Spații culturale nr. 57 (14)
REVISTE LITERARE
Acolada, Anul XII, nr. 1 (122), ianuarie 2018, Satu Mare. Un partid vinovat de subminarea economiei și trădarea interesului național este editorialul lui Radu Ulmeanu. Eseurile aparțin lui Barbu Cioculescu (Cum e să fii fericit în România), C. D. Zeletin (Poezia ideii de nimic) și Magdei Ursache (Apărând pecetea etnică), iar comentariile, lui Dan Culcer (Comunismul și țărănimea, Cazul Lăncrănjan), Constantin Călin (Rentabilitatea literaturii), Luciei Negoiță (Poeți de azi, pe „străzile literaturii”) și Isabelei Vasiliu-Scraba (Alterarea adevărului pe fundal de Mircea Vulcănescu). Cu file de jurnal aforistic sunt prezenți Gheorghe Grigurcu și Dumitru Augustin Doman, Lucia Negoiță cu interviul realizat cu Ioana Ieronim și Alex. Ștefănescu cu o amintire. Critică literară realizează: Gheorghe Grigurcu (Ana Blandiana, Fals tratat de manipulare), Tudorel Urian (Stelian Țurlea, Vă plac blondele?), Constantin Trandafir (Rodica Lăzărescu, Semne de carte – III și Nicoleta Presură Călina, Ștefan Petică – 140. Restituiri), Paul Aretzu (Miron Kiropol, Asceza), Adrian Dinu Rachieru (Constantin Schifirneț, Modernitatea tendențială), Nastasia Savin (Diana Dobrița Bîlea, Impresii de călătorie în lumea cărților). Semnează poezie: Carmelia Leonte, Michael Schmidt (traduceri: Olimpia Iacob), Lucian Perța, iar proză: Constantin Mateescu și Florica Bud.
Actualitatea literară, Anul IX, nr. 78, ianuarie 2018, Lugoj. Semnează eseuri și comentarii: Nicolae Silade (Despre receptarea poeziei și ignorarea receptării), Valeriu V. Giorgioni (Poezia ca model schizoid), Magda Ursache (Ne risipim și risipim), Radu Ciobanu (Orgoliu și simetrie), Adrian Dinu Rachieru (Sorin Titel și „simțul vieții”). Titus Crișciu este în dialog cu Maria Gheorghiu, iar George Motroc cu Dan Ciupureanu. Critica literară realizează: Cornel Ungureanu (Vasile Pistolea, La umbra cărților nepieritoare), Constantin Cubleșan („Eu înfloresc în cântec”- Florica Ștefan), Ela Iakab (Gabriel Cojocaru, Schimbare de sânge), Ion Bălu (Paul Dorin Șerban, Memoria tăcerii), Diana Dobrița Bîlea (Elena Bolânu, Lumea magică a copilăriei), Paul Aretzu (Ioan Ouatu, Depărtări sfințite cu lacrimi), Maria Bologa (Dumitru Augustin Doman, Zbateri facile, strădanii futile, Petru Ursache, Titu Maiorescu esteticianul, Ticu Leontescu, Peste edenice ruine). Dintre cărțile sosite la Remus V. Giorgioni amintim: Călărețul de fum de Radu Ciobanu, Muza nu urcă la etajul trei de Nicolae Sârbu, Lodebar de Daniela Varvara), Dagherotip de Laurian Lodoabă Poezie semnează: Nicolae Silade, Ion Calotă, Sorin Lucaci, Nicoleta Donca, Dan Ciupureanu, Lucian Mănăilescu, Roxana Diaconescu, Anastasia Coste, Alex Higyed, Denisa Ștefan, Florentina Loredana Dalian, iar proză: Viorel Dianu și Florin Logreșteanu.
Almanah Renașterea buzoiană 2018. Precum un editorial pentru Unirea cea Mare, Lucian Mănăilescu realizează un comentariu la volumul lui Vasile Bianu, Însemnări din Răsboiul României Mari. Pagini de istorie (și istorie a culturii) consemnează: Mircea Tănase, Valeriu Nicolescu, Emil Niculescu, Alexandru Gaiță, Eduard Sârbescu, Viorel Frîncu, Viorel Gheorghe, Gheorghe Postelnicu, Sorin Geacu, Liliana Manole, Marius-Adrian Nicoară. Eseuri sunt scrise de Magda Ursache, Mihail Milea, Marcela Chiriță. Proza este semnată de Valentin Cojocaru, Florentin Popescu, Gabriel Peneș, Dan Manciulea, Stan Brebenel, Petrescu, Titi Damian, iar poezie, de V. Voiculescu, Virginia Rădulescu, Gheorghe Istrate, Nistor Tănăsescu, Ion Gheorghe, Florentin Popescu, Lucian Mănăilescu, Ion Roșioru, Valeriu Bistriceanu, Valeria Manta Tăicuțu, Genovel-Florentin Frățilă, Ion P. Iacob, Marin Ifrim, Traian Gh. Cristea Manuela Camelia Sava, Laurențiu Belizan, Passionaria Stoicescu, Gina Zaharia, Nicolai Tăicuțu, Nicolae Pogonaru, Constantin Bucur, Iuliana Paloda-Popescu, Constantin Feraru, Mihaela Roxana Boboc, Marius C. Nica, Simina Maria Sima, Maria Niculai, Laura Cozma, Roxana Elena Iancu, Petruț Dinu, Valentin Tufan, Andrei Bolache, Oana Șușu, Nicolae Gâlmeanu, Dumitru Istrate Rușețeanu, Traian Popescu, Ionel Gh, Zaharia, Mihai M, Macovei, Petruța Niță, Dorin Bocu, Gheorghe Onea, Nicolae Peneș, Angela Iordache, Laurențiu Selegian, Teodor Fetcu.
