Cenaclul Alexandru SihleanuCultură

Cenaclul Alexandru Sihleanu – 19 Mai 2021

A DEFINI ARTA ÎNSEAMNĂ A ȘTI SĂ CREEZI

Miercuri, 19 mai, ședința Cenaclului literar-artistic „Alexandru Sihleanu” de la Centrul Cultural „Florica Cristoforeanu” din Râmnicu Sărat a debutat cu momentul in memoriam Matincă Costea.
„(Fusul orar – erori meteorologice) Urmăresc pe domnu’ Busu/ Când îi vorba de umor./ La meteo mai pierde fusu’/ Fiindcă dânsu’… nu-i Topor. (Îngrijorare de la Burebista) Azi românii vor să știe/ Dacă-n țară, peste ani,/ Va mai fi pe dealuri vie,/ Vinuri bune la țărani. (Scriitori în etate) Scrisul azi le e povară,/ Observat-au și profanii./ Motivația e clară:/ Le-au murit, pe rând, toți fanii. (Cultura românească) Ce-ați făcut voi la cultură?/ Să trăiți, am conservat-o,/ Stă pe rafturi la butoaie,/ O păzim să nu se-nmoaie!” (Dumitru Hangu)
A urmat lectorul de serviciu, dl prof Grigore Leaua, cu un eseu intitulat „Artisfera” prin care autorul înglobează într-un termen necesar energiile spiritului uman creator de valori artistice în varii domenii, fără de care lumea acestei planete ar fi mult mai săracă, arta fiind o formă de energie. „S-a spus despre artă că este plăcere, eliberare din capcana materiei vulgare, purificare și descătușare, construcție și armonie, însuflețire a universului, ruptă de interesele practice, expresie a vieții sociale, a valorilor umane, înflorire a spiritului uman, creație și fabricație spirituală, joc al sufletului, luare în posesie a lumii sau, dimpotrivă, evadare din lume, prelungire a vieții reale, compensare a insatisfacțiilor vieții. Dincolo de toate acestea, ceea ce constituie o certitudine este doar faptul că arta a fost, este și va rămâne o necesitate. O necesitate definită în marginile adevărului că arta, ca produs al spiritului uman, face parte integrantă din natură căreia, prin formele sale sensibile, îi conferă o alt fel de continuitate în timp și spațiu. Înglobând în sine spiritualitatea umană ca forță subiectivă de proiectare a naturii universale în tipare noi, arta este, de fapt, o nouă formă de energie. O energie care reunește în sine toate celelalte forme de energie pe care se sprijină întregul eșafodaj al Universului. Arta devine, astfel, o matrice vie a cărei unică funcție rămâne doar aceea de a crea, îmbogățind cu noi forme și lumini Universul, dar, mai ales, contribuind în acest fel, prin intermediul spiritului uman la impulsionarea în plan genetic a diversității lumii. Pentru că, oricât de diversă s-ar dovedi natura, dacă nu ar exista arta ca expresie a spiritului uman, realitatea lumii ar fi cu mult mai săracă decât o percepem. Frumusețea este doar unul din multiplele aspecte ale acestei inedite forme de energie care este arta. Ea beneficiază practic de toate atributele tuturor celorlalte forme de energie existente în Univers: forța, tensiunea interioară, capacitatea de a lua forme diferite, ca și aceea de a transforma mediul înconjurător în directă interdependență cu celelalte forțe existente în Univers. Multe din aspectele armonice sau dizarmonice din lumea în care trăim le datorăm acestei fabuloase și inefabile energii generate de artă. Astfel încât, pentru o descriere cât mai completă a planetei Pământ, alături de celelalte componente ale sale cunoscute până în prezent: atmosfera, litosfera, psihosfera, magnetosfera, biosfera ș.c.l., va trebui să adăugăm în viitor încă una – ARTISFERA, adică acea aureolă energetică ce înconjoară întreaga planetă ca o sferă strălucitoare de lumini și umbre, de forme, idei și sentimente generate de lumea muzicii și a dansului, a artelor plastice, a arhitecturii, a literaturii, a teatrului și cinematografiei, a artei populare și a oricăror alte manifestări cu potențial artistic, neîncadrabile în nici una din artele amintite mai sus, dar care își manifestă influența într-o formă sau alta în plan spiritual. Faptul că artisfera există într-adevăr este demonstrat, printre altele, de apariția simultană a unor idei și forme artistice similare la mari distanțe în spațiu sau de apariția ori reapariția unor intuiții artistice în epoci aflate la mari distanțe în timp, fără ca artiștii care le dau viață să știe