Fărădelegea lui Călin – Cozul țivil
Se cheamă că știu oarecum….
Mare lucru n-o fi, statul cu ochii pe ,,butelia” altuia implică totuși responsabilități, împuternicirea sa de către un proprietar să administreze bunuri și/sau patrimonii îi conferă această calitate. Condiționat de acceptul său. De capacitatea maximă de exercițiu. De înscrisul prin care i se permite primirea de responsabilități. (Art. 792)
Înhămat cu simbrie la… stăpân. Remunerat care va să zică. Administratorul. Cu o primă variantă excepțională de muncă… gratuită. Aprecierea? După uzanțe. În lipsă, salariu în contravaloarea ,,… serviciilor prestate.” Al. 2 se teme de… confuzie. Fără a fi în drept, o persoană ce acționează aidoma administratorului va fi tratată ca un gestionar de afacere. (Art. 793)
Aplicabilitatea? Cum se administrează bunurile. (Art. 794)
Felurile administrării. Deocamdată din garnitura celei simple, prin care, după obicei, administrarea constă în conservarea bunurilor și uzul acestora așa cum le este destinația. (Art. 795)
Mă leșină exprimarea ,,este ținut să”. Nici nu pot întrebuința un sinonim pe măsura principiului fiecare parte a expresiei înseamnă ceva, legate…. Nefiind ,,priponit”, luăm drept sarcină ținerea, împuternicitul cu administrarea având de cules fructele bunurilor și de exercitat ,,… drepturile aferente…”, de încasat creanțele la schimb cu ,,… chitanțele corespunzătoare…” Este, după cum continuă Al. 2, un mini șef pe tarlaua zonei de influență, este parte în exercitările valorilor mobiliare, votează, răscumpără și convertește. (Art. 796)
Îmi doream mai multă precizie pentru acest a doua oară introdus frugifer. E de fructe comestibile sau de fructe mobiliare și imobiliare? Jumătate din înțelesul articolului precedent se reia la Art. 797, administratorului, de parcă nu pricepuse, repetându-i-se că efectele productive ale bunurilor sunt continuate de el, în folosire sau exploatare. Fără a le schimba destinația, doar dacă beneficiarul sau instanța doresc contrariul.
Deja am depășit stadiul meșterului M., cel de la care știință și lumină, conservatorul, răspunzătorul de obiecte patrimoniale. Avem la Art. 798 un micuț broker, obligat să investească banii administrați în plasamente sigure…. Sigur, în zilele noastre, este că nimic nu este sigur. Și cele mai nedestabilizate fonduri, referiri la cele statale, clachează zi de zi. La fel de sigur. De aceea Al. 2 mă secondează în lipsa încunoștințării mele la temă, oferindu-i alternativă acestui gen de administrator: poate modifica anterioarele investiții, dinaintea angajării sale, chiar și pe cele efectuate în timpul mandatului său.
O fațetă a onerosului se întinde până la ilicit. Din textul Art. 799 nu îți poți da seama de sensul de primă mână al dex-ul, impunerea de sarcini sau actul juridic prin care nu se urmărește primirea a ceva în schimb ori, total opus, urmărirea unui avantaj sau o echivalență a prestației. Când vine vorba de bunuri, încadrarea la ,,făcuturi” iese din discuție, înstrăinarea cu titlu oneros aduce mai mult cu versiunea a doua, contrară tuturor rolurilor administrative cunoscute. Lăsând deoparte dilema, cum s-o numi cea din urmă necesită aprobarea beneficiarului ori a instanței. Pe de altă parte, perisabilele, deteriorabilele, depreciatele, pieritoarele imediate n-au nevoie de vreo aprobare. Obiectele patrimoniale, patrimoniul în sine pot fi înstrăinate sau grevate de garanții reale cu autorizare prealabilă. De-și depășește prerogativele și înstrăinează după bunul plac cele mai sus menționate, va fi obligat să repare în totalitate prejudiciul și își va pierde slujba. (Art. 799)