Antares, Anul XX, nr.238-239-240, ianuarie-februarie-martie, 2018, Galați. Pe coperta întâi a revistei este prezentată fotografia Regelui Ferdinand I – Întregitorul de țară. Critica literară este scrisă de A. G. Secară (Doina Roman, Prea mulți zei pentru un deșert și Silvia-Ioana Sofineti (Paul Spirescu, Trepte), Dumitru Anghel (Teodor Parapiru, Testes), Ana Dobre (Geo Naum, Enigmatica Matilda, Dan Tipuriță, Influxuri exotice – un jurnal al frumuseții Indiei), Emil Lungeanu (Viorica Nicolescu, De ce Doamne?), Constantin Gherghinoiu (Maria Cogălniceanu, Tempo rubato), Traian Gh. Cristea (Sava Bogasiu, Sfântul Sava de la Buzău într-un acatist întreit), Victor Cilincă (Ghiță Nazare, Cronici optimiste), Lucian Gruia (Elena Bolânu, De ce s-au supărat păpușile). Gh. Nazare realizează comentariul Unirea Principatelor și Galații. Poezia este semnată de Rodian Drăgoi, Valeria Manta Tăicuțu, Gheorghe Vidican, Valeriu Mititelu, Constantin Kapitza, Daniela Vizireanu, Nicolai Tăicuțu, Antonio Colinas (traducere de Brândușa Pintilie), iar proza, de Ana Dobre-Pelin, George David, Richard Flanagan (traducere de Petru Iamandi).
ARCA, Nr. 1-2-3 (334-335-336), 2018, Arad. La an centenar este editorialul lui Vasile Dan. Eseurile aparțin lui Lajos Nótáros (Noua civilizație a imposturii – II) și lui Gheorghe Mocuța (Solenoid 837). Dintre realizatorii criticii literare amintim pe Simona Constantinovici (Marta Petreu, Supa de la miezul nopții), Alexandru Moraru (Radu Ciobanu, Heralzii), Lucia Cuciureanu (Liviu Ioan Stoiciu, Transfer), Romulus Bucur (George-Ștefan Niță, Tata nu are cal, Crina Bega, Petrichor, Simona Năstac, Culoarea deprimantă a mierii, Cristina Podoreanu, Lup nebun), Ovidiu Pecican (Alex Ștefănescu, Eminescu poem cu poem), Radu Ciobanu (Clara Usón, Fiica Estului), Gheorghe Schwartz (Lia Alb, Pași pierduți), Felix Nicolau (Dumitru Păcuraru, Punctul de inversare al memoriei), Daniela Șontică (Ștefan Mitroi, Atunci când mereu era duminică), Marinela Fleșeriu (Andrei Mocuța, Portret al artistului in absentia. J.D. Salinger: o monografie), Ioan Matiuț (Eugenia Crainic, Studenta criminală), Gheorghe Mocuța (Vasile Mic, O replică de argint), Anton Ilica (Gheorghe Mocuța, Schwartz contra Schwartz, Sebastian Burnaz, Congresul iubirii), Constantin Dehelean (Geo Galetaru, Iarna cireșelor amare). Semnează poezie: Gilda Vălcan, Constantin Novăcescu, Monica Rodica Iacob, Flavia Adam, iar proză: Andrei Mocuța, Ionel Costin și Juhász Béla (traducere de Lajos Nótáros).
ARGEȘ, Serie nouă, Anul XVII (LII), nr. 2 (428), februarie 2018. Remarcăm textele aforistice ale lui Gheorghe Grigurcu, critica literară realizată de Nicolae Oprea (Poetul în „Epocalipsa” – recapitulând la aniversare – Marian Drăghici), Mircea Bârsilă (Arta poetică a lui Marian Drăghici), Dumitru Augustin Doman (Maria V. Croitoru, Tainele din burta tumulului, Ania Dana Cazan, Făt Frumos din Parlament, Ioan Groșan, Lumea ca literatură, Maria Chirtoacă, O dragoste fără hotare), Emil Lungeanu (Geo Naum, Obsesia), George Coandă (Maria Bonea, Întărind zidul speranței), Ștefan Ion Ghilimescu (Radu Ulmeanu, Siberii), Rodica Lăzărescu (Ștefan Mitroi, Atunci când era mereu duminică), Sorin Iagăru-Dina (Costache Olăreanu, Ucenic la clasici), Geo Vasile (Angi Melania Cristea, Căutătorul de pokemoni), Teo Cabel (Tudor Cicu, Azaplar), Aureliu Goci (Liliana Ghiță Boian, Vitraliile iubirii), Remus Valeriu Giorgioni (Nicolae Sârbu, Muza nu urcă la etajul trei), Ana Dobre (Geo Naum, Năzărirea lui Haralamb). Reportajul este prezent prin Mariana Șenilă-Vasiliu (Paradisul pierdut – IV) și Mihai Barbu (După un pătrar de veac, fără ură și părtinire despre… Cazul Sorescu. Așa cum a fost). Poezia este semnată de Liviu Ioan Stoiciu, Horia Bădescu – 75, Marian Drăghici, Magda Grigore, Petruț Pârvescu, Florian Silișteanu, Maria Luiza Spaziani (traducere de Leo Butnaru), iar proza, de Marian Ilea, Marin Ioniță, Adrian Alui Gheorghe, Sergiu Andon.
ATENEU, Anul 55 (serie nouă), nr.581, ianuarie 2018, Bacău. In memoriam Radu Cârneci scriu: Cristina Câmpeanu. Constantin Călin și Calistrat Costin, dar este prezent prin poemul Sufletul-Pasăre, eseul (inedit), Spre capătul drumului și prin interviul consemnat de Cornel Galben. Centenarul este marcat de comentariul lui Alin Popa, Bacăul – capitală a rezistenței naționale în Primul Război Mondial (I). Remarcăm, apoi, comentariile și eseurile realizate de Ioan Dănilă, Ziua Culturii Naționale, în Anul anilor, Carmen Mihalache, După chef vine cutremurul și Ateliere de artiști și portretele acestora, Vasile Spiridon, Sacrul camuflat în profanul comunismului, Gheorghe Iorga, Un paradox al poeziei moderne: minimalismul sintactic (2), Ion Fercu, Filosoful și Cetatea (II)., critica literară semnată de Adrian Jicu (Elena Stancu, Cosmin Bumbuț, Acasă, pe drum. 4 ani teleleu și Adriana Ambrosie, Călător pe Arca lui Noe), Marius Manta (Sânziana Mureșeanu, Călătorii. Porțile din Obidos, Mihai Buznea, Instant story și Aspecte ale„literaturii carcerale”), Ion Fercu (Ștefan Munteanu, O istorie a opiniilor privind filosofia lui Eminescu ), Violeta Savu (Floarea Țuțuianu, Corp de literă și Valeriu Anghel, Printre șătrari), Diana-Dobrița Bîlea (Violeta Anciu, alte mașini și-un fotograf amator), Cecilia Moldovan (Atena Ivanovici, Ar fi trebuit să mă cheme Eva), Ionel Savitescu (Glenn E. Torrey, România în Primul Război Mondial). Poezie este semnată de Calistrat Costin și Emil Ariton.
