo Galetaru.

Antares, Anul XVII, nr.211-212-213 (oct.-nov.-dec.)/ 2015, Galați. Cristian-Dragoș Căldăraru semnează editorialul – Neamul românesc de la „pohta ce-am pohtit la 1 Decembrie 1918”. Alte eseuri aparțin lui Laurent Bayart (Farul din Sulina și Delta – trad. Carmen Andrei) și lui Ivan Ivlampie (F. M. Dostoievski – 1821-1881). Critica literară este susținută de Ana Dobre (Lucian Vasilescu, Țara mea, viața, dragostea mea și Radu Aldulescu, Istoria Regelui Gogoșar), Adelina Pop (Corneliu Antoniu, Căutătorul de nisip), Theodor Codreanu (Mihai Cimpoi, Întâlnirea cu Leopardi), A. G. Secară (Ștefan Mitroi, Să locuiești într-un lătrat de câine), Ionel Necula (Codruț Radi, În… treimea ocultă și Cornel Galben, Primul prag), Viorel Coman (Valentin Popa, Manuscrisul pierdut), Marin Iancu (Dorin N. Uritescu, Structura variată, natura expresivă și valoarea artistică a pamfletului) și Nicolae Ionel Ciucă (Ion Cojocaru, Un samaritean deosebit – preotul Mihail Milea). Semnează poezie: Ioan Es. Pop, Cristian Pavel, Laura Cătălina Dragomir, G. Gherbăluță, Liviu Ioan Stoiciu, Sebastian Costin, iar proză: Doina Popa și Constantin Gherghinoiu.

Antares-Axis libri, Anul II, nr.7 decembrie 2015, Galați. Eseul, cu o multitudine de aspecte, este reprezentat de Zanfir Ilie (O privire asupra anului literar 2015), Liviu Ioan Stoiciu (Cultura, rudă săracă), Ionel Necula (Luca Pițu, navetist între Iași și Focșani), a.g. secară (Gogoloiul metamodernist sau…„Un monstru printre voi”…sau noi…), Isabel Vintilă (Poezia naumiană a „revoluției” sau „eliberarea expresiei umane sub toate formele ei”), I.N. Prepeliță (Detractorii lui Cioran), Alexandru Ovidiu Vintilă (Letopisețul de mătase. Omagiu pentru un pământean ales: episcopul Gherasim Putneanul). Cronică de carte realizează: Ramona Andreiu (Zanfir Ilie, Romanul de analiză la Liviu Rebreanu), Ionel Necula (Aurel M. Buricea, Psaltirea lui David în sonete), Dumitru Anghel (Ioan Toderiță, Clipa de un an lumină), Mioara Bahna (Julia Kristeva, Bătrânul și lupii). Proza este semnată de George Arhip și de Florentina Loredana Dalian, iar poezia de Ion Pena, Geo Galetaru, Dan Dănilă și Laura Cătălina Dragomir.

ARCA, nr. 10-11-12 (307-308-309), 2015, Arad. Remarcăm eseurile Jucăria preferată a Autorului (Gheorghe Schwartz-70) de Gheorghe Mocuța și Herta Müller-un context timișorean de Cornel Ungureanu, poezia semnată de Leo Butnaru, Monica Rohan, Alexandru Negru, Gheorghe Maci și cronicile literare, comentariile realizate de Lucia Cuciureanu (Grigore Chiper, Absintos.Nori de cerneală și Raul Bribete, să nivelezi un munte cu tăvălugul), Petru M. Haș (Liviu Ioan Stoiciu, Nous și Traian Ștef, Laus), Romulus Bucur (Dmitri Miticov, Dmitri: genul cinic și Octavian Soviany, Bătrânețea ucenicului alchimist), Gheorghe Mocuța (Minerva Chira, Dimineață cu soare apune și Tanin, în conformitate cu originalul), Constantin Budunoi (Virginia Popović și Ivana Janjić, Cultura (a)română din Serbia în context european și Gabriela Gheorghișor, Cristian Popescu, arlechinada tragică), Iulia Gagea (Grigore Chiper, Nisipul de sub picioare), Dumitru Vlăduț (Iulian Boldea-coordonator, Mircea Muthu, în orizontul sintezei), Felix Nicolau (Alex Voicescu, Malad), George Bădărău (Andrei Petraș, Iubiri pustii).

