Cotețul cu metafore – Reflex
Reflex
Eu, astăzi, am o vagă impresie
Că mâine va fi o mare depresie
Fiindcă nu mai ieșim la grătare
Căci trebuie să stăm în izolare…
Dar eu, cu un reflex pavlovian,
Format încă de-acum un an,
M-am dus să îmi cumpăr micii
Cu gândul la ieșirea cu amicii…
În drum spre casa de marcat,
Clienții, repede m-au remarcat
Uitându-se mai insistent la mine,
Crezând că poate nu văd bine…
– Să știți, grătarul este suspendat,
Vă spun, că poate încă n-ați aflat!…
Îmi zise casiera, subtilă și discretă,
Citind codul de bare de pe casoletă…
– Vă mulțumesc că mă avertizați!
I-am zis, strângând din omoplați…
Îi iau așa, ca să îmi fac provizii,
Pentru la anul când n-or mai fi covizii…
Să nu pățesc atunci ca și acuma
Când am văzut că se îngroașă gluma
Însă am stat râzând ca gură-cască
De m-a prins pandemia fără mască!
Și când o fi, atunci, la Marea Relaxare,
Chiar dacă n-am bani în buzunare,
Măcar, rușinea n-o s-o mai pățesc
Să n-am pe masă micul românesc!