Bucureștiul literar și artistic, Anul VIII, nr. 3 (78), februarie 2018. Remarcăm comentariile și eseurile realizate de Florentin Popescu, Punțile de suflet, mai înainte de toate (editorial), I. P. Pop, Procesul Memorandului românilor din Transilvania și din Ungaria (1892) (I), R. N. Carpen, Radu Cârneci – 90, Marian Nencescu, I. Al. Brătescu-Voinești sau „Suprapunerea naratorului”, Monica Grosu, Doi ani fatidici pentru Nicolae Iorga și pentru istoria națională, Nicolae Dan Fruntelată, Amintirea marelui motan Maciste, Mircea Eliade, Caracteristicile fundamentale ale culturii române, Ion Andreiță, Filiația marilor scriitori, Titus Vîjeu, Nobel Prize – 1937 – Roger Martin du Gard, critica literară scrisă de Florentin Popescu (Florian Copcea, Avatarurile românilor din Serbia), Ion Roșioru (Rodica Lăzărescu, Semne de carte-III). Dintre seniorii literaturii noastre, Florentin Popescu a ales pentru dialog pe George Coandă (II). Poezia este semnată de Coman Șova, Elisabeta Isanos, poeți din Cernăuți: Vasile Bâcu, Doina Bojescu-Staric, Grigore Bostan, Gheorghe Calamanciuc, Marin Gherman, Ștefan Hostiuc, poeți din Banatul sârbesc: Teodor Șandru, Vasko Popa, Ion Bălan, Emil Filip, Gheorghe Lifa, poeți ruși contemporan: Evgheni Evtușenko (traduceri de Passionaria Stoicescu și Aneta Dobre), Bella Ahmadulina (trad: Passionaria Stoicescu și Andrei Ivanov) și Robert Rojdestvenski, Nikolai Rubțov, Bulat Oudjava (trad: Passionaria Stoicescu și Dumitru Bălan), iar proză, de Lia Maria Andreiță.
Cafeneaua literară, Anul XV, nr. 3/ 181, martie 2018, Piteşti. Remarcăm: la Arte poetice, eseurile lui Jean Cohen, Nivelul semantic: Determinarea (traducere de Cristian Mihail Miehs) și Alessandro de Francesco, Pentru o teorie non-dualistă a poeziei (1960-1989) (traducere de Liana Alecu), interviu: Virgil Diaconu – convorbire cu poetul Liviu Antonesei, critica literară realizată de Gheorghe Grigurcu (Gabriel Liiceanu, Fie-vă milă de noi!), Remus Valeriu Giorgioni (Constantin Preda, Biblie cu litere de zăpadă), Valeria Manta Tăicuțu (Sânziana Mureșeanu, Călătorii. Porțile din Obidos), Viorel Nica (Dumitru Augustin Doman, Zbateri facile, strădanii futile), Ana Dobre (Sterian Vicol, Memoria lui Femios. Ielele și elegiile lui Terian), Liliana Rus (Valentin Predescu, Dizgrații I), eseul lui Jesús G. Maestro, Filozofia poeților (traducere de Elisabeta Boțan) și comentariul lui Mihai Plămădeală, semnul vieții în sistemul artistic al lui Marius Cristea. Microeseurile aforistice, Fragmente, aparțin lui Gheorghe Dobre, iar Antijurnalul, Aurul și cenușa unei zile obișnuite, lui Virgil Diaconu. Semnează poezie: Octavian Dănilă și Denisa Popescu.
Constelații diamantine, Anul IX, nr. 2 (90), februarie 2018, Craiova. Dintre eseuri și comentarii remarcăm: Istoria literaturii comparate, parte integrantă a istoriei literaturii române de Al. Florin Țene, Outer-art de Janet Nică, Religia sau nevoia omului de Transcendental (VIII) de George Petrovai, Creația umană – conținut spiritual în existența valorilor de Galina Martea, „Umanismul, un program infinit”. De la filosofia culturii la criza supraviețuirii de Dragoș Niculescu, O clipă de eternitate de Mihai Caba, Impresionismul – fascinație și culoare de Andrei Potcoavă, Blestemele nației române. Rânduieli haotice (14/ 16) de Nicolae Grasu. Critică literară realizează: Iulian Chivu (Mihail Dragomirescu, Icoane din trecut și de azi. Portrete, evocare, mărturii), Daniel Marian (Viorica Toaca Osipova, Eu sunt femeie), Theodor Damian (Al. Florin Țene, Romanța celui care s-a întors), Constantin Miu (Thanatosul de sorginte bacoviană la Cezar Ivănescu), Felix Lungulescu (Octavian Mihalcea, Umbra de fier), Vasile Moldovan (Valentin Nicolițov, Poeme haiku de iubire), Ionel Popa (Octavian Soviany, Casa din Strada Sirenelor), George Roca (Magdalena Brătescu, Rendez-vous cu teatrul israelian). Poezie semnează: Doina Drăguț, Livia Ciupercă, Ștefan Radu Mușat, Marin Ifrim, Ionuț Țene, Ioan Hada, Florinel Agafiței, George Baciu, Ioan Romeo Roșiianu, iar proză: Nicolae Vălăreanu Sârbu, Angela Burtea.