ARGEȘ, Serie nouă, Anul XV (L), nr. 1 (403), ianuarie 2016. Provocat de Dumitru Augustin Doman, Gheorghe Grigurcu scrie despre Lecția străzii, iar Nicolae Oprea, realizând o cronică întârziată, despre cartea La Echinox, în atelier – Corespondență Marian Papahagi-Ion Pop. Remarcăm, apoi, comentariul lui Liviu Ioan Stoiciu, Mama natură a pus la cale o invazie a Orientului islamic asupra Occidentului „necredincios”, studiul lui Mircea Bârsilă – Civilizația modernă în viziunea lui Al. Philippide, cronicile literare semnate de Dumitru Augustin Doman (Sterian Vicol, Memoria lui Femios III, Ielele și elegiile lui Terian și Aurel Ștefanachi, Închiderea jocului), Constantin Trandafir (Constantin Arcu, Măștile exilului), Florin Nicolescu (Alexandru Mărchidan, Hesychia), Șerban Tomșa (Raul Bribete, să nivelezi un munte cu tăvălugul). În Argeș 50 – memoria revistei îi reîntâlnim pe Tudor Arghezi, Dan Rotaru, Ovidiu Genaru, Linda Maria Baros și Miron Cordun. Poezie semnează: Mihai Amaradia, Simona-Grazia Dima, Magda Grigore, Luminița Cojoacă, Serghei Bobrov (prez. și trad. Leo Butnaru).

Ateneu, Anul 52 (serie nouă), nr. 555-556, noiembrie-decembrie 2015, Bacău. Eseurile și comentariile sunt semnate de Theodor Codreanu, O revizuire în „tabla de valori acceptată”, Cristian Livescu, Cassian Maria Spiridon, debutul prin „politica amputării”, Carmen Mihalache, ImPuls pentru bucuria copiilor și Despre criza limbajului și adevăruri incomode, Elena Ciobanu, Valar morghulis, Vasile Spiridon, Din perioada exilului de după exil, Ion Fercu, Prin subteranele dostoievskiene-42, Marius Manta, Dinu Pillat-Dostoievski în conștiința literară românească. Grigore Șoitu este în dialog cu Radu Aldulescu, la Ancheta literară inițiată de Adrian Jicu, răspund: Elena Ciobanu, Andreea Mironescu, Doris Mironescu și Florina Pîrjol, iar Doina Cernica scrie reportajul din Muntenegru – Prințul Munților. Cronică literară semnează: Adrian Jicu (Petru Cimpoeșu, Celălalt Simion și Val Mănescu, Dimitrie rupe tăcerea), Violeta Savu (Camelia Iuliana Radu, Întredeschis și Dincolo de fugă), Silvia Munteanu (Andrei Zbîrnea, #kezim și Ștefan Amariței, Lumea navigatorului), Marius Manta (Aurel Pantea, O înserare nepământeană), iar poezie: Marcel Mureșeanu și Calistrat Costin.

Bucovina literară, Serie nouă, Anul XXVI, nr. 11-12 (297-298), noiembrie – decembrie 2015, Suceava. Autograful poetic este dat de Liviu Antonesei. Din seria eseurilor remarcăm: Autenticitatea pițuliană are „senz” de Liviu Ioan Stoiciu, O ce veste minunată! de Petru Ursache, Roșu de asfințit de Magda Ursache, Orizontala și verticala unei comunicări: Gellu Naum de Alexandru Ovidiu Vintilă, Un precursor al „corectitudinii politice” de Theodor Codreanu, Dicteul automat – incursiune în subteranele ființei de Isabel Vintilă. Două profiluri realizează Mihai Iacobescu, Comoara de la Voroneț – Monahia Elena Simionovici și Alexandru Ovidiu Vintilă, Theodor Codreanu. Eșafodajul dicțiunii ideii. Semnează cronică literară: Ioan Holban (Ion Mircea, Șocul oxigenului și Manuscrisul din Insula Elefantină), Adrian Dinu Rachieru (Daniel Drăgan, Mița. Jurnalul intim și adevărat al Mariei Suru), Constantin Cubleșan (Leo Butnaru, Cu genunchii pe zaruri), Sabina Fînaru (Val Mănescu, Dimitrie rupe tăcerea), Dan Perșa (Adrian Lungu, Taine), Catinca Agache (Lucia Olaru Nenati, Scrisori din prezentul meu), Ioan Țicalo (Marcel Mureșeanu, Monede și monade).

