Cenaclul Alexandru Sihleanu – 12 Iunie 2021
DRAGOSTEA DE LOCURILE NATALE DEZVOLTĂ SPIRITUL CUNOAȘTERII
Sâmbătă, 12 iunie, ședința Cenaclului literar-artistic „Alexandru Sihleanu” de la Centrul Cultural „Florica Cristoforeanu” din Râmnicu Sărat a debutat, cu momentul epigramistic in memoriam Matincă Costea.
„(Despre epigramă) Epigrama-i soră cu umorul,/ Doar că-nțeapă, ăsta-i rolul./ Te mai ustură un pic,/ Râzi nițel și n-ai nimic./ Ustură, dar nu rănește,/ Bei apă rece și-ți trece./ Cred că nu e de mirare,/ Că e armă de-ndreptare./ Nu-i pui sare, nici piper!/ N-are niciun gust, monșer!/ Epigrama cu morală/ E medicament la boală,/ Boală despre lenevie,/ Vicii multe și beție./ Dacă te găsești în ea,/ Asta nu e vina mea. (Amintiri) Am scos albumul cu fotografii/ Să-i văd pe cei ce nu sunt printre vii./ Dorul mi-a pus piedică pe ele / Și-i văd zâmbind printre lacrimile mele./ E o zi cu nor și ploaie,/ Inima o simt și mai greoaie./ Mă uit țintă la poza mamei mele/ Cum mă alintă, mă trec fiori prin piele,/ Sora îmi zâmbește din fotografie/ Ar vrea singurătatea să mi-o mângâie./ S-a scurs timpul cu el luând/ Chipul ei drag, frumos și blând./ Gândul e puntea ce mă trece/ Din vis în pământul rece,/ Vorbesc cu el în toiul nopții pe ascuns,/ Le spun multe, dar nu primesc răspuns.” (Safta Leaută)
„(Unor elevi) Acum, na, mare scofală!/ Că nu mai mergem la școală,/ Dar, așa ne vor astăzi unii:/ Proști ca ei, ca bolovanii. (Unor suspecți) Of, covidul acesta, nene,/ Nu-ți dă timp, nu-ți dă avere,/ Dacă tușești în cantină,/ Te trezești în carantină. (Unui epigramist) Uite, acum, la bătrânețe,/ Mai scriu câte-o epigramă./ Să vă cam feriți de mine,/ Că vă fac… de panaramă.” (lector Ecaterina Chifu din volumul „Epigrame”, autor Smarandache Agheană)
„(Un fel de profit) Beat fiind, căzu în ploaie,/ Tot într-un sughiț/ Și-a rămas cu gura mare,/ Să se facă șpriț. (Coșmar amar) A visat că, de plăcere,/ A prășit în via lui./ Trezit brusc, a luat o bere:/ -Doamne, ce coșmar avui! (Eva modernă) –Lasă-mi frunza, măi Adame,/ Înțelegi și tu odată?/ Nu mai trage, că mă doare,/ Este frunză tatuată!” (Laurențiu Turcu)
„(Testamentul unui fumător) Las în scris a mea avere/ Și, părinte, vreau să-ți spun,/ Când o fi la tămâiere,/ Folosește doar… tutun. (Demnitate națională) Pe columnă daci străbuni,/ Ai istoriei eroi,/ Azi înalță rugăciuni,/ Să fim totdeauna noi. (Lipsă de succesiune) S-a făcut Marea Unire/ De mari bărbați ce-au fost fruntași,/ Dar s-a stins a lor mărire,/ Că n-au lăsat în loc urmași.” (Dumitru Hangu)
A urmat lectorul de serviciu, Dumitru Hangu, cu un material documentar, intitulat „Lola Bobescu”, din care exemplific: „Lola Violeta Ana-Maria Bobescu, violonistă cu recunoaștere internațională, născută la 9 august 1921 la Craiova, mama sa Silvia născută Bătăturescu în satul Cristinești comuna Grebănu, județul Buzău. Tatăl său, Dumitru Bătăturescu, veteran de război a participat la războiul de independență înscris voluntar la vârsta de 18 ani. După război s-a căsătorit și a avut 11 copii, unul dintre ei Nae (Nicolae) Bătăturescu, a luptat vitejește în Primul Război Mondial, s-a remarcat pe frontul Muntele Furu-Racoviteni, la Jitia și Vintileasca, iar în luptele de la Mărășești 1917 a fost ultimul comandant al companiei de mitraliere. După război, a fost învățător la Jitia și Grebănu, apoi învățător director de școală și primar al orașului Râmnicu Sărat. Din familia Bătăturescu am cunoscut și am vorbit cu următorii: Nae și soția lui Tudorita fiica lui moș Gheorghe (din România Pitorească), fiul lor Ion Bătăturescu, doctorul Dimitrie