Cronica veche, Anul VIII, nr. 2 (85), februarie 2018, Iași. Comentariile și eseurile sunt realizate de Nicolae Turtureanu, 7ani. 85 de apariții…, Ioan Florin Stanciu, Praful și pulberea, Aurel Brumă, Fântâna, Laura Carmen Cuțitaru, Cui i-e frică de… cuvinte?, Ioan Milică, Fosile vii (2), Mircea Ciubotaru, „Misterele” onomastice ale Iașilor, Grigore Elisei, Un destin împlinit, Doina Uricariu, Angoasă la o scală aproape monumentală. Irina Nechit consemnează interviul cu Ștefan Oprea. Scriu critică literară: Virginia Burduja (Hortensia Papadat Bengescu, Balaurul), Angela Traian (Nicolae Ionel, Poarta cerului), Mihaela Grădinariu (Lucian Vasiliu, Cod numeric personal), Dan Perșa (Nicolae Turtureanu, Cronice și… anacronice), Ana Pop Sîrbu (Liviu Antonesei, Opera Poetică), Rodica Lăzăreanu (Constantin Cubleșan, Poezia de toate zilele). Semnează proză: Traian D. Lazăr, Irina Iuliana Costache, Gheorghe Schwartz, Mircea Radu Iacoban, Ioan Țicalo, iar poezie: Nicolae Ionel.
Expres cultural, Anul II, nr. 2 (14), februarie 2018, Iași. Eseurile și comentariile sunt realizate de Alexandru Zub, Istorie și Geopolitică: Ion Nistor, Constantin Coroiu, Exerciții de memorie, Gellu Dorian, Hiena de presă, Dan Bogdan Hanu, Dog’s diary (din vremea câinelui sub acoperire involuntară), Liviu Chiscop, „Odă (în metru antic)”, de Mihai Eminescu – sublimă transfigurare lirică a unei crize erotice, Daniel Corbu, Scriitorul român între fast și marginalizare, Victor Durnea, Iașul literar (august 1954 – aprilie 1970), Adrian Dinu Rachieru, Marin Preda și „Obsedantul Deceniu” (II), Ioan Țicalo, Între o avalanșă de întrebări și un singur răspuns (II). Fac critică literară: Mihaela Grădinariu (Radu Florescu, Călătorii amânate), Flavius Paraschiv (Dorian Obreja, Executorul de iluzii), Cornel Galben (Florin Dochia, Cântece pentru Inanna/ Song for Inanna), Constantin Cubleșan (Ion Agârbiceanu – opera beletristică), Nicolae Busuioc (Dumitru Simion, Blestemul Vălimărenilor), Constantin Pricop (Arendașul român în universitate). Mara Magda Maftei realizează un interviu cu Liviu Ioan Stoiciu. Poezia aparține lui Mihai Ursachi, Nicolae Panaite, Adi Cristi, Alexis Stamatis (prezentare și traducere de Sorina Munteanu), iar proză: Ștefan Amariței.
Helis, Anul XVI, nr.1-2- 3, ianuarie-februarie-martie 2018, Slobozia. Eseurile sunt realizate de Marian Ștefan (Fiecare om, Mă întreb și Inima României Mari), Lucia Ștefanovici (Eminescu, lucruri de făcut), g.alex (Așa da, Măria Ta), iar paginile de istorie, de Raluca-Olicia Vlădăreanu și Daniela Safciu (Eroii Primului Război Mondial din județul Ialomița). Dan Simionescu prezintă cinci cărți: Rugăciuni din orașul cel orb, Slalom sentimental și Mamin de Valeria Manta Tăicuțu, Fractali de Lucian Mănăilescu și Iluzii din pulbere de Marinela Porumb, iar Gheorghe Dobre vine cu text apărut în Cațavencu – săptămânal incomod nr.57, 1991, cu titlul: Adică cum e cu pământu’ și subtitlul: Dramatizare după „Legea fondului funciar”. Critica literară este făcută de Lucian Mănăilescu (Călătorie în Utopia sau Florin Ciocea și poveștile nemuritoare), Diana Dobrița Bîlea (Aurel Lăzăroiu, Castele de nisip), Mihaela Meravei (Liviu Băițel, Umbra pasului tău), Vitalie Buzu (Marian Ștefan, Basarabia. Prima zi a Marii Uniri). Semnează poezie: Valeria Manta Tăicuțu, Lucian Mănăilescu, F. M. Ciocea, poeții din Macedonia: Slavcio Coviloski, Traice Cațarov, Blagoi Samonicov (traducere: Dina Covata, stilizare: Gh. Dobre), Marin Constantin, Silvia Bitere, Dan Elias, Alexandra Ababii, Virgil Diaconu, Lucia Ștefanovici, Ștefan Neagu, Florentina Loredana Dalian, Liliana Popa, Ilie Comănița, Petre Ioan Crețu, iar proză: Tudor Cicu, Loredana Stan, Florentina Loredana Dalian, Leonard I. Voicu, Cătălina Stroe.
Întrezăriri, Anul VI, nr. 21, martie 2018, Pârscov. CENTENARUL este marcat prin comentariile realizate de Gheorghe Postelnicu, Specificul național în anul aniversării centenarului Marii Uniri, Constantin Costea, Valea Buzăului în timpul ocupației germane (1916-1918), Ion Nedelea, Din Bucovina, despre Unire, Marius-Adrian Nicoară, Centenarul Unirii Basarabiei cu România și Alexandru Marghiloman. Alte comentarii aparțin lui Enache Necula, Păstorul cel bun, Mădălin Vlăsceanu, Despre cultul divin public, Gheorghe Postelnicu, Vechi construcții pârscovene. Eseurile sunt scrise de Lucian Crețu, Nulla moralia și Gheorghe Postelnicu, V. Voiculescu și uluitoarea lui memorie lingvistică. Filele de istorie aparțin lui Dumitru Scoroșanu, Misterul cetății medievale de la Pârscov și Ilie Mândricel, Documentele Pârscovului. Critica literară este realizată de Gheorghe Postelnicu (Aurel Anghel, Pârnod), Nicolae Gâlmeanu (Titi Damian, Sisif coborând muntele) și Florin T. Roman (Al. Florin Țene, „Veniți, privighetoarea cântă…”). Poezia poartă semnăturile: V. Voiculescu, Al. Florin Țene, Elena Stroe-Otavă, Ovidiu Cameliu Petrescu, Mihaela Aionesei, Elena Rusen, Aida-Oana Drugău, Veroni Mihăilă, iar proza: Tudor Cicu, Lucian Crețu și Ovidiu Cameliu Petrescu.