Bucureștiul literar și artistic, Anul VI, nr. 1 (52), ianuarie 2016. Neobositul redactor șef, Florentin Popescu, realizează editorialul „Și al cui ești, maică, din Togo?”, dialogul cu Niculae Gheran, unul dintre seniorii literaturii noastre, cronica literară la cartea lui Nicolae Dabija, Pe urmele lui Orfeu și prezentarea cărților: O aventură estetică târzie cu Andrei Strihan de Titus Vîjeu, Dragoș Vrânceanu – poetul Vlahostratei de Nelu Barbu, Țiganii, aurul și diamantele, vol.IV de Samson Iancu, La Machu Pichu pe treptele zeilor de Radu Alexandrescu, Negustorul de Constantin Argeșeanu și Lecturi estivale de Eliza Roha. Ion Lazu este prezent cu partea a doua a Jurnalului cu Nicolae Labiș, Ion Roșioru cu cronică la volumul selfie cu Dumnezeu de Laurențiu Belizan și Maria Vaida cu comentariul, Vintilă Horia și rolulsău de spiritus rector al exilului românesc. Semnează poezie: Coman Șova, Calistrat Costin, Theodor Damian, Elena Mitru, George Theodor Popescu.

Cafeneaua literară, Anul XIII, nr. 1/ 156, ianuarie 2016, Piteşti. În cadrul suplimentului revistei, Arte poetice, sunt prezentate eseurile C, de la Cunoaștere de Gérard Pfister (trad. Liliana Băltoiu), „Această emoție numită poezie” (Pierre Reverdy) – II de Michel Collot (trad. Liana Alecu) și Lecția de poezie de Virgil Diaconu (cu versiune în lb. franceză de Mihai Atanasie Petrescu). Gala premiilor Cafenelei literare pentru anul 2014: Premiul Opera Omnia, Corneliu Antoniu, (laudatio: Marian Barbu), Premiul pentru Poezie: Ioan Moldovan, (laudatio: Marian Barbu), Valeria Manta Tăicuțu, (laudatio: Virgil Diaconu), Marius Dumitrescu, (laudatio: Marian Barbu). Poezia este prezentă prin Calistrat Costin, Lidia Lazu, Horia Bădescu, Denisa Popescu, Alexandru Jurcan. Gheorghe Grigurcu realizează un comentariu la cartea Angelei Furtună, Monica Lovinescu. Est-etica. Geneze, iar Liviu Popescu o cronică la Frânturi din lumina cuvintelor de Emil Simion. Polemos este rubrica în care Virgil Diaconu scrie: Omagiu lui Mircea Cărtărescu sau De ce îl iubim unii pe M.C.

Caietele de la Țintești, nr. 2, ianuarie-martie 2016. În deschidere întâlnim minieseul lui Marin Ifrim și un poem de Stelian Grigore. Invitații de vază ai revistei sunt: Magda Ursache (eseu), Claudiu Komartin și Carmen Tania Grigore (ambii cu poezie). Semnează eseuri: Nistor Tănăsescu (La capătul celălalt al luminii), Oana Camelia Șerban (O boală de gradul IV) și, la rubrica Restituiri, Constantin Garoflid (Sufletul țăranilor). Un dialog Nistor Tănăsescu – Ion Gheorghe constituie un fragment din volumul în manuscris Sâmbetele cu Ion Gheorghe. File monografice ne sunt puse la dispoziție de Nicolae Cabel (…unul de-al nostru…) și Mihai Ștefan (Satul Pogonele-Țintești, în vremea vechiului regat). Colocviul de literatură de la Buzău din 1982 este comentariul lui Marin Ifrim, care pune în evidență personalitatea scriitorului Gheorghe Ene, iar un profil de dascăl (Stelian Grigore) realizează Mihaela Gomoescu. Poezia e semnată de Marin Ifrim, Ion Gheorghe, Alexandru Borcan (prozo-poeme), Mariana Banciu, Alexandru Dudău, Maria Prahoveanu, Bebe Țânțăreanu, Valentina Tihon, Girel Barbu, Nicolae Cabel, Nistor Tănăsescu, iar proza aparține lui George Vioreanu, Dumitru Dănăilă, Valeriu Bistriceanu și Ginei Zaharia.

Constelații diamantine, Anul VII, nr. 1 (65), ianuarie 2016, Craiova. Remarcăm eseurile realizate de Constantin Miu (Timp și eros în Luceafărul), Ana-Cristina Popescu (Albastru și galben în opera lui Eminescu), Livia Nemțeanu (Eminescu și India), Janet Nică (Plus și Minus), Al. Florin Țene (Motivul icoanei în literatura română), Livia Ciupercă (Daruri de Anul Nou), George Petrovai (Particularități ale culturii românești, în general, ale culturii maramureșene, în special), comentariile semnate de Ion Ursu – Eminescu. De la Noica la Lucian Boia, Camelia Suruianu – Léon Bloy – dreptul omului de a-și alege destinul, Florentin Smarandache – Hitler s-a refugiat în Argentina la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, prezentările de carte făcute de Doina Drăguț și Stelian Gomboș la Oreste Tafrali. Uitare-n neuitare de Livia Ciupercă, respectiv la Chipuri de ieri și de azi în rama veșniciei de Timotei Prahoveanul și cronicile literare sub semnătura lui Daniel Marian (Geo Galetaru, Mesagerul obscur) și Dan Lupescu (Nicolae Dan Fruntelată, Lambretta).

