Fărădelegea lui Călin – Codu-n țivil
Părea că are pondere insignifiantă. Ce urmează contrariază afirmația.
Gândind la cele obligatorii – fusese doar o excepție contestabilă și numai bună de lepădat -, Codul Civil adoptă o listă lunguță cu inventarul cerut administratorului și întocmit de acesta. Din capul locului descris ca ,,… o enumerare completă a bunurilor încredințate…” Etc-urile masei patrimoniale ori patrimoniu. Generalitate cu identificare, niciodată ocolite, date ale bunurilor imobile, descrieri ale mobilelor indicând valoarea lor și, de-i universalitate, identitate corespunzătoare fiecăreia. Sume de bani. Listă de instrumente financiare. Mai departe. Listă de datorii încheiată ,,… cu o recapitulație a activului și pasivului.” (Nu acei….) La obligația inventarială se adaugă notificarea beneficiarului – depeșa cu cerință de confirmare -, indicându-i data și locul întocmirii. Desigur, înștiințarea efectuată pentru a se ajunge la dublă semnătură. Încă aș fi tentat să cred că trecerea pe o listă a bunurilor trebuie executată în prezența ambilor sau celor doi înlocuitori ai beneficiarului la semnătură, doi martori, deși nu se regăsește între dorințele și voința legiuitorului. Fiindcă Al. 5 încheie pleiada cu verificarea, constatările neobiectate devenind armă cu ,,… deplină forță probantă…” împotriva beneficiarului. (Art. 820)
Două am și eu de făcut. Apariția a încă două cuvinte: unul împopoțonat, celălalt discret transferat spre normalul limbajului uzual. Recapitulațiune și probantă. Când erau suficiente recapitulare și mult uzatul probațiune.
De trei ori…. Siderat. S-au șters urmele beneficiarului. Din acest moment revin titularului bunurile din patrimoniul administrat sau defunctului. Catrafusele, ceva ,,scrieri”, niscai bijuterele, obiectuțe, toate să nu sară calul, o sută de parale europene, sunt trecute la inventar. (Art. 821)
Înapoi. ,,De-aici”-ul a durat o frază, Art. 822 se returnează spășit la beneficiar, al cărui bun inventariat este în stare perfectă, buna-credință o prezumă. Tot ea aduce sesizări și constatări de mai puțin bun cu acte doveditoare.
Deși nu numai lui trebuie să-i dea socoteală, ci în primul rând celui ce l-a desemnat administrator, apoi lui și ,,… oricărei alte persoane interesate…” Dacă apare și-al patrulea, e ca și cum ar fi public, legea putând face remarci sau nu în acest sens. Atât de la vedere încât cvartul poate contesta și cere în instanță refacerea inventarului. (Art. 823)
Cunoașteți riscurile banale? Ne spune chiar Art. 824, fără să ne batem capul cu perindări printre înțelesuri: furtul sau incendiul. Pentru ele administratorul încheie asigurări. Și pentru sine una profesională. Pe aceasta plătind-o beneficiarul, în situația serviciilor gratuite ale țiitorului de avere.
A patra secțiune oferă calitatea de administrator mai multora, ale căror hotărâri trebuie să întrunească majoritate de voturi. (Art. 825)
Actele de conservare – și individual. La opuneri constante, acte de administrare cu autorizare în instanță. Care, de va observa că fricțiunile persistă, va lua patru măsuri: simplificare de adoptare de hotărâri, repartizarea de atribuții fiecărui administrator, vot decisiv unuia dintre ei, dacă se ajunge la paritate. Concediere de administrare și înlocuire. (Art. 826)