Literadura, Anul III, nr. 7, martie 2018, Buzău. Eseurile din acest număr sunt realizate de Mioara Vergu-Iordache, „Profesia” de femeie (editorial) și Mihaela Burlacu, Cum citesc bărbații femeile? Teo Cabel consemnează un interviu cu Liviu Ioan Stoiciu, iar Florentin Popescu este prezent cu evocarea: Locuri și oameni din Buzăul de altădată (III). Fac critică literară: Tudor Cicu (Ioana Voicilă Dobre, Floarea de cais, Cornelia Ionescu Ciurumelea, Excentrica sinucidere și Luminița Zaharia, Yeti într-un bloc de gheață), Liviu Ofileanu (Cristina Stancu, Teritorii), Manuela Camelia Sava (Nicolae Pogonaru, Gravuri de ocazie), Daniel Luca (Raul Bribete, Case aici, case acolo), Ion Roșioru (Mihaela Roxana Boboc, Spovedania oaselor și Gina Zaharia, Perseide), Mihai Vintilă (Claudiu Soare, Tratament împotriva revoltei). Poezie semnează: Victoria Milescu, Camelia Iuliana Radu, Adi Filimon, Gabi Schuster, Claudiu Komartin, Liviu Ioan Stoiciu, Florentina Loredana Dalian, Luminița Potîrniche, Emilia Amariei, Felix Nicolau, Florin Ciocea, Alexandru Pripon, Victoria-Maria Pripon, Gabriela Ana Bălan, Alfonso Brezmes (traduceri și prezentare de Elisabeta Boțan), Ion P. Iacob, Cornelius Drăgan, Lucian Victor Bota, Tudor Cicu, iar proză: Gheorghe Oncioiu și Sorin Călin.
Litere, Anul XIX, nr. 2 (215), februarie 2017, Târgoviște. Remarcăm eseurile și comentariile realizate de Tudor Cristea, Aparatul cu galenă (editorial) și Un cer de cărți, Barbu Cioculescu, Totul despre istorie, Liviu Grăsoiu, Horia Bădescu – 75 – poet, mereu poet, Mihai Cimpoi, Lovinescu în epoca postmodernității și globalizării, Nicolae Oprea, Un roman recuperat după o jumătate de secol, Lina Codreanu, Călătorie de plăcere, critica literară, de Vasile Bardan (Grigore Vieru, Acum și în veac), Mădălina Simionescu (Cojocaru) (Mircea Horia Simionescu, Nesfârșitele primejdii), Nicolae Georgescu (George D. Pitiș, Destine răvășite), Ana Dobre (Gabriela Banu, Oglinda din vis), Florentin Popescu (Lucian Costache, Prima stație înainte de Paradis), Titi Damian (Diana Dobrița Bâlea, Omul dintre două lumi), Corin Bianu (Carmen Georgeta Popescu, Dublu sens unic), Aurelian Silvestru (Iulian Filip, Moartea împăcată a mamei poetului care semăna tatălui), Dan Șalapa (Vali Nițu, Ortografia vieții trăite NU șoptite), Magda Ursache (Mircea Platon, Elitele și conștiința națională), Liviu Ofileanu (Ovidiu Komlod, noapte-lumină), Vasile V. Filip (Titi Damian, Muscelenii, vol.IV) Semnează aforisme: Mihai Stan, poezie: Marcela Benea, Mircea Lutic, Victoria Milescu, Rodica Oniga, iar proză: Ștefan Dorgoșan, Dumitru Augustin Doman, Caterina Botoncea.
Orizont, Serie nouă, Anul XXX, nr. 1 (1629), ianuarie 2018, Timișoara. Eseurile din acest număr aparțin lui Cornel Ungureanu (Jurnalul unui vulcanolog, despre comunismul real), Călin-Andrei Mihăilescu (Concept/ contracept), Viorel Marineasa (Umbra lui Stalin. La Bărăgan), Paul Eugen Banciu (Jurnalul despărțirilor). Două interviuri sunt realizate de Cristian Pătrășconiu cu Gelu Ionescu și Robert Șerban cu Florin Chirculescu. La ancheta inițiată de Cristian Pătrășconiu, Vor reuși social-media și societatea informațională să ucidă literatura? răspund: Dana Moroiu, Simona Preda, Doina Jela, Adrian G, Romila, Camelia Grădinaru, Radu Jürgensen, Eugen Stancu, Simona Constantinovici. Critică literară realizează: Alexandru Budac (Radu Paraschivescu, Cartea râsului și a cercetării), Dana Chetrinescu (Gelu Ionescu, Cartea lui Prospero, Aldous Hukley, Maimuță și esență), Alexandru Oravițan (Simona Antonescu, Hanul lui Manuc), Grațiela Benga (Floarea Țuțuianu, corp de literă, Ana Olos, Mihai Olos. La povești în casa de paie. Fragmente de jurnal), Christian Crăciun (Augustin Ioan, Temenos împrejurul spațiului sacru, Vintilă Horia, Crucea), Alexandru Ruja (Jurnalul maiorescian), Daniel Ilea (Slobodan Despot, Mierea), Vasile Popovici (Daniel Cristea-Enache, Convorbiri cu Nicolae Manolescu), Daniela Șilindean (George Banu, Scena lumii). Semnează poezie: Adrian Bodnaru, Gabriel Chifu, iar proză: Daniel Vighi, Pia Brînzeu, Robert Șerban și Florin Toma.