CONTA, Nr. 21, octombrie-decembrie 2015, apare la Neamț. În editorialul său, Colectivismul cultural, Adrian Alui Gheorghe spune: Astăzi se copie orice și de către oricine, orice „bun intelectual” este însușit ca dintr-o grădină a nimănui. „Mărul de lângă drum” al lui Mihai Beniuc, din care oricine putea să ia „fără sfială”, dă rod bogat. Vai, vai! Aurel Dumitrașcu ar fi împlinit 60 de ani… In memoriam sunt redate epistole inedite către Gellu Dorian și Lucian Vasiliu, iar Liviu Ioan Stoiciu și Gheorghe Simon scriu câte un eseu. Alte eseuri sunt realizate de Magda Ursache (Să-i dăm „pe râzătoare”! – o scrisoare târzie către Luca Pițu), Emil Nicolae (Cum prostia îl prinde din urmă pe Caragiale… și Cântarea cântărilor – o perspectivă profană), Remus V. Giorgioni (Biblioteca și Biblia). Remarcăm dialogurile: Teodora Stanciu cu Evgheni Vodolazkin, Ciprian Chirvasiu cu Mihai Șora, Cristian Pătrășconiu cu Daniel Vighi, Vasile Baghiu cu Nicolae Sava și cronica literară semnată de Vasile Spiridon (Angelo Mitchievici, Cultura faliei și modernitatea românească. O introducere și câteva lecturi).

Cronica veche, Anul V, nr. 1 (60), ianuarie 2016, Iași. Deschiderea este făcută de Horia Zilieru cu eseul Eminescu, pururi tânăr. Alte două eseuri sunt semnate de Nicolae Busuioc (Despre artă și nu numai) și Gheorghe Badea (Safo, a zecea muză). Despre ce, cum și unde s-a produs fiecare, în 2015 scriu cronicarii vechi și noi: Nicolae Turtureanu, Ștefan Oprea, Mircea Radu Iacoban, Nicolae Panaite, Mihaela Grădinariu, Cristina Hermeziu, Raluca Sofian-Olteanu, Virginia Burduja, Florentina Niță, Aurel Brumă, Bogdan Ulmu. Critică literară semnează: Alexandru Zub (Virginia Blaga, Intratextualitatea în opera lui Mihai Eminescu), Mihaela Grădinariu (Nicolae Panaite, Secetă), Nicolae Turtureanu (Nicolae Panaite, Secetă), George Bădărău (Anastasia Dumitru, Bujor Nedelcovici – conștiița de scriitor), Valentin Talpalaru (Caliopia Tocală, Simfoniile destinului), Traian D. Lazăr (Rodica Lăzărescu, Semne de carte – II), Nicolae Dumitrescu (Traian D. Lazăr, Constantin Mănescu și vechea mișcare socialistă), iar poezie: Leo Butnaru, Horia Zilieru, Elisabeta Isanos Vasile Mihăescu și Safo.

FEED BACK, Anul XII, nr. 1-2, ianuarie-februarie 2016, Iași. Seria eseurilor este deschisă de editorialul lui Daniel Corbu, Poezie și progres sau Despre întoarcerea poetului la magia originară. Urmează (selectiv): Lucrarea în cuvânt de Grigore Vieru (inedit), Mihai Eminescu în anii 1888-1889 de Grațian Jucan, Despre „Istoria literaturii române” de G. Călinescu de Nichita Stănescu, George Bacovia-Un estet al melancoliei de Basarab Nicolescu, Mircea Vulcănescu despre spiritul românesc de Lucian Gruia, Grigore Vieru-„Preot” al națiunii de Victoria Fonari. Daniel Corbu este în dialog cu Nasos Vayenas. Portretul critic este făcut lui Florin Dochia de către Daniel Corbu și Constantin Trandafir (rama) și o seamă de elegii ale celui pictat (interiorul). Cronica literară este semnată de Gheorghe Simon (George Vulturescu, Grota și literele), Remus Foltoș (Ionuț Caragea, Discipolii zeilor de altădată), Constantin Stancu (Eugen Dorcescu, Fructul din fruct și Nirvana), Mioara Bahna (Ioana Baetica Morpurgo, Imigranții).