Bătăturescu, membru al Uniunii Medicale Balcanice, membru al Asociației Inventatorilor din România, expert in Bioenergie și Radiestezie, dna Bătăturescu Luiza Marilen Lilian, stabilită în Canada mi-a dat informații prețioase privind pe violonista Lola Bobescu și a identificat-o pe mama ei Silvia, într-o fotografie cu formația „Chindia” a boierului râmnicean Menelaș Chircu din care a făcut parte. Lola Bobescu, în muzică l-a urmat pe tatăl său, o perioadă a fost eleva lui George Enescu. A concertat în țară, dar și peste hotare, a fost profesoară de canto la Bruxelles, a decedat pe 4 septembrie 2003 în Belgia, iar o stradă din Bruxelles îi poartă numele. Trei generații din familia Bătăturescu au luptat în cele trei războaie mondiale. Lola Bobescu s-a remarcat, fiind recunoscută internațional pe frontul muzicii instrumentale. Pe Lola Bobescu am promovat-o și am adus-o în atenția publicului în cartea „Valea Râmnicului Sărat Istorie și Legende” și în cartea „Grebănu în Timp și Spațiu”, Editura Rafet 2018. Cei ce se ocupă de cultura râmniceană și a județului Buzău ar trebui să se ocupe în mod special de promovarea renumitei violoniste Lola Bobescu. Familia Bătăturescu din satul Cristinești, comuna Grebănu o familie de eroi, au luptat vitejește în cele trei războaie. Dumitru Bătăturescu voluntar la 18 ani în Războiul de Independență, 1877-178, fiul său Nae (Nicolae) Bătăturescu în Primul Război Mondial, pe frontul Muntele Furu – Dealul Racovițeni a luptat pe teritoriul comunei Jitia unde avea casa, soția și un băiat în vârstă de trei ani. Pe acest front, în flancul drept, pe teritoriul comunei Vintileasca se afla Divizia rusă Zamurskaia care s-a retras în mod inexplicabil lăsând frontul descoperit. Nae Bătăturescu avea gradul de locotenent și cu o mitralieră, și câțiva servanți, din vârful Dealului Măgura, Jitia, a reușit să țină pe loc, o zi întreagă, trupele germane. S-a retras, apoi, către comuna Chiojdeni, a trecut câteva minute pe acasă aflată lângă primărie (socrul său era primar) și-a continuat drumul, a scăpat ca printr-o minune reperat de câteva ori de trupele germane care coborau din Dealul Sării să ocupe locurile de unde se retrăseseră trupele române și cele rusești. A sosit teafăr la Chiojdeni unde s-a alăturat trupelor române care țineau rezistență pe Dealul Marghilomanului. Nae Bătăturescu a avut doi copii: Gheorghe și Ion, ambii au urmat școala militară, au devenit ofițeri și au luptat pe front în cel de al II-lea Război Mondial. După război, Gheorghe Bătăturescu a devenit inginer La Brașov. În timpul vieții și-a dorit să fie înmormântat în brațele bunicului său Gheorghe Constantinescu (moș Gheorghe). Ion Bătăturescu a devenit avocat la Buzău. L-am vizitat acasă și am vorbit cu el, după trei luni a decedat. Nae Bătăturescu, soția sa Tudorița și sora sa Silvia au făcut parte din formația „Chindia” a boierului Menelaș Chircu. Lola Bobescu a dus o luptă mai deosebită urcând pe cele mai înalte trepte pe frontul muzicii instrumentale. Violonistă cu recunoaștere internațională, stabilită la Bruxelles unde a fost profesoară de canto”. Dând dovadă de patriotism dl Dumitru Hangu știe să cerceteze, să se documenteze, promovând locurile natale prin prezentarea personalităților care au marcat cultura sau pe cei care s-au făcut remarcați prin acte de vitejie în conflagrațiile mondiale. Felicitări! Dna Safta Leaută, care ne-a încântat cu epigrama D-sale, se mută la Constanța alături de familia băiatului. Epigrama râmniceană pierde un talent. Îi urăm sănătate și multe bucurii alături de cei dragi! Noi… cu regretele.
