Cenaclul Alexandru Sihleanu – 24 Februarie 2021
PARFUMUL TEILOR ÎN FLOARE REPREZINTĂ ADOLESCENȚA, STAREA DE VEȘNICĂ LOGODNĂ, NOSTALGIA TINEREȚII, REGRETUL TIMPULUI IREVERSIBIL
Miercuri, 24 februarie, în ziua de Dragobete, ședința Cenaclului literar-artistic „Alexandru Sihleanu” de la Centrul Cultural „Florica Cristoforeanu” din Râmnicu Sărat a debutat, la cafeaua literară, cu momentul in memoriam Matincă Costea.
„(Memorie conjugală) Nevasta mea e drăgăstoasă,/ Dar una are, ce nu-mi place:/ Mai pleacă ziua de acasă,/ Dar știe drumul și se-ntoarce. (Invidie) M-au judecat în ani și ani de zile,/ Vecini și rude, spun că-s negativ./ De astăzi, sunt invidioși pe mine,/ Că m-am testat covid și-s pozitiv! (Medicală) Fiindcă doctorul tot spune,/ Beau trei litri într-o zi:/ Țuică galbenă de prune,/ Murfatlar și Pinot gris. (Tratament) Vinul are vitamine./ Ce mă, râzi că umblu beat?/ Beau, că sunt bolnav, vecine,/ Sunt avitaminizat. (La nuntă) M-aș distra o seară bună,/ Doar e nuntă, sărbătoare! Însă, pentru vin n-am gură,/ Pentru joc nu am picioare. (Căsătorie de probă) Miresica, fericită,/ După nuntă-și zvârle portul,/ Dar constată, necăjită,/ Că s-a măritat cu… mortul!” (Laurențiu Turcu)
„(Dragobetele) Legendă de la strămoșii daci./ Un Dragobete fain flăcău,/ Cu dragoste poți să-l împaci/ Și omenește-l cu-n… trăscău.” (Sărbători importate) Avem tradiții, joc și carte,/ Avem ce nu-i, dar constatăm,/ Nu știu cum și din păcate,/ Doar prostie… importăm. (Groapa – Eugen Barbu) Am avut cândva o groapă/ Înconjurată de plopi,/ Azi nimic nu se mai sapă,/ Dar avem, destule gropi! (Horoscop) Cei cu horoscop de tauri,/ Se consideră prea mici!/ Merituoși primesc și lauri,/ Au voturi de la… juninci. (Pictorului Dan Porumb – Pânze și uleiuri) La ulei îi bun și meiu’,/ Pentru unii toate-s plumb!/ Eu întreb dacă uleiu’/ Poate fi și din porumb? (Știri pe scurt) – Antena 1. „Neața cu Răzvan și Dani, în timp ce bucătarul Nicolae pregătea necesarul pentru câteva preparate, una dintre asistente s-a apropiat de masă, brusc s-au întărit rădăcinoasele. – Antena 1. Emisiunea „Te cunosc de undeva”, mai bine să nu-i cunoști! – Într-o școală, în timpul orei, elevii jucau „bâza”, Bâzoiu era în cancelarie! – O doamnă din Parlamentul României a mers la Ștefan Popa Popas să-i facă o caricatură. După ce a studiat-o atent, acesta i-a spus: Dumneata arăți mult mai bine decât într-o caricatură făcută de mine! – Jurizarea și juriile sunt de trei feluri: jurați, înjurați și bătuți. – Poezia de regulă se scrie cu rimă, se poate și fără, cu mari șanse să devină manea.” (Dumitru Hangu)
