Literadura nr. 6 (10)

Elisabeta BOȚAN

Doamna Otravă

Doamna Otravă este o femeie care nu se
dezminte de numele său pentru nimic în lume.
Îi place să exercite o fascinație înfricoșătoare
după cum se uită sau nu se uită la tine. Există
posibilitatea să se uite la tine doar dacă
prezinți vreun interes pentru ea. Ca să te bage
în seamă trebuie să fii atât de fițos și frustrat
ca ea, bogat și gol pe dinăuntru. Sau să ai vreo
funcție publică impresionantă. Și să nu o
contrazici niciodată!
Doamna Otravă este căsătorită cu domnul
Tobă. Domnul Tobă câștigă foarte mulți bani
și, desigur, este fițos. Cum este de așteptat
banii sunt administrați de doamna Otravă. Și
ea știe să-i administreze foarte bine. Casa lor
seamănă cu un muzeu. Este cea mai renovată
casă din oraș și de aceea merită să fie vizitată.
De când a fost construită, acum 30 de ani, a
trecut prin toate tehnicile de renovare
corespunzătoare unei case de oameni fițoși. Și
de toate aceste schimbări se ocupă doamna
Otravă.
Dacă treci întâmplător pe acolo ești obligat să
intri pentru a degusta delicatesele preparate de
doamna Otravă. Intrarea este gratuită. Trebuie
doar să faci paradă de o mare uimire și multă
admirație. Și ceea ce s-a spus mai devreme: să
nu o contrazici! Când este însoțită de domnul
Tobă ea poate fi și mai periculoasă.
Dacă nu îndeplinești toate aceste condiții, nu
exiști pentru ea și atunci ea nu se va uita
niciodată la tine. În acest caz vei putea să o
admiri de la distanță, pentru că ea are nevoie
de asta.
Dacă ai principii sănătoase de viață, nu te va
interesa deloc și vei evita să ai vreo treabă cu
ea.
Simplu fapt de a o saluta poate reprezenta un
pericol pentru oricine!

Doamna

Doamna lui Parvenitu este o femeie de 40 de
ani și se simte împlinită și fericită. Și de ce n-ar
fi?
Trăiește în Țara Aparențelor, unde totul e
posibil. Totul e posibil dacă ai ”pile”, desigur.
Țara aceasta e guvernată de o singură lege:”
CE ZICE LUMEA?”
S-a măritat foarte devreme, cu primul bărbat
bogat care i-a cerut mâna, Domnul Parvenitu,
astfel că a putut să-și construiască o lungă
carieră în căsnicie, 22 de ani.
22 de ani?
Ca să ajungi la vechimea asta în căsnicie
trebuie să respecți cu pioșenie toate
obiceiurile locului, să ai grijă de (re)numele
tău și o mulțime de alte calități.
Trebuie să-i faci bărbatului cel puțin doi
copii, ca să fii sigură că nu-i va trece niciodată
prin cap să părăsească căminul conjugal.
Doamna lui Parvenitu i-a făcut. I-a făcut doi
băieți. (Chiar dacă, între noi fie spus,
Domnului Parvenitu îi plac foarte mult fustele
și scapă foarte des de acasă, dar Doamna lui,
ca o bună nevastă ce este, i le trece cu
vederea.)
În ziua de azi o bună gospodină trebuie să
aibă și o profesie. Doamna lui Parvenitu o are,
e funcționară la poștă. Dar nu o funcționară
oarecare, ci una cu doctorat. Da, ca să fii în
rând cu lumea trebuie să ai și doctorat. Iar
Doamna lui Parvenitu l-a obținut, și l-a
cumpărat.
Doamna lui Parvenitu nu-și cunoaște copiii,
pentru că îi îngrijește mama sa, văduvă
pensionară. Că tot se plictisea singură, săraca,
așa are ocupație.
Doamna lui Parvenitu a asimilat și alte
obiceiuri sănătoase: citește zilnic reviste,
Pamflet Literadura nr. 6/decembrie/2017
38
răsfoiește câte o carte și își notează într-o
agendă replici interesante din telenovele, ceea
ce îi permite să lege conversații inteligente cu
prietenele sale.
Doamna lui Parvenitu nu lipsește niciodată de
la slujba duminicală, iar când e hram merge la
mănăstire. E foarte important să ieși în
societate, să te vadă lumea.
Un alt obicei încântător al Doamnei lui
Parvenitu e să cunune și să boteze. Se zice că
asta aduce noroc. Și în cazul ei funcționează.
Și are deja un convoi de fini botezați și
cununați.
Aparențele trebuie păstrate cu sfințenie!

Activități deșfăsurate de Centrul
Cultural „Alexandru Marghiloman”