Plumb, Anul XIII, nr. 131, februarie 2018, Bacău. In memoriam Radu Cârneci scriu Cornel Galben și Emilian Marcu, iar in memoriam dr. Romulus C. Busnea, Romulus-Dan Busnea. Să ne amintim despre… (Marin Sorescu) ne „spune” Mircea Bostan. Eseuri realizează: Dumitru Brăneanu, De la comunism la globalizare, Mihai Buznea, Universul mărginit, Ioan Țicalo, Bacovianismul „Puțină mitologie”?, Constantin Vorniceasa, Ipoteze privind originea omului, Aurica-Florica Nica, Particularități estetice ale unor genuri și specii preferate aparținând literaturii pentru copii, Gabriela Gîrmacea, Despre fantezie. Istoria literară este prezentă prin Liviu Chiscop: Adevăr și legendă despre originea lui Alecsandri. Critică literară scriu: Calistrat Costin (Geta Stan Palade, Aripă roz-albă de măr…), Grigore Codrescu (Ioan Murariu, Însemnări), Domnița Neaga (Constantin T. Ciubotaru, Frățânele meu, Constantin Blănaru), Petruș Andrei (Culiță Ioan Ușurelu, Opera omnia – proză, eseu,teatru și Scriitori contemporani din Vrancea prin interviuri), Mioara Bahna (Liviu Ioan Stoiciu, Ajuns din urmă), Dumitru Brăneanu (Virgil Diaconu, Eros și leprocrație), Catinca Agache (Mihaela Aionesei – un poet sensibil și profund din Curbura Carpaților), Florentina Stanciu (Mihaela Băbușanu, Cu Mercur în exil). Semnează poezie: Livia Ciupercă, Luminița Cojoacă, Camelia Iuliana Radu, Ana-Maria Moraru, iar proză: Eugen Verman.
Poesis, Anul XXIX, nr. 1 (314), ianuarie-februarie-martie 2018, Satu Mare. Editorialul lui D. Păcuraru se intitulează De ce aș scrie despre Centenar? Interviurile, din acest număr al revistei, sunt: George Vulturescu – Mircea Muthu și Vladimir Mitev – Ognean Stamboliev. Adam Puslojič este prezent cu un epilog inevitabil, iar Gheorghe Glodeanu cu eseul, Despre durerile poeziei. Critica literară este realizată de George Vulturescu (Poezia Ioanei Diaconescu și Un Faust: Nimicitorul lui Aurel Pantea), D. Păcuraru (De la „Poemele luminii” la „Negru pe negru”), Alexandru Cistelecan (Ultimul taliban), Alexandru Zotta (Radu Sergiu Ruba, O vară ce nu mai apune), Marius Manta (Viorel Savin, Implozia lui Malec), Ladislau Daradici (Isabela Nicoară, Uneori trebuie să te aștepți la mai mult), Constantin Cubleșan (Gheorghe Glodeanu, Scriitori, cărți, muze, Ipostaze ale discursului amoros în literatura română). Semnează poezie: Aurel Pantea, Liviu Ioan Stoiciu, Rodica Marian, Ioan Nistor, Nicolae Silade, George Nina Elian, Denisa Crăciun, Alensis De Nobilis, Vasile Dan, Lucian Alexiu, Slavomir Gvozdanovici (traducere de Lucian Alexiu), Inês Lourenço (traducere de Costel Derjoi), Carl Sandburg (traducere de Șerban Tamburlini), Jász Attila (traducere de Kocsis Francisko), Christos oukis (traducere de Claudia Vulturescu), Mesut Șenol (traducere din lb. engleză de Muguraș Maria Petrescu).
Pro Saeculum, Anul XVII, nr. 1-2(125-126),18 ianuarie-1 martie 2018, Focșani. (Prima parte) Remarcăm eseurile și comentariile realizate de Rodica Lăzărescu, Chiar trebuiau să poarte un nume? și Sacrificiul întemeietor sau despre un roman necesar, Dumitru Radu Popescu, Zeul ovăzului și ai săi confrați, Magda Ursache, Speranțe și exasperanțe, Liviu Ioan Stoiciu, La nunta mea, Ioan Scurtu, O zi pentru istorie – 27 martie 1918, Traian D. Lazăr, Apostolul neamului în războiul de întregire, Ioan Șt. Baicu, Să nu uităm odiseea Transilvaniei! Și istoricul tratat de pace din 1920 de la Trianon! Petre Isachi, Liviu Rebreanu ca destin sau „54 de ani de stupidă perseverență” (I), Constantin Cubleșan, „De ce scriu?”, Mircea Popa, Dan Culcer despre cenzura din comunism, Nedeea Burcă, Demnitatea metafizică a narațiunii: Mihai Sin și Alecu Ivan Ghilia, Iordan Datcu, Ion D. Sîrbu și măria sa limba română, Lina Codreanu, Dualitatea întregitoare, Silvia-Ofelia Chelariu, O diacronie a eminescianismului poeziei române, Ionel Popa, Spațiul literar în ciclul Hallipa de Hortensia Papadat-Bengescu (II). Rodica Lăzărescu consemnează un interviu cu Horia Bădescu. La aniversară, pentru Horia Bădescu – 75 scriu: Paula Romanescu, Theodor Codreanu, Constantin Cubleșan, Paul Aretzu, Adrian Țion, Adrian Popescu, Ion C. Ștefan, Ioan Adam, pentru Teofil Răchițeanu – 75: Mircea Popa, Horia Bădescu, Marin Iancu, Monica Grosu, pentru Valeriu Anghel – 80: Ana Blandiana și Costică Neagu. In memoriam Radu Cârneci scriu: Mihail Diaconescu, Șerban Codrin, Cornel Galben, Emilian Marcu, Nicolae Silade, in memoriam Alexandru Gheorghe Croitoru: Victor Crăciun și Nicolae Cabel, in memoriam Elisabeta Isanos: Nicolae Cârlan. Cinci ani fără Mircea Dinutz sunt marcați de Liviu Ioan Stoiciu, Maria Nițu, Petre Isachi, Constantin Trandafir, Cornel Galben, Viorel Savin, Valeriu Anghel, Paul Spirescu.