„(Proverbe și zicători actualizate) Câinele care latră își face datoria. – Ce poți face azi, poți face și mâine. – Calul bun chiar dacă-i gloabă se vinde de-i faci reclamă. – Bătrânețe haine grele, numai zdrențele-s de ele. – Cine poate oase roade, cine nu, merge la dentist. – Leneșul mai mult aleargă după ajutor de șomaj. – Dreptatea iese la suprafață numai dacă este „unsă”. – Rufele se spală la emisiunea „Acces direct” – Antena 1. – Băutura-i bună, dar să te ții de gard nou. – Tăcerea e de aur numai dacă mergi cu ea-n mormânt. – Femeia-i rea de muscă crezând că-i viespe. – Prostul nu-i prost destul dacă nu iese în evidență. – La pomul lăudat ai putea să te umpli de omizi. – Nu săpa groapa altuia fără să te-asiguri. – Unde nu-i cap, vai de subalterni! – Apa trece, corupția rămâne. – Ferește-mă, Doamne, de prieteni să nu-mi devină dușmani! – Bătaia-i ruptă din Rai dacă știi cui să o dai. – Minciuna n-a fost aleasă „Miss” că are picioare scurte. – Dacă nu-i frumos, săruți și „Bănos”. – Cine fuge după doi iepuri face sport. – Țara arde și baba se roagă să-i mărească pensia. – Când pisica nu-i acasă a plecat după motan. – Cine râde la urmă înțelege greu. – Nu te-nălța ca uliul că nu știi unde cazi. – La omul sărac doar belele trag! – Foamea e cea mai bună cură de slăbire. – Pe cine nu lași să moară, ăla-ți sapă groapa. – Cine nu învață la tinerețe v-a plânge on line la bătrânețe. – Nenorocirea când vine, vine cu tot neamul.” (Safta Leaută)
Dl Mihai Doina, cu permisiunea celor prezenți, a susținut câteva cuvinte despre importanța zilei de 24 februarie în tradiția românească: „Cu accepțiunea dv. vă reamintesc că azi, 24 februarie, în tradiția românească se sărbătorește DRAGOBETELE, o sărbătoare romantică autohtonă. Pentru strămoșii noștri ziua acesta însemna începutul primăverii, când natura se trezește, păsările își aleg perechea și își caută cuiburi, ursul iese din hibernare, iar oamenii iau parte la bucuria naturii. Dragobetele are rădăcini vechi, fiind sărbătorit de daci care îl considerau asemeni lui Cupidon (la romani) sau Eros (la vechii greci). În urmă cu puțini ani, tinerii, fete și băieți, în ziua de Dragobete se îmbrăcau cu haine de sărbătoare și porneau în grupuri să culeagă ghiocei și viorele pe care le așezau la icoane. La prânz fetele fugeau spre sat, iar băieții, care le îndrăgeau, fugeau să le prindă și le furau câte o sărutare care simboliza legământul lor de iubire. De aici provine zicala „DRAGOBETELE SĂRUTĂ FETELE”. În ziua de Dragobete flăcăii și fetele se făceau „frați” ori „surori” de cruce, având grijă să nu îi prindă vremea fără pereche. Minunat ar fi dacă tinerii de azi ar fi atrași de această tradiție străbună și nu s-ar umili obiceiului de import, VALENTINE’S DAY. Este adevărat că Dragobetele este propriu românilor, iar întreaga planetă sărbătorește obiceiul american… pentru că altceva asemănător nu are. Tradiția este o sumă de valori care definesc și susțin omul la nivel individual și social, dând sens și valoare existenței umane. De valorile autentice ale tradiției depinde valoarea noastră ca oameni și bogăția noastră spirituală. Tradițiile românilor sunt multe și diferite, acest lucru făcându-ne mai atrăgători, mai interesanți și originali. Dragobetele este unul dintre cele mai frumoase obiceiuri străvechi ale poporului român.”