„Cele relatate astăzi de dl Hangu merită menționate, eventual o carte despre eroii neamului și personalitățile născute pe aceste meleaguri. Mi-ar place să am mai multe detalii despre ce a menționat în materialul prezentat. Epigramele d-lui fac și o educație civică, morală, și dezvăluie un suflet sensibil, un spirit înzestrat cu imaginație. Farmecul acestor epigrame exprimă sentimentele poetului și emoțiile sale în fața realității zilelor noastre. Felicitări, dle lector! Aștept cărți noi cu marca Dumitru Hangu și lecturi încântătoare în Cenaclul „Alexandru Sihleanu”. Sunt convins că dl Hangu împreună cu prietenii săi, epigramiștii, va duce mai departe numele și faima orașului Râmnicu Sărat – Orașul epigramiștilor.” (Mihai Doina)
„Pentru activitatea pe care o desfășoară pe linie culturală dl Hangu am tot respectul. Pe lângă calitatea de epigramist se documentează și descoperă personalități la Jitia, Grebănu și chiar Râmnicu Sărat, care fac cinste României. Nu este ușoară munca de documentare și ceea ce realizează rămâne ca o filă de istorie. Cu această ocazie îl felicit și pentru documentarul realizat la televiziune împreună cu dl Cristi Tabără.” (Costică Drîstaru)
„Am ascultat cu plăcere epigramele și materialul despre Lola Bobescu. Aș dori să fac o excursie pe strada care îi poartă numele. E foarte relevant materialul prezentat. Putem lua exemplu de la dl Hangu să punem pe hârtie ceea ce este personalitate reprezentantă pentru localitățile în care ne-am născut.” (Dumitru Bardaș)
„Astăzi, 12.06.2021, la Centrul Cultural Florica Cristoforeanu, în ședința Cenaclului Alexandru Sihleanu am evocat amintirea unor membrii dragi ce ne aduceau atâta bucurie prin prestațiile lor: Manea Agheană, Matincă Costea. Lumina răspândită de ei atunci nu a dispărut. Îi evocăm mereu cu mult drag. Eu am citit epigrame scrise de Manea Agheană, să-l simțim aproape de noi, iar alți membri au citit epigrame, poezii umoristice: Safta Leaută, Hangu Dumitru, Laurențiu Turcu. Dl Dumitru Hangu a adus în lumină o pagină din cultura națională și universală, evocând personalitatea unei violoniste de marcă Lola Violeta Ana Maria Bobescu, cu rădăcini pe plaiuri râmnicene. Ea a fost evocată în cărțile „Valea Râmnicului Sărat, Istorie și Legendă” și „Grebănu în Timp și Spațiu” de D. Hangu. Este lăudabilă această muncă uriașă de documentare și intenția autorului de a promova cultura română. Mereu am susținut că, prin cultură, România are mari șanse de viitor. D-l profesor universitar, scriitorul Nicolae Vasile propune o selectare a valorilor din domeniul cultural și o promovare a acestora, cum face în revista online „Revista de cultură”, unde apare lunar un profil de scriitor. De aceea am tradus în franceză poezii scrise de Mihai Eminescu, Veronica Micle și alți poeți români și străini. Azi, de Ziua Porților Deschise, se vor vizita muzee, Biblioteca Centrală Universitară din București, dar și clădirea primăriei București, proiectată de Petre Antonescu născut la Râmnicu Sărat. Eu am amintit de acest arhitect în cartea mea „Râmnicu Sărat, dragostea mea” unde am scris și despre ale personalități ale orașului meu. Este nevoie de scriitori care să pună în lumină importanța acelor spirite care, prin talent și dăruire, au lăsat în cultura română multe valori”. (Ecaterina Chifu)
„Apreciez activitatea dlui Dumitru Hangu. Sunt adepta celor care pun în valoare cultura și tradițiile noastre. Felicitări și mulțumiri! Închei cu o epigramă: (Paște fericit) Bate vânt prin buzunare,/ Mieii tot prin galantare,/ Drobul e numai din sare,/ Paștele-i cu… vaccinare.” (Safta Leaută)
„Apreciez gestul dlui Dumitru Hangu. Este un mare patriot. Nu moare cineva când îl duci la groapă, ci când îl dai uitării. Felicitări!” (Ana Sterescu)
„Am ascultat ce a prezentat dna Safta Leaută și am observat o antiteză între fotografii și alte amintiri stocate în memorie. Pe lângă faptul că este o bună epigramistă, dna Leaută cochetează și cu poezia. Îi doresc succes și îmi exprim părerea de rău că pleacă la Constanța. Dl Hangu este un bun epigramist, este de asemenea și un bun descoperitor al oamenilor de cultură care au existat în trecut pe aceste meleaguri. Dânsul a mai scris și cărți tip documentar evocând atât oameni de artă și știință cât și oameni care au intrat în istorie prin faptele lor de vitejie. Este o onoare să aducă la lumină și să reînsuflețească figuri legendare. Îi dorim succes în continuare.” (Georgeta Iuga)
„Dna Safta Leaută ne-a vestit o bucurie tristă, bucurie pentru că va fi alături de copilul său, tristă pentru că ne părăsește. Ne-a încălzit întotdeauna sufletele cu verva sa epigramistică și cu sfătoșenia ei inconfundabilă. Prin plecarea D-sale pierde epigramistica râmniceană, dar va câștiga cea constănțeană. În ceea ce privește pe dl Hangu, D-sa ne aduce întotdeauna istoria culturii în fața ochilor. Ne face să înțelegem că ea cultura nu începe cu noi, ci ea vine din negura timpurilor. Suntem datori să o cunoaștem și să ne aducem aminte cu recunoștință de promotorii ei. Dl col. Mihai Doina este un rezervist activ care nu-și găsește liniștea căutând să știe și prezentând apoi, cu aplomb, elementele istorice apropiate sau depărtate ale neamului nostru. Înțelegem că trebuie să ne cunoaștem istoria și că o istorie necunoscută riscă să se repete.” (Laurențiu Turcu)
Sâmbătă, 19 iunie, începând cu ora 11:00 va avea loc lansarea cărții „Originile ideologice ale grupării teroriste Boko Haram”, autor Cristi Rusin, însoțit de invitați de marcă. Vă așteptăm cu drag.