HELIS, Anul XIII, nr. 11-12 (151-152), noiembrie-decembrie 2015, Slobozia. Semnează poezie: Marius Stan, Costel Bunoaica, F.M. Ciocea, Nicolae Teoharie, Gheorghe Dobre, Ion Roșioru, Loredana Stan, Petru Ioan Crețu, Margareta, Carmen Tănase, Ștefan Neagu, Ion Văduva; proză: Vasile Iordache, Florentina Loredana Dalian, Dan Elias, Victor Nicolae, Marin Ștefan, George Theodor Popescu, Lili Balcan; eseu: Dan Elias (Cel mai frumos gând!), Nicolae Teoharie (Despre dragostea povestită de vânt), Jeny Căciulă (Brumărel), Alexandra Petre (Pe picior de plecare); comentarii: Augustin Mocanu (Unitatea spirituală a românilor demonstrată de colindele străvechi despre fată și fecior), Aureliu Goci (Jurnalul lui Constantin Țoiu), Titi Damian (Un miracol poetic regăsit – Lucia Ștefanovici), Vasile Andru (Târgul „Gaudeamus” 2015: Un concert cu 700 de dirijori); aprecieri critice: Dan Simionescu despre Ilie Comănița, Ioan Gh. Tofan, Marian Ștefan și Constantin Ciubotaru; cronică literară: Șerban Codrin (Emil Niculescu, Vanitas levantina), studiu: Adrian Bucurescu (Pe când ploua cu mituri la Broșteni).

Întrezăriri, Anul III, nr.12, decembrie 2015, Pârscov. Despre Primul Război Mondial, luptele de la Pârscov și monumentul german de la Pârscov scriu: Gheorghe Postelnicu, Dumitru Scoroșanu și Ion Potlogea. Poezia este semnată de Victoria Milescu, Elena-Carmen Dragnea-Gâlmeanu, Nicolae Gâlmeanu, IJI și Gabriela-Adela Șomoiag, iar proza de Gheorghe Stroe, Gheorghe Postelnicu și Ilie Mândricel. Comentarii critice au realizat: I. Nedelea despre cartea Elenei Vieru – Cuvântul popular în proza lui Vasile Voiculescu și Titi Damian despre cărțile lui Ilie Mândricel – Izvoare din adâncuri, Începuturile învățământului buzoian la sate, Chemarea clopotelor scufundate, Scormonind prin cenușa veacurilor și Fosta mănăstire Găvanele. Eseul este bine reprezentat prin Gheorghe Postelnicu (Literatura, o experiență fundamentală), Tudor Cicu (Scrisoare buzoienilor din prisaca mea), Enache Necula (Izvoarele credinței ortodoxe) și Constantin Costea (Obiceiuri, datini și tradiții populare românești – Gura satului și La mulți ani, România!)

Litere, Anul XVI, nr.11-12 (188-189), noiembrie-decembrie 2015, Târgoviște. Remarcăm paginile de istorie literară semnate de Barbu Cioculescu (Cenaclul Slătineanu), eseurile realizate de Mihai Cimpoi (Formalitate, normalitate, canonicitate), Tudor Cristea (Umbre și lumini), Marian Popa (Sunt Charlie Hebdo nu sunt), Henri Zalis (Doi contributori, o singură lămurire), Ioan Adam (O Marseilleză românească: „La arme!” de Șt. O. Iosif), Paula Romanescu (Nemărginirea omenească prinsă-n cuvânt), comentariile scrise de Tudor Cristea (Lectura clasicilor), Theodor Codreanu (Mihai Cimpoi – De la mito(i)etică la critica ontologică), Liviu Grăsoiu (În vremuri de restriște), Iordan Datcu (O lucrare fundamentală a lui Traian Gherman), Mihai Stan (Despre „spiritul întemeietor”), studiul lui Nicolae Georgescu – Cum scria Eminescu, portrete la aniversară făcute de Vasile Bardan lui Tudor Cristea-70 și Florin Șindrilaru lui Daniel Drăgan-80 și cronicile literare semnate de Ana Dobre (Liviu Ioan Stoiciu, Nous), Magda Grigore (Elisabeth Roudinesco, La ce bun psihanaliza?), Corneliu Vasile (Petre Isachi, Convorbiri imaginare cu Jorge Luis Borges).