A urmat lectorul de serviciu, Georgeta Iuga, cu un grupaj de poezii în stil clasic, tematic diversă din care răzbate dragostea pentru viață în concordanță cu natura, caută să găsească răspuns la întrebările care o frământă, cum ar fi relația dintre Creator și creație sau „Ce sunt poeții”. Îi dorim sănătate și spor la scris. (Ce sunt) Ce sunt poeții?/ Un tezaur/ De sentimente și gândire,/ De meditații asupra vieții/ Și asupra nemuririi!// Ce sunt poeții?/ Îngeri care/ Își pun noian de întrebări/ Și zboară prin visare,/ Spre Înalt și patru zări!// Ce sunt poeții?/ Păsări rare,/ Ce aduc din zări albastre soare/ Și fac din lacrima de dor/ Mărgăritare! (Marionete) Vase de lut mișcătoare,/ Cu ferestre albastre a visare,/ Cu forme comune de om,/ Pe a vieții mare navigăm.// Doar focul din noi ne susține/ Crescând, descrescând către fine,/ Călători între lumi diferite,/ Flori de iubiri și oseminte!// Pioni într-un șah pământesc,/ Transcendem visarea și cresc/ Idei de geneză și mutare,/ Într-o neștiută lume viitoare.// Miliarde de vieți dirijate/ Între divin și multe păcate,/ Ni-i lăsat de la zi – noapte zborul/ Stinge focul, lasă dorul, Autorul. (Scrisoare către tine) Nu știu dacă-nțelegi,/ Dar ține minte,/ Iubirea mea din necuvinte!// Citește, dacă poți,/ Ferestre albastre,/ Lumina lor nu vine de la astre!// Privirea ta m-aprinde/ Și mă-ncurcă-n taină,/ De aceea trag obloanele, de spaimă!
„O poezie plăcută, mai mult decât bună. Georgeta Iuga a venit cu calitate și nu cu cantitate. Felicitări!” (Dumitru Hangu)
„Dna Leaută nu se dezminte. Cu fiecare expunere se ridică pe treptele valorilor artistice. Remarca este valabilă atât la epigrame aforisme, dar și la eseul care ni l-a prezentat. Vă felicit dnă! Dumnezeu să vă dea zile multe și putere de muncă pentru că scrierea dv. este deosebit de plăcută! Dna Iuga – poeta, va crea invidie între ceilalți poeți. Dar are dreptate. Reușește foarte bine să combine epitete, comparații, etc. Mi-a plăcut și personificarea mugurașilor; chiar și asocierea acestora cu atomii în mișcare! Mi-e dragă poezia lectorului de azi! Aș dori să scrie mai mult, dar să și editeze! Dumnezeu să o ajute să ne mai prezinte alte poezii! Felicitări!” (Mihai Doina)
„Dna Leaută pe lângă faptul că scrie o proză originală, este și un bun epigramist, alături de părintele Turcu și dl Dumitru Hangu. Din discuțiile cu redactorul șef al revistei Epigrama, Laurențiu-Florentin Ghiță, am înțeles că epigramiștii râmniceni sunt pe drumul cel bun, fapt și clasamentul în care ne aflăm pe un loc onorabil. Din precedentele ședințe ale Cenaclului „Alexandru Sihleanu”, dna Iuga continuă același stil sensibil și cumva meditativ asupra unor teme diverse. Faptul că dânsa a scris aceste texte pe data de 20 februarie este un semn că a vrut să profite la maximum de inspirația pe care a avut-o în acel moment. Ca o mică observație în „Pastel de primăvară” dânsa folosește expresia „zambile roze” și în penultima strofă expresia „pudră roză” este un pic forțată pentru a rima cu poză. Pun această scăpare pe seama de a nu pierde ideea. O felicit pe dna Iuga pentru capacitatea de a scrie atât de mult numai într-o seară. Îi doresc succes în continuare.” (Viorel Dodan)
„Dna Leaută este un fin observator al satului românesc, cu tradiții, obiceiuri unice ce se transmit din generație în generație și care fac bine ascultătorului. Scrie mai multe genuri literare, pe toate cu succes pentru care o felicit și îi urez sănătate, și viață lungă. Dna Iuga este un veșnic îndrăgostit, nu-și trădează sentimentele și le conservă, și le scrie într-un mod deosebit, de o muzicalitate aparte folosind multe epitete ce îi conferă o notă aparte de romantism. Dânsa trăiește în toate scrierile sale dezvoltând sentimentul de iubire. Îi doresc multă sănătate și scrieri frumoase.” (Elena Cambeșteanu)