Scriptor, Anul IV nr. 3-4 (39-40), martie-aprilie 2018, Iaşi. Poemul desenat de Dragoș Pătrașcu aparține lui Ion Pop. În continuare, poezia este semnată de Gellu Dorian, Dan Bogdan Hanu, Viorel Mureșan, Kateřina Bolechová (traduceri de Alexandra Toader), Moshe Itzhaki (prezentare și traduceri de Paul Farkaș), iar proza, de Radu Negrescu-Suțu, Radu Părpăuță, Ioan Florin Stanciu, Ḉinghiz Abdullayev (traducere de Grigore Chiper). La Chestionar la semicentenar Junimea 50 (formulat de Lucian Vasiliu) răspund: Gheorghe Drăgan și Horia Zilieru. Dialogurile sunt purtate de Nicolae Busuioc cu Mihai Chirică, Ioan Holban cu Nicu Gavriluță, Carmen Brăgaru cu Genoveva Logan. Critica literară este realizată de Codrin Liviu Cuțitaru (Două romane de Henry James), Anastasia Dumitru (Ioan R. Marinescu, Irina Nelson, Note de război), Ioan Răducea (Radu Negrescu-Suțu, Stirpea Drăculeștilor), Ioan Holban (Cartea ca un ospăț cultural – Ioan Oancea), Bogdan Matei Mandache (Valentin Coșereanu, Jurnal cu Noica și manuscrisele Eminescu), Andrei Moldovan, (Alexandru Zub, Mihail Kogălniceanu. Un arhitect al României moderne), Angela Traian, (Nicolae Turtureanu, Cronice și… anacronice), Diana Bobică, (Cristina Hermeziu, Vedere din Turnul Eiffel), Cristina Chiprian (Sterian Vicol, Memoria lui Femios, Mihaela Grădinariu, Urechea lui Malhus), Maria Pilchin (Mihaela Perciune, Bustul lui Stalin), Vasile Filip (Ion Maftei-Flavus, Tăcerea cuvintelor).
Scrisul Românesc, Serie nouă, Anul XVI, Nr. 2 (174), 2018, Craiova. Eseuri sunt realizate de Florea Firan (Anton Bibescu), Dumitru Radu Popescu (Două vorbe despre scriitorul Radu Ciuceanu), Adrian Cioroianu (Amintiri cu intelectualul de elită Neagu Djuvara), Ioan Lascu (Renaudot 2017), Mihai Ene (George Orwell și socialismul democratic), Dodo Nița (Copilăria lui Jean d’Ormesson), Dumitru Radu Popa (Catedrala Notre Dame în ruină?). Remarcăm, apoi, critica literară făcută de Gabriel Coșoveanu (Mircea Stâncel, Cartea speranțelor disperate), Constantin Cubleșan (Miron Manega, Eminescu agent secret, traficant de cărți interzise), Oana Băluică (Joseph Stiglitz, The Price of Inequality), George Sorescu (Ada Stuparu, Marin Sorescu în postume), Ștefan Vlăduțescu (Constantin Cubleșan, Eminescu în reflexii critice), Gabriela Rusu-Păsărin (Anita Zărnescu Leguay, Cuvinte din Paris), Rodica Grigore (Antonio Muñoz Molina, Călărețul polonez), Constantin Zărnescu (Adrian Țion, Nostalgia călătoriei), poezie semnată de Andrei Codrescu, Adrian Sângeorzan, Nicoleta Crăete, Ștefan Larin (traducere de Alexandra Carides) și proză, de Carmen Firan.
Sintagme literare, nr. 2 (31), martie 2018, Dudeștii Noi. Întâlnim poezie de Adelina Constantin, Ana Podaru, Anca Zeciu, Angela Furtună, Armina Flavia Adam, Carmen-Maria Mecu, Constantin Stancu, Costinel Petrache, Daniela Mihăeș, Dora de Mircea, Dumitru Ichim, Dumitru Velea, Elena Katamira, Elisabeta Boțan, Emanuel Pătrăscioiu, George Lână, Ileana-Adriana Chidu, Ioan Potolea, Irina Lucia Mihalca, Maria Cernegura, Maria Jorj, Marin Moscu, Mihaela Aionesei, Monica Rohan, Nicolae Sârbu, Viorica Baciu,, Vlad Mușat, proză de Constantin Voinescu, Cristian Lisandru, Daniela Mihăeș, Letiția Vladislav, Mihai Petre. Atelierul critic este susținut de Adrian Dinu Rachieru ( In memoriam Radu Cârneci sau Apologetica iubirii), Ana Urma (Ottilia Ardeleanu, Pe tibia-n jos), Constantin Stancu (Ladislau Daradici, Rezervor despre frumusețea imaginației poetice), Daniel Luca (George Terziu, Boeme și alte povestiri), Daniel Marian (Ion Toma Ionescu, Argintarium, Nicolae Nistor, Iubire cu gust de Marsala, Nicolae Silade, iubirea nu bate la ușă, Corina Dașoveanu Monea, îmi iau pantofii, sufletul, rujul, dispar, Dumitru Ichim, Tu știi că te iubesc, Simion Cozmescu, Cântecul măturătoarei de fluturi, Vali Orțan, Glonțul predestinat), Ionel Bota (Ana Podaru, Cad îngeri din icoane, Mihail Crama, Intrarea în legendă, Lidia Burduja, Vânătoare de gând), Octavian Mihalcea (Nicolai Tăicuțu, și cum vă spuneam… Claudiu Komartin, cobalt, Octavian Soviany, E noapte în Arhipelag), Teo Cabel (Tudorița Tarniță, Câmpia din noi). Curțile dorului Ion Căliman vine cu Poezia ritualurilor de însănătoșire (XIII).
Sud, Serie nouă, Anul XXII, Nr. 1-2 (202-203), ianuarie-februarie 2018, Bolintin Vale. Eseurile din această ediție aparțin lui Vasile Grigorescu (Bibliotecarul), Florentin Popescu (Cosmopoezii, lirirune, ancade, leme…) și Constantin Miu (Teme și motive simboliste în lirica lui Bacovia și Minulescu). Centenarul Marii Uniri este marcat de Gheorghe Dragomir, 2018. România la o altă cruce a destinului?, Romanița-Maria Ștențel, Lia Eminescu… totdeauna și Constantin Bărbuță, Evoluții politico-diplomatice în preajma înfăptuirii idealului național și legitim românesc. Maria Andreiță scrie despre Sculptorul Doru Drăgușin, iar Ion Andreiță, Buridava – din însemnările unui arheolog amator. Critică literară realizează: Nicolae Dan Fruntelată (Victoria Milescu, Strada Lăcustei, Raluca Tudor, Tăcerea și cuvântul și Semne), Titus Vîjeu (Mihaela Proca, Angelei, cu melancolie, Vasile Szolga, Revelion ’60, Nicolae Dragoș, Surâzând prin labirint), Florentin Popescu (Ion Drăghici, Cer orb, Victor Pencu, Stampele luminii), Elisabeta Bogățan (Ioan Dodu Bălan, Bosonopoeme), Ana Dobre (Ana Călina Garaș, Brâncuși, prințul formei pure, Lucian Gruia, Brâncuși și reveriile materiei), Victoria Milescu (Ion Mărculescu, Exil la Tomis), Luminița Cornea (Aurel Sasu, Cum mor scriitorii români), Emilia Motoranu (Margaret Arwood, Povestea slujitoarei), Ion C. Ștefan (Elena Ionescu Colcigeanni, Îngerul Lizicăi), Eliza Roha (Victoria Milescu, Strada Lăcustei), Geo Călugăru (Ion C. Ștefan, Călătorie în lumea cărților).