Oglinda literară, Anul XV, nr. 169, ianuarie 2016, Focşani. Să ne așezăm pentru drum (editorial de Ștefania Oproescu) și să participăm la comentariile lui Aureliu Goci, Acasă la Fănuș Neagu, despre Eminescu și editorii săi de Nicolae Georgescu, Lucian Boia – Mihai Eminescu, românul absolut de Ion Ionescu Bucovu și cu Alina Colbu despre Seceta ce nu secătuiește în Dincolo de nisipuri de Fănuș Neagu. Sub incidența celor 99 de gânduri și obsesii ale lui Neagu Djuvara rânduite de Sorin Claudiu, să citim cronicile literare semnate de Theodor Codreanu (Mihai Cimpoi, Duiliu Zamfirescu între natură și idee), Adrian Dinu Rachieru (Corina Victoria Sein, Ritual în absență), N. Georgescu (Gheorghe Neagu, arșița din ploi), Ionel Necula (Adrian Botez, Emil Botta – închinător înfrânt Eminescului…?!), Melania Cuc (Nicolae Băciuț, Pretexte și contexte), Mioara Bahna (Livius Ciocârlie, Clopotul scufundat), Octavian Mihalcea (Monica Rohan, Zid după zid), Vasilica Ilie (Antoaneta Rădoi, Prigonitorilor mei din Sinod, cu dragoste!!!…). Plutonul poeților este condus de Calistrat Costin, flancat de doi prozatori: Petrache Plopeanu și Ion Lazăr da Coza.

Orașul, Anul X, nr. 35/ 2015, Cluj-Napoca. Despre actul Unirii 1918 scriu Ioan Aurel Pop (Să cunoaștem adevărul) și Horia Bădescu (Exerciții de memorie-Anul 1918), iar dintre personalitățile clujene, Ionel Vitoc și Mircea Popa îl prezintă pe Dafin Mureșanu. Conferința lui Constantin Zărnescu se referă la Premiul „Brâncuși” (2015) – Brâncuși și scriitorii români, iar Mircea Popa semnalează: SOS-Muzeul „Octavian Goga” Ciucea. Tot sceptic sub acoperire este Marcel Mureșeanu cu Monede și monade. Poezie semnează: George Vulturescu și Estera Stanciuc, iar proză: Ovidiu Pecican și, în traducerea Laurei Poantă, Luigi Pirandello. Negoiță Lăptoiu scrie despre Expoziția de sculptură Scara lumii: Liviu Mocan și despre Expoziția de pictură Margareta Catrinu. Referitor la Tabăra de Artă Vălenii Șomcuței, Marcel Mureșeanu și Negoiță Lăptoiu realizează eseurile O idee măreață, respectiv, Constanță în noblețe formativă, iar Ionel Vitoc este în dialog cu Alina Bondrea, Ileana Horoba, Ionuț Horoba, Oana Rîpă, Marina Simionescu, Cristina Vitoc, Constantin Rîpă, Florin Lupșe și Gheorghe Crăciun.

Plumb, anul XI, nr. 106, ianuarie 2016, Bacău. Vasile Pruteanu semnează editorialul Exodul nelegiuirii și al durerii. Remarcăm, apoi, eseurile și comentariile realizate de Gheorghe Drăgan (Grigore Codrescu despre Ion Tudor Iovian), Ion Tudor Iovian („Cine-i acel ce-mi spune povestea pe de rost?”), Ioan Dănilă (Morală și document), Romulus Dan Busnea (Cazul Eminescu, între defăimare și adevăr) și Dumitru Brăneanu (De la un gând la altul – Încă sub magia sărbătorilor de iarnă); istorie literară: Nicolae Scurtu, Radu Cârneci și contemporanii săi; la aniversară: Calistrat Costin-74 este prezent cu o selecție de aprecieri critice la adresa operei sale și cu multă poezie, iar Cornel Galben scrie despre Valeriu Traian-80; cronicile literare semnate de Octavian Mihalcea (Valeria Manta Tăicuțu, Vânătoare de îngeri și crini), Ioan Țicalo (Cezar Straton, Dicționar amoros), Mioara Bahna (Laurențiu Belizan, Selfie cu Dumnezeu). Poezia aparține lui Dumitru Panaite, Dan Sandu, Petruș Andrei și Mihaelei Grădinariu, iar proza, lui Ovidiu Bufnilă și Al Francisc.