„Dna Iuga a prezentat o poezie care mi-a mers la suflet: plină de iubire pentru natură, pentru viață. Poezia „Ce sunt?” este deosebită. Într-adevăr lacrimile de dor sunt niște mărgăritare. De asemenea și „Scrisoare către tine” este frumoasă. Se vede că dna mai are multe de spus în poezie. Să-i dea Dumnezeu sănătate!” (Safta Leaută)
„Dna Iuga trăiește orice anotimp, dar în special primăvara. În momentul în care înflorește o floare ea trăiește momentul respectiv. Este o trăire afectivă. Trăirile sunt intense. Felicitări! Sunt impresionat și de creația dnei Leaută. Ușurința cu care reușește să compună epigramele dă dovadă de talent, apreciate și de revista Epigrama.” (Dumitru Bardaș)
„În cadrul Cenaclului literar-artistic „Alexandru Sihleanu” se stabilește o relație între poet și cititor. În funcție de mesajele transmise de poet, cititorul rezonează, se transformă momentan în lumea construită de poet. Cu cât creația poetică este mai bine realizată cititorul va rămâne în această lume poetică mai mult timp. Dacă poezia nu este de calitate cititorul nu va rezona cu poezia și poetul ar trebui să caute în creația lui aceste vibrații poetice care să transforme cititorul într-o persoană mai bună, mai iubitoare, mai tolerantă, mai pacifistă. Acum concret la creația dnei Iuga, pentru moment au fost clipe de bucurie sufletească oferite, rămânând aceste manuscrise care sunt scrise de mâna dânsei, să le citesc la momentul pe care îl consider necesar și o să încep la primăvară cu „Pastel de primăvară”. Mulțumim pentru această zi plină de soare binefăcător în cadrul cenaclului, care sper să ducă la metamorfoza gândurilor membrilor cenaclului. Felicitări din inimă, dnei Iuga!” (Adrian Câmpeanu)
„(Tinerei pensionare Iuga Georgeta) A fost o viață secretară,/ Cu-atâția șefi pe capul ei./ Acum, că a scăpat de școală,/ Îți este șefă, cu temei. Dl col. Doina vorbind despre poezia dnei Iuga a afirmat că va trezi invidie printre poeți. Poeții adevărați nu se invidiază, se respectă și se iubesc unii pe alții. Fiecare poet este o țâșnire către cer și la această țâșnire participă fiecare poet în felul său. Legat de Brâncuși, s-a vorbit mult despre opera lui în diferite moduri, fără a se ține cont de latura sa religioasă. „Coloana infinitului” ridicată în cinstea eroilor căzuți în timpul Primului Război Mondial este de fapt înălțată și în cinstea „Neamului” pe care îl vede într-o nesfârșită înălțare către Dumnezeu. „Masa tăcerii” este masa de la „Cina cea de Taină” cu cei doisprezece apostoli prezenți. „Poarta sărutului” reprezintă de fapt dragostea lui Dumnezeu pentru noi și a noastră către Dumnezeu. Buzoienii se bucură și de „Rugăciunea” lui Brâncuși din cimitirul „Dumbrava” care arată felul în care omul se duce către Dumnezeu. Dl Câmpeanu a făcut o afirmație spunând că poetul construiește o lume a lui. Eu nu cred că o construiește, ci o vede în alt fel decât ceilalți. Legat de lectorul de serviciu pentru mine a fost o surpriză, o surpriză plăcută. Eu vin în cenaclu după o îndelungată pauză și-n perioada aceea dna Iuga era auditor și comentator. M-a surprins cu o poezie vie și curată. Dovedește prin poezie că trăiește într-o primăvară continuă și o sumedenie de elemente din natură o bucură și ne comunică prin vers această bucurie. Natura înflorită reprezintă sufletul D-sale care vrea să bucure pe toți cei care o cunosc. Face și o analiză a vieții umane arătând că oamenii sunt niște „pioni” într-un șah pământesc, călătorind între lumea aceasta și lumea viitoare conduși de dor către Autor, care este Dumnezeu. O felicit din inimă pentru creația D-sale și o rog să scrie în continuare fiindcă o face bine și frumos.” (Laurențiu Turcu)
Miercuri, 03 martie, începând cu ora 10:00, lectorul de serviciu al ședinței Cenaclului „Alexandru Sihleanu” va fi Adrian Câmpeanu. Vă așteptăm, cu drag!
