Brigada diverse – B(a)let…
16, 17 ianuarie 2021
,,La ordin!” Trăiți-urile și plecăciunile. Mai ieri regelui, marelui conducător, mai azi comisiei europene. Banii la control, ministrule!
Din același ordin – clasă – înfigerea acului în piele. Ce, Spania nu-i țară? Mamă plecată cu capul, fiică mai cu el pe umeri, instanța vehementă. Nu face statul ce vrea fata.
Și-a pierdut populația răbdarea. Italienii se-ncing, de li se opune careva, la răscoală. Nu pentru pământ, nu pentru apă, ci…. Doar pământ, fiindcă apa se vinde la restaurant scump și ele, în ciuda lacătelor puse pe țoiuri, veselă și halbe, vor deschide ușile larg. Să bea și să chefuiască toți, căci mâine nu se știe…. De-aia!
La apus. La est dimpotrivă. Libanezu-i cuminte și cu minte. Cumințit și nemințit. Forțat să postească. În casă.
Bă, și babele-astea! Cum să le dai de leac? Și prima, și din Canada, și vaccinată și proaspăt infectată. Cum vine aiasta?
Leșii-s din neamul lui Sobieski. Bat cu pumnu-n platformele de socializare. Să-i lase a-și spune păsurile fără-nconjur. Că de nu, scot….
Ce chin, ce probleme! Păreau rezolvate. Tranzacții încheiate cu statul sub supraveghere. Tranzacțiile între persoane fizice supervizate de notariate, fisc. Și eludarea de unde? De unde cele câteva milioane din vânzările de merțane neimpozitate? Vreun inspectoraș cu ele pe la sertar?
După Aur atât a mai rămas valorificabil din averea statului român: electrica, cecul, portul constănțean și ăle două aeroporturi bucureștene. Atât știu, la înstrăinarea, doar a lor, se opun.
S-o mai fi ,,elucubrat” pe tema orei de sport. Și-acolo împerecherea era interzisă, de aceea regula cotului avea rol determinant. Te ținea distanțat. Și când? În lipsa unei furii virusiene. În metru binar sau fracțional boala circulă destul de bine, de neînțeles că masa servită în condițiile umăr la umăr și bot în bot, afară sau înăuntru, pe frig sau căldură, în familie sau amical, în aceeași frecventată tavernă sau departe de casă cu străinii sporește și numărul de infectați, și numărul de microbi inhalați, și gravitatea. Rămân încă nedumerit că multe cunoștințe stau cu semnul întrebării între sprâncene de propriile infectări, convinși că și-au autoconferit protecție tot timpul. Greșit, stimabililor!
De la chinezi vine covidul, de la americani banii de cercetare și de la proști părerile contrare. De la noi.
Toate-s legale. Mai puneți lângă ale CCR-ului procente încă de două ori pe atât și obțineți salariul. Chiar legale.
Partidele, luate la bucată, de când nașterea lor fată mare, se învârt toate în zona de confort, deci acolo unde structura de bază trudește și ,,capii” profită. A-i conferi doar defunctului comunism apanajul mafiotismului…. Ar însemna că ne recunoaștem obârșiile….
N-am avut ocazia, poate de-ș fi forțat…. Rareori se întâmplă fiecăruia lucruri notabile. Lucruri volatile, dar memorabile. Să nu uitați că drumurile scurte sunt cele mai bune. Matematic. Și spiritual. După forfota mașinilor, în calmul a cincisprezece secunde în sectorul de vamă str. Lalelelor – str. Tudor Vladimirescu, pe fundalul crem-unt al clădirii domnului Trufașu, un film înregistrat ad-hoc: actrița principală – mama; în rol secundar – fiul. La didascalii precizarea vârstei celui din urmă: trei ani, maxim. La text (cu intonație): ,,Știi ce zi este astăzi? 15 ianuarie. Este ziua domnului Eminescu. Cel care a scris Luceafărul…” Și mi-am văzut, aproape liniștit, de drum….