13 Plus, Anul XXI, nr. 187/ 2018, Bacău. Eseurile din acest număr sunt realizate de Viorel Savin, România 100. Ca să putem cere să fim respectați, Ion Dinvale, Între ignoranță, obtuzitate și rea-credință (I), T. S. Eliot, Tradiția spiritului european în poezie (traducere de Mihai Miroiu), La ancheta revistei răspund: Valeria Manta Tăicuțu (Cezar Ivănescu – Gladiatorul), Alexandru Jurcan (Marcel Mureșeanu – Înscris), Tincuța Horonceanu Bernevic (Ion Mureșan – Poemul despre Poezie), Mirela Bălan (Nichita Danilov – În noi, pe noi înșine), Petre Isachi (George Bacovia – Liceu). Critica literară aparține lui Petre Isachi (In memoriam Radu Cârneci, Mari Poeți ai Iubirii și Reflecții asupra esteticii/ poeticii romanelor lui Gheorghe-Jan Iscu), lui Corneliu Vasile (Gheorghe Andrei Neagu, Tabăra damnaților și Gina Zaharia, Talazuri), Mihaelei Meravei (Mihaela Roxana Boboc, Spovedania oaselor) și Cezarinei Adamescu (Alensis De Nobilis, Bețiile cosmice). Poeziile poartă semnătura lui Mihai Eminescu, Omar Khayyam (în traducerea lui Radu Cârneci), Adrian Voica, Lucian-Victor Bota, Theodor George Calcan, Anei Maria Răducan, a lui Ion Tudor Iovian, Virgil Nistru Țigănuș, iar proza: Ioan Țicalo, Virgil Stan, Adriana Ambrosie și Mihnea Cătălin Ivancea.
Vatra, nr.11-12/ 2017, Târgu Mureș. Comentariile și eseurile sunt realizate de Ana Blandiana (Un nenoroc mai mic), Petru Cimpoeșu (Percepție greșită), Alexandru Vlad (Acele minunate personaje negative și conjurațiile lor infernale), Dan Culcer (Statul român, stat național poliglot). Cu critică literară sunt prezenți: Rita Chirian (Claudiu Komartin, Maeștrii unei arte muribunde), Mihaela Vancea (Adrian Schiop, Șmecherie și lume rea), Daiana Gârdan (Doris Mironescu, Un secol al memoriei), Denisa Bud (Liviu Ioan Stoiciu, Transfer), Ioana Boștenaru (Daniel Vichi, Mort în Patagonia), Nina Corcinschi (Constantin Cheianu, Sex & Perestroika), Iulian Boldea (Eugen Suciu, Frica), Hristina Doroftei (Maria Pilchin, Realități poetice în zigzag). Despre Bastionul lingvistic de Adriana Stan scriu: Sandală Cordoș, Alexandru Matei, Ștefan Baghiu, Alex Goldiș, iar despre Efrafa de Florentin Popa: Alex Ciorogar și Ovio Olaru. Poezie semnează: Ion Mureșan, Aurel Pantea, Traian Ștef, Andrei Zanca, Gellu Dorian, Dumitru Păcuraru, Mircea Stâncel, Gheorghe Mircea Covaci, Adrian Rentea, Liliana Lungu, proză: Gheorghe Schwartz, Constantin Abăluță, Adrian Iancu, iar teatru: Crista Bilciu.
Vatra veche, serie veche nouă, anul X, nr. 2(110), februarie 2018, Târgu Mureș. Din acest număr remarcăm comentariile lui Ioan Aurel Pop, Transilvania, starea noastră de veghe (XII) și Marin Iancu, O. Goga și ideea națională, eseurile realizate de Ilie Șandru, Întâlniri cu Grigore Vieru, Ognean Stamboliev, Grigore Vieru, un poet din alte vremuri, Nina Josu, Grigore Vieru, cel întru ființă și fragmentul de dialog Nicolae Băciuț – Grigore Vieru, interviul lui Nicolae Băciuț cu Tudor Gheorghe. Critica literară semnată de Adrian Dinu Rachieru (Romulus Goga și „personajul colectiv”), Cristina Sava (Any Drăgoianu, Recuperarea sinelui și Vieți de rezervă, George Schinteie, 68 – poeme cu fereastra deschisă), Nicolae Băciuț (Macrina Lazăr, senkiu fo yo frendship, Florin Bengean, Clipe de sfințenie și cultură), Liliana Toma (Răzvan Ducan, Cumpăr timp), Daniel Marian (Dumitru Ichim, Tu știi că te iubesc), Florin Bengean (Sorina Bloj, Îndorostenita), Răzvan Ducan (Gheorghe Jurcă, Copilul lui Dumnezeu), Livia Fumurescu (Radu Ciobanu, Heralzii), Aureliu Goci (Ionel Popa, Spațiul în opera lui Liviu Rebreanu), Cristian Gabriel Moraru (Nicolae Vălăreanu Sârbu, Geometriile spațiului), Geo Constantinescu (Ion Munteanu, O mie și una de femei), Mircea Daroși (Grigore Avram, Da’ de unde!), Mihai Cistelican (Ion Brad, Printre mii de dedicații: călătorii în zigzag), Mihaela Albu (Iordan Datcu, Constantin Eretescu).
Cititorul de reviste