Pro Saeculum, Anul XIV, nr. 7-8 (107-108), 15 sept.-1 dec. 2015, Focșani, 320, p. A4. ESEU semnează: Rodica Lăzărescu (Între grijă și nepăsare), D.R. Popescu (Sfârșitul visului lui Făt Frumos), Theodor Codreanu („Antigeneza” lui D.R. Popescu-V), Nicolae Dan Fruntelată (Domnia sa, morarul de argint), Nicolae Iliescu (Cum mi-am petrecut tinerețea necesară), Loredana Tuchilă („Sau nu credeți că trăim într-un timp mitologic?”), Magda Ursache (Să-i dăm „pe râzătoare”), Elisabeta Isanos (Eusebiu Camilar și cultura orientală-I), Constantin Coroiu (Scriitorii despre ei înșiși în conferințe publice), Iordan Datcu (Un model al lui Petru Ursache: Mircea Eliade și Intervievați și interviatori), Ion Bălu (Lumea imaginată de Romulus Lal), Petre Isachi (În căutarea spiritului critic-II), Maria Nițu (Cartea Frumoasei și etnofrumosul arhetipal), Viorel Chirilă (Moromete și cifrele-I), Dumitru Velea (Eminescu și Avram Iancu, omologie de destin), Dumitru Matală (Arta calomniei), Ionel Popa („Pădurea spânzuraților”), Daniel Tache (Mircea Eliade, labirintul și identitatea europeană), Nicolae Havriliuc (Inocența lucrării din om) ș.a.

Scriptor, Anul II, nr. 1-2 (13-14), ianuarie-februarie 2016, Iaşi. Remarcăm: poezia semnată de Emilian Galaicu-Păun (cu poem desenat de Vasilian Doboș), Lucian Alecsa, Radu Florescu, Mircea Lutic, Radmila Popovici, Valeria Manta Tăicuțu, Dumitru Vacariu, Nina Viciriuc, Gheorghe Vidican și Miljurko Vukadinovic; proza de Doina Popa; eserile: Imagine, lume virtuală și metafizică de Ștefan Afloroaei, În poeziile lui Mihai Eminescu există ceva ascuns dincolo de obișnuit de Ali Narçin, George Vulturescu: sacralitatea firului de praf de Mihaela Grădinariu, Chipurile realității de Pompiliu Crăciunescu; Chestionarul – 2021, formulat de Lucian Vasiliu, la care răspunde Alexa Visarion; interviurile lui Alex Vasiliu cu Alexandru Zub, Vasile Proca cu Vasile Tărâțeanu, Eugen Munteanu cu Viorel Barbu și Vitalie Răileanu cu Andrei Burac; cronicile literare semnate de Ioan Holban (M.B. Ionescu-Lupeanu, Strigoii lui Șuțu și Kady Nicol, Rațiune și Silicon), Ionel Savitescu (Nicolae Mareș, Sfântul Ioan Paul cel Mare), Cristina Chiprian (Leo Butnaru, Cu genunchii pe zaruri).

Sud, Anul XIX, nr. 11-12 (176-177), noiembrie-decembrie 2015, Bolintin Vale. Editorialul, Recapitulare, aparține lui Vasile Grigorescu. Seria eseurilor este continuată de Florentin Popescu (Aniversarea unui scriitor controversat: Nicolae Labiș), Nicolae Dan Fruntelată (Sud, până la capăt – Copiii de învățători), Ion Andreiță (Casa de lângă inimă), Florin Colonaș („Espresso” muzeal parizian), Ion C. Ștefan (A gândi pozitiv) și Sarah Ramezami (Non-iubirea). Ne întâlnim cu poezia lui B. Fundoianu, Victoria Milescu, Florică Dan, Florin Iordache, Ion Haineș și a tinerelor: Antonia Toader, Teodora Georgiana Udrea, Otilia Simona Finca. Emil Păunescu consemnează O aventură spirituală, iar Luminița Cornea, Convorbiri duhovnicești cu Î.P.S. Ioan al Banatului. Realizează cronică literară: Victoria Milescu (Ioana Sandu, Umărul vântului), Passionaria Stoicescu (Nicolae Dan Fruntelată, Lambretta) și Gabriel Dragnea (Traian Vasilcău, Sfeșnic în rugăciune)

Revista Nouă, Anul XII, nr. 6 (91)/ 2015, Câmpina. Seria eseurilor este deschisă de Ani Bradea cu Patriotismul adolescentin și condiția de „corcitură”. Urmează: Cum Gheri e încă în viață de C. Trandafir, Kafka: Spectacolul și Textul de Florin Dochia, De prin târg (II) – O zi cât o viață de Codruț Radi, Drumul/ The road de Diana Trandafir și Noi nu mai creștem blană, ci scriem poezii de Eliza Niță. Critica literară este asigurată de Mioara Bahna (Daniela Zeca, Istoria romanțată a unui safari și Cornel Galben, Ultima sută și Primul prag), Viorel Cernica (Diana Trandafir, Discurs în roșu și alb), Ionel Necula (Codruț Radi, În… treimea ocultă și Marian Ruscu, Apă și foc), Diana Trandafir (Marian Ruscu, Apă și foc), Codruț Radi (Iulian Moreanu, Povestiri cu un copil), Marin Zamfir (Iulian Moreanu, Povestiri cu un copil). Poezia este semnată de Gherasim Rusu Togan, Angi Cristea, Maria Nicolai, Traian Vasilcău, Eliza Niță, Codruț Radi, Marian Hotca, Emilia Zăinel, Valeriu Marius Ciungan, Ionela-Violeta Anciu, Miruna Mureșanu, Tudor Voicu, Ștefan Al.-Sașa (parodie), iar proza de Iulian Moreanu.