unii de alții sau să fi intrat vreodată în contact unii cu ceilalți într-un mod oarecare. Artisfera este permanent alimentată energetic de marile genii ale omenirii prin operele lor de artă, ceilalți oameni, lipsiți de darul creației artistice, fiind doar simpli beneficiari ai energiei generate de artă și conservată în planul universal al artisferei. Pe această cale ei își reechilibrează permanent conștiința în plan existențial, prin acest proces complex materializându-se necesitatea artei în lume, influența sa benefică, plenară, eternă și, deci, de neînlocuit, asupra întregii umanități. O primă concluzie rezidă, astfel, în faptul că aureola energetică pe care am numit-o artisferă nu reprezintă decât acea prezență nevăzută, dar manifestă, care-și satisface nevoia de energie spirituală extrăgând-o prin intermediul artistului de geniu din realitatea imediată a lumii materiale, conform principiului enunțat de Suger: DE MATERIALIBUS AD IMMATERIALIA.”
„Sunt convins că artele au un loc în evoluția umanității. Un maestru în arte va parcurge mai ușor viața. Dotarea divină contribuie la deschiderea spre studiul artelor și au o bază de plecare din familie. Dl prof. vine întotdeauna cu subiecte interesante, pentru care îi mulțumesc. Îl așteptăm la o nouă lectură.” (Dumitru Bardaș)
„Ființa umană este vlăstar al creației, iar la rândul ei este înzestrată cu puterea creației. O vorbă din popor sună cam așa: în fiecare doarme câte un talent. Dl prof. a trezit de mult talentul său și la urcat deasupra celorlalte calități. A condus o tabără de sculptură în jud. Vrancea, a scris nenumărate articole în reviste și cotidiene, are tipărită o carte pe care a retipărit-o cu completările necesare. Pot să afirm că dl Leaua este un om creativ, știind că un astfel de om poate să facă și altceva în viață, nu doar profesia de bază. Prin arta cuvintelor dl prof. în eseul prezentat azi adună idei și aspecte ale spiritualității umane, ale sufletului neamului căruia îi aparține și care cred că este propriu sufletului și gândului său. Dorul de frumos este arzător și devine un cântec cu adânci vibrații în sufletul consumatorului de artă, care sunt eu. Autorul creează emoție analizând în articolul de față aspectele artei în raport cu spiritul omului. Consider că în eseul prezentat suntem noi, toți, cu visele, aspirațiile și dorințele noastre.” (Mhai Doina)
„Sunt interesat de acest gen de prezentări, eseuri cum a fost cel prezentat de lectorul de serviciu în persoana dlui prof. Grigore Leaua care a venit cu acest articol în care am fost plăcut surprins de noutatea ideii de artisferă. Pagina prezentată cuprinde și o sculptură a sculptorului de geniu Constantin Brâncuși intitulată „Rugăciune”. Ideea care se desprinde din această lucrare literar-artistică este că noi trebuie să ne rugăm pentru acces la puritatea creației literar-artistice, adică actualmente este o poluare așa cum atmosfera este poluată. Felicit autorul pentru această idee pe care o consider constructivă, sănătoasă pentru a căuta frumosul în creația umană. Vă mai așteptăm cu interes.” (Adrian Câmpeanu)
„Dl prof. Leaua a scris acest eseu care întrunește formele artei ca pe o forță, ca o energie, ca o meditație, ca o formă de filosofie, filosofia artei, a creatorului, acolo unde intervine divinitatea. Arta înseamnă și frumusețea sufletului aceluia care creează. Mesajul Universului ajunge la creator prin gândire profundă, prin trăiri profunde, proprii. Creatorul artei primește de la divinitate acel strop de înțelepciune, acel har pe care nu îl primesc toți muritorii. Este o mare cinste și onoare să vorbesc și eu despre creațiile unui poliglot, dl prof. Leaua care m-a uimit și m-a încântat. Fiorul artistic pe care mi l-a transmis, un sentiment de profunzime și frumusețe spirituală. Pentru această emoție dăruită de dl prof. un mare respect și condescendență. Așteptăm și alte scrieri la fel de interesante. Viață lungă!” (Mioara Zaharia)
Miercuri, 26 mai, începând cu ora 10:00, lectorul de serviciu al ședinței Cenaclului literar-artistic „Alexandru Sihleanu” va fi Mihai Doina. Vă așteptăm, cu drag!

Distribuie:
Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Share