Brigada diverse – Ca(r)e (p)iua Băr(l)atului?
9, 11 martie 2021
Dacă vă spun că am stat cu Vader în tren, mă veți lua în râs și bășcălie. Era și mare, și respira și greu. Și-a coborât abia la Ploiești.
N-a secătuit facebook-ul, cum credeam, și omenirea de subiecte. Probabil că se terminase campania. Nu spun care.
Dup-atâta vin și gheață, iar se-mpart trofeele. Rockerii au luat iarăși caimacul, cu ,,fiorituri” de mătase pe portativele San Remo-ului.
Un strop de dor doar de Cobadin, încercat numai de mine o clipă. De cetățenii localității, de 80 de ori mai mult, cât protagonistele corului numeros într-o așezare dobrogeană atât de mică.
Mă bâzâie sâcâitor o muscă și încă una, și-un musc. Ce-o fi, domnule, cu invazia asta?
Jobul – o falsă impresie de muncă, o falsă idee de împlinire, o eroare de productivitate. Pe când meseria putea deveni o artă. Deci încotro? În trecut sau spre viitor?
Dinspre ,,tehnicieni” precum anastasiii, și câți alții, sosesc paradigmele greșite. Prestația implică remunerare, nu premii. Plătiți omul după volum și calitate – ambele contează -, corect și mai apoi vedeți beneficiile pentru o evidențiere și o răsplată meritate. La stat, ca și la privat.
Iar vorbim despre alfabetizare, despre chestiuni banale precum ale americanilor concursuri de înșirat cuvântul literă cu literă de parcă se înmânează la final un premiu Nobel?
Cu astfel de metode brio și cu formatori de opinie ce vin să anunțe că însuși dumnezeu e un mare iubitor de literatură și n-a scăpat o frază nimănui, mai că s-ar cuveni a ne lăsa toți. De orice.
Recunosc. În ultimul an am servit puțină apă de la robinet, ceea ce mă face un candidat la vaccinare. Pe când servitorii de la canea nu.
A spune că s-au economisit sume importante cu serviciul de acasă fără să se menționeze că în instituțiile de stat unii bani erau doar pe hârtie. Fizic s-a făcut aceeași cheltuială.
…………..
M-ar neliniști, ca pe oricare, erase-ul anumitor sume, creanțe dinspre la. Însă de mai bine de 19 ani, la prima atingere înfiorătoare a legilor, am înțeles jocul acesta al principalilor responsabili cu facerea și întreținerea statului, ce nu are legătură cu niciun contribuabil. Îngăduința pentru o bancă sau mai multe stă în capul listelor de priorități. Ele adună majoritatea banilor, cei pe care mai apoi guvernele le uzează la discreție, tot ele împrumută aparatelor de stat bancnote la ananghie. De aceea există acele texte juridice ce permit stingerea așa-ziselor datorii. Iar dacă ar privi fiecare bine în legi, ar găsi pentru ei înșiși o rezolvare favorabilă. V-aș putea ura din suflet ,,Falimentare grabnică!”
Cât despre directorii acestora, prezenți cu tot cu angajați la mitingurile antistatale, nu pot emite teorii.
Din cel puțin un ins și-o insă de viță nobilă se va naște unul cu sânge albastru. Referitor la culoarea pielii vă poate da detalii mama.
Vânzarea se produce într-un singur scenariu, al schimbului: na produsul, dă banii (de obicei este invers). Așa că presupusul troc invocat pentru Egipt, unde anumite ,,dispozitive medicale” sunt la liber și așteaptă doar o cerere verbală simplă fără un ,,îndărăt” recompensator, nu există. ,,Se găsește la liber”: era formularea ideală.