13 plus, Anul XVIII, nr. 180, 2015, Bacău. Neobositul redactor-șef al revistei, Petre Isachi, realizează eseurile: Credința revoluționarilor, Despre ironosofia aforistului, Spune-mi pe cine ai plagiat?, cronicile literare, la cărțile lui Vasile Checheriță, Trăiri și Rătăciri și la volumul Mioarei Băluță, Partea nevăzută a lunii, precum și Marginalii la Albumul lui Nicu Enea îngrijit de Viorel Savin. Despre Cazul Vintilă Horia (I) – centenar, scrie Liviu Chiscop, iar Vasile Ghica este prezent cu aforisme și în versiune franceză, realizată de Constantin Frosin și versiune arabă, de Naji Naaman și Marcelle Al-Achkar. La cartea lui Petre Isachi, Convorbiri imaginare cu Jorge Luis Borges, vin cu note de lectură Virgil Nistru Țigănuș și Ion Fercu. Tot critică literară semneză: Corneliu Vasile (Mihai Plămădeală, Refugiul. Deznădejde și speranță și Viorel Frîncu, Drăgaica. Târgul dintre țări) și Cornel Galben (Doina Coșer Dobrescu, Spații convergente și Dorin Coșer, Vânătoare de intuiții). Dintre poeții prezenți amintim pe Nicolae Mihai, Ion Dinvale, Mirela Bălan, Mioara Băluță, Gheorhe Izbășescu.

Urmuz, seria a doua, anul II, nr. 11-12, 2015, Câmpina. Editorialul intitulat Rezonanță politică de Codruț Radi face parte din volumul în pregătire – Eseuri în favoarea poeziei. Cronicile literare aparțin lui Florin Dochia (Radmila Popovici, Unicat, Ada Carol, Declarație de Dependență și Monica Patriche, Cât o mie de nopți) și Mioarei Bahna (Lucian Mănăilescu, Atrocitățile fericirii). Semnează poezie: Silviu Ciocanelli, Angi Cristea, Emilia Zăinel, Eliza Niță, Ionela-Violeta Anciu, Tudor Voicu, Diana Trandafir, Maria Nicolai, Dacia Maraini (trad. Alexandra Irimia), E. E. Cummings (trad. Adriana Bulz), Emile Verhaenen (trad. Florin Dochia), Blaise Cendrars (trad. Florin Dochia), Clément G. Second (trad. Florin Dochia). La rubrica arte poetice este redat dialogul dintre Clara Regy și Clément G. Second și din Texte tamile – Thirunkkural – Cartea a treia. Despre dragoste 109. Fascinația.
Vatra veche, serie veche nouă, anul VII, nr. 12 (82), decembrie 2015, Târgu Mureş. Remarcăm dialogurile: Stelian Gomboș – Florin Constantiniu, Ognean Stamboliev – Nicolae Dabija, Cristian Radu Nema – Mihai Bandac, Elena Condrei – Ilie Șandru și Ben Todică – Ionel Iacob-Bencei, eseurile: Apofazele Nașterii Domnului de Theodor Damian, Betleem de Veronica Balaj, Îngemănatele de Livia Ciupercă, Eminescu – „Este muntele, tată al râurilor și al poporului românesc” de Dumitru Velea, George Coșbuc – 150 – Poezia socială de Marin Iancu și Cântare Patriei – Alba Iulia – un text al lui Ioan Alexandru de Ion Buciuman. La aniversară, Daniel Drăgan – 80, Livia Ciupercă scrie eseul Despre verticalitate. Cel aniversat este prezent cu ultimul capitol din romanul Mița. Jurnalul intim și adevărat al Mariei Suru, intitulat Alegro finale, iar revista prezintă cununa de lauri realizată dintr-o selecție de referințe critice la opera lui Daniel Drăgan: Dumitru Radu Popescu (1978), Valentin Silvestru (1978), Marian Popa (1980), N. Steinhardt (1984), Mircea Iorgulescu (1984), Laurențiu Ulici (1989), Ion Itu (2003) și A.I. Brumaru (2004).

Cititorul de reviste