Cotețul cu metafore – Temopane
Termopan
Bine ați venit!
Să mă scuzați pentru deranj..
Dacă știam că veniți,
aș fi făcut puțină curățenie…
mi-aș fi scuturat praful de pe sentimente,
mi-aș fi pus ordine în gânduri…
Dar, poftiți! Nu, nu vă descălțați!
Au intrat destui cu bocancii murdari
și s-au șters pe ,,bine ați venit”-ul de la intrare…
Am patru cămăruțe,
dar eu locuiesc doar într-una…
cum se face la noi la țară…
Pe celelalte le țin goale… pentru oaspeți
așa ca dumneavoastră… sau pentru
când oi sta întins și drept…
Ah! Ce neglijent sunt!
Am uitat haina asta a răutății la vedere!
N-o luați în seamă! N-o mai port demult…
Bine, doar din când în când…
La fel și frustrările alea… aruncate într-un colț…
Cum? A, dragostea? Nu v-am spus?
Cu ea locuiesc în acea cămăruță…
Acolo e mai cald decât în celelalte,
cu toate că m-am izolat de tot și toate ale lumii.
Mi-am luat toate măsurile…
am termopane peste tot, după cum puteți vedea…
și izolație exterioară…
și ignifugare…
și antiefracție…
și tot ce se folosește azi
ca să fii în siguranță,
ferit de lumea înconjurătoare…
Ei, mai am ceva fibrilații…
poate că n-am făcut chiar totul bine…
Dar, vă rog, prieteni, simțiți-vă bine,
în casa inimii mele
cu ferestre de termopan…
Azi… pentru că mâine…
nu știm ce va fi!
