Fărădelegea lui Călin – Cocul tivil
Și-a fost mai bună despărțirea….
De contingentul capitolului. Copil cuminte, părinte cu autoritate…. Deci, mai curând aici, pe finalul capitolului, certurile părintești, în bucătăria cărora doar instanța de tutelă are un cuvânt greu și hotărâtor în privința interesului… copilului, chiar dacă în ,,… ancheta psihosocială…” (sper că nu fitecine este angrenat în această ,,freudiană” grea încercare…) i se cere și lui părerea. (Art. 486)
A câta oară? Referindu-mă la intuiție sau pur și simplu la bizara coincidență. Capitolul doi fixează limitele lui trebuie și până aici. S-a mai ,,speculat” pe marginea ideii de formare a copilului și fiindcă a devenit cutumă, Codul Civil universalizează formula ,,… a crește copilul…”, apelează la ,,magia populară” pentru îngrijirea sănătății acestuia și nu se oprește aici, asigură, evident prin părinți, ,,… dezvoltarea lui fizică…”, nu neg participarea la mărirea capacității intelectuale, însă de partea aceasta se ocupă formatorii din învățământ și el însuși. ,,Amplitudinile” psihice, aduse în același context, sunt mai greu de contabilizat, dacă nu cumva imposibil. Ne oprim în zona unde disfuncțiile sociale apar și greu pot fi combătute, acolo unde legea permite și dăunează, cauzate de ,,… potrivit propriilor convingeri…” Are totuși și efecte benefice când îndatoririle părintești țin cont de însușirile și nevoile copilului. Părinților li se și impune: ,,… să dea copilului orientarea și sfaturile necesare…” proprii drepturilor acestuia. (Art. 487)
Trecem la particularizări și surplusuri. Dezvoltării fizice i se adaugă mentalul, spiritualul, moralul și socialul, în modul cel mai ,,… armonios.” posibil. De la îndatorirea Al. 1 la obligativitatea Al. 2 în patru subpuncte: cooperare și (diferită urmarea față de dezideratele guvernamentale loco și europene) respect pentru ,,… viața intimă, privată și demnitatea;” ,,prunc”-copilului; sunt la fel de încredințat că aspectele mai delicate rămân să i se aducă la cunoștință și lămurire la momentele oportune, iar ,,… opinia…” lui să fie proporțională cu vârsta (chiar dacă înțelesul corect se referă la… prea multe); protejarea și realizarea drepturilor copilului sunt intangibile și grabnic de pus în aplicare; aceleași deziderate în colaborarea cu toți factorii educaționali, educativi, formatori. (Art. 488)
Cureaua și nuiaua se descurcau destul de bine în secolele trecute, rundele doi, trei și restul de corecții nu mai aveau nevoie de încă un ,,repetir”, gravitatea faptelor copilului se diminua considerabil. Însă de când cu… mileniul trei, permisiunile de atac la demnitatea copilului au scăzut până la anulare, s-au interzis pedepsele fizice sau oricare dintre cele cu afect psihic și emoțional. (Art. 489)
O altă libertate, lăsată la voia sorții, face din minor părinte, cu doar îndatoriri pentru copil…. Nefirească nu chestia…, ci ,,Părintele minor care a împlinit vârsta de 14 ani…”, induce posibilitatea și sub vârsta ,,îmbuletinării”. La fel și faptul că-l împovărezi cu lucruri de care nu este în stare, iar pe celelalte, despre situația nefinisată în privința capacității de exercițiu, le lași tutorelui. (Art. 490)
Aici, la Art. 491, lucrurile sunt întrutotul nedrepte. ,,Părinții îndrumă copilului…”, convinși că pusul în scăldătoarea baptistă (botezătoare) ,,… ține seama de opinia…” lui. Ba din contră, dacă te orientezi după ,,chiote”, nu-i unul de acord. Fraza se încheie cu neobligarea aderării…. Aiurea! Bine că se reglează toate după 14 ani, etate când ,,… are dreptul să își aleagă liber confesiunea religioasă.”
No comment la alegerea prenumelui și numelui. Tot un ,,botez” fortuit. (Art. 492)
Egale drepturile și îndatoririle la supravegherea copilului minor. (Art. 493)
