Brigada diverse – Haru(l): și(n)ar… (l)a depo(u) e(s)t (e)
18 august 2021
Un semn de întrebare, câteva puncte de suspensie asigurau cititorul râmnicean de raportul realității cu nevoile. De aceea ,,Decizia…” nu este nici pe departe ,,… înțeleaptă”. Poate corectă, poate tardivă, dar necesară. Vorbeau ,,gurile” ziaristice despre pierderea ajutorului social.
Istoria…. Unul dintre miile de moduri de a te agăța disperat de viață. A precedenților. Indiferent care a fost intriga și deznodământul. Indiferent de personajul…. Aici stăm rău, la diferențierea filmelor de viața timpurilor trecute. Povești, precum cea de la Călugăreni, sortită vânzării de bilete sau plății abonamentului la cablu tv.
Colcăie…. Da’ de unde? Umblă încet și inutil. Nu fără însoțitori, n-ar ,,valora” nimic, deși în sine asta este. Prostia, ei i se ,,cântă prohodul” la finalul unui preview elogiator despre sărăcia lucie din Costineștii ceaușiști, când se mânca mai deloc (soia), când se fuma ca-n Turcia și când mizeria și microbii făceau ,,casă bună”.
Ac de cojocul…. Nu al/a versiunii Lambda. Cum în piele de oaie nu ține, nici în epiderma umană n-are cătare.
De-or veni vremurile…. Când treburile țării se vor rezolva cu inși puși pe scaunul ministerial după îndelungi deliberări… profesionale, abia atunci ne vom putea numi…. Întrebări, răspunsuri. O lună, două…. Nu un meci, două cu premierul.
Cetățeanul plătește, cetățeanul decide. Fiind sfetnic ,,angajaților”. ,,Nu pui mâna, nu-mi iei actele, nu…” Suveranul… dictează.
Vara toate înțeapă. Insectele, razele lui și toți care-nvârt…. Marea sperie, valurile, vânturile…. Comercianții cărora de le înaintezi doleanțe peste nivelul superficialității te trimit la coșul ignoranței, nu înainte de-a te fi jupuit. Lor le găsești scuze sezoniere, mai puțin ,,vameșilor” de la confluența plictiselii cu obișnuita ieșire la o… bere. Un suc…. De nouă lei. Cel mai banal și mai ieftin. Deh, de-aia simt la trezire, uneori, briza….
Fiecare în copacul său. Africanul în…, brazilianul prin baobabi, iar afganul pe la ei pe-acasă. În propriul ev.
Băut, dator, premiere!
Ce mi-i facultatea? Un liceu mai răsărit. Ce mi-s studiile masterale? Ia oleacă de facultate. Ce-o fi doctoratul? Măcar un amărât de masterat. Suficient ca să nască întrebări și să întoarcă spatele vaccinării. De mi-i acuzați și p-ăștia că li-i lipsă rațiunea, nu știu ce vă fac.
Și vrea lumea să creadă că acuzațiile, certe și corecte, venite după petrecerea primului negru ajuns american – o… mică mare de oameni depistați pozitiv after -, nu pot stârni oprobriul, dărâma statui și nega istoria albilor.
Fiecare cu versiunea proprie. Interesantă cea bideniană. Nu-ș ce-au căutat în Afganistan. Sigură-i doar lipsa din plan a construirii unei nații unite.
Îl stimez pe Salman, nu-i împart părerea, dar nici nu o neg vehement. Când vorbim despre cine suntem, este de-ajuns să ne privim în oglindă. Avatarurile încropite de ceilalți, la care face referire, dispărute odată cu decesul lor, nu contează și nici nu-ți știrbesc personalitatea.