în perioada iulie – noiembrie 2017
-25 iulie – Înființarea Clubului de teatru de păpusi
„Bimbiric „(Prichindelul);
-28 iulie – Ziua Imnului;
-24 august – Clubul literar „Esențe”- dublă lansare
de carte – Emilia Amariei (Fundația ASCIOR);
-24-29 august, participarea Corului de camera
„LYRA„ al Centrului Cultural la Festivalul
Internațional „Herceg Novi” Muntenegru;
-31 august 2017 – Centrul Cultural „Alexandru
Marghiloman” a sărbătorit Ziua Limbii Romane;
-4 septembrie – Întâlnirea epigramiștilor-Clubul
Epigramiștilor;
-15 septembrie – Vernisaj „Călătorie in jurul
tigrului”, au expus: Florin Menzopol, Dumitrache
Ciprian, Lăzărescu Ștefan; Expoziție deschisă la
Grajdurile Marghiloman;
-16 septembrie – Vernisaj- Expoziție de pictură
„Istorie și spiritualitate românească”: Ion-Viorel
Ioniță, Bogdan Ioniță – tablouri și icoane (Ascior);
-16,17 – septembrie- În parteneriat cu Asociația
Culturală Muzic Factory; Festival de muzică
ușoară și populară pentru tineri;
-16 septembrie – Coparteneri la Festivalul ,,TOP
T”;
-18 septembrie – Clubul literar „Esențe” –Ziua
Bacovia – evocarea marelui poet;
-28 septembrie- Concert excepțional – Recital
laureații concursului „Mihail Jora”: Anca
Demidof – pian și Cosmina Stancu – mezzosoprana.
Concert realizat în parteneriat cu
Societatea Muzicală București;
-6 octombrie – „Ziua mondiala a educației”
sărbătorită de tineri în toate cluburile instituției;
-Prezentarea laureaților celei de a XXVIII-a ediții
a concursului de creație literară „Vasile
Voiculescu” organizat de Centrul cultural „Al.
Marghiloman;
-8 octombrie – Vernisaj la „Noaptea Albă a
Galeriilor”, la expoziția „ÎN SERIE”, eveniment
găzduit de Galeria TOT – București. A expus
artistul plastic al Centrului, Ștefan Lăzărescu;
-12 octombrie – debutul Festivalului V.
Voiculescu: expuneri susținute de membri USR,
ziariști, critici și istorici literari;
-Lansare de carte: „Moravuri Perpetue”, autor-
Alexandru Ticlea;
-13 octombrie – Acasă la Vasile Voiculescu –
decernarea premiilor Pârscov;
-17 octombrie – Clubul de muzică clasică,
vizionare filmul „Orchestra Movie”, introducere
despre muzica și instrumentele dintr-o orchestră;
-18 octombrie – Clubul literar „Esențe”-
Prezentarea piesei de teatru „O petrecere în
familie”, eveniment dedicat Centenarului;
-19 octombrie – Clubul literar „Esențe” –
eveniment comemorativ – Mihail Sadoveanu;
-25 octombrie – Ziua Armatei Române, evocări în
cluburile Centrului cultural;
-26 octombrie – Festivalul „ARMONII DE
TOAMNĂ” ediția a III a;
-30 octombrie – Ziua internațională a internetului
„Internetul Pro și Contra”, conferință susținută de
prof. univ. teolog, scriitor, DANION VASILE București;
-2 noiembrie – Vernisaj ROCKEXPOSURE, autor
Theodor Tudose. Invitat special SG. PROJECT;
-6 noiembrie – Clubul literar Esențe „Toamna în
poezia româneasca” muzica și poezie, întâlnire
dedicată poeților toamnei;
-25 noiembrie – Concursul de creație literară
pentru elevi și studenți ”Vasile Voiculescu – Arc
de suflet peste timp”;
-27 noiembrie – Concurs de fabule „Grigore
Alexandrescu”, ediția a II a;
-Concert simfonic festiv „Camerata elite”
București

Sorin CĂLIN
(Fragment din volumul în lucru Omul de
tinichea)

Nea Ion, stăpânul casei, venise de prin
primăvară la oraș, să tocmească tinichigiii.
Dibuise strada pe care stătea nea Costache
îndrumat de zarzavagii de pe piață.
Zarzavagii, din Căscați de fel, îl știau pe
tovarășul Costache de la colectivizare, fusese
activist și el, și tovarășa Iordana. Părerile erau
împărțite, unii ziceau că a făcut rău, alții că a
făcut bine. Cei de partea răului fluturau o
întâmplare, presupusă adevărată, cum că
intrase în casa omului, pusese să dărâme soba
și în ea găsise capul familiei, care ar fi fost
zidit de nevastă ca-n balada lui Manole spre a
nu fi prins de comuniști. Păi cine ar rezista un
minut prins între cărămizi din cap până în
picioare? Cum ar fi strigat la femeie ziditul:
– Mario, Mario, burticica-mi frânge,
stomăcelu-mi plânge!
Se așteptase să găsească un palat, un fost
activist de partid trebuia să fi strâns ceva
avere, când colo, ,,devale”, cum îi zicea lumea
acelei părți de stradă, se trezi în fața unui gard
de lemn ce ascundea îndărătul lui o casă cu
pridvor, cu un hol și două camere într-o parte
și alta. Era Duminică, știa toată lumea că
meșterul nu lucra în acea zi și nici în cele de
sărbătoare, așa că sigur la ora aceea era
acasă.
– Nene Costache, alo!
– Da, sosesc într-o clipă! se auzi
dinăuntru.
În dimineața aceea lenevise mai mult în
pat, se simțea puțin jenat de căldura de peste
noapte și dormise pe spongi. Când se auzise
strigat, se visa pe un câmp cu flori, privea
grâul din tarla care apăruse pe neașteptate și
era mulțumit că oamenii puseseră la comun
tot pământul și acum parcă rodea mai frumos
ca niciodată, părea că joacă o horă a înfrățirii.
S-a îmbrăcat, și-a luat în picioare pantofii și a
ieșit la poartă.
– Da, cine e?
– Om bun!
– Atunci poftim de intră!
Nea Ion ăsta era cam la patruzeci și trei de
ani, deșirat, rumen la față, cu o bască pe cap,
pantaloni burlan, pantofi puțin scâlciați și cu
mâinile mai scurte decât ar fi normal.
– Meștere, am și eu o lucrare de tablă, aci,
aproape, la
Răducești!
– Hai să urcăm pe verandă. Ia loc!
– Multumesc, nene.
– Deci, dumneata vrei să bați tablă.
– Da, nea Costache!
– Și ai luat tabla, cârligele, cuiele?
– Am luat de toate, se putea?
– Și al cui din Răducești zici că ești?
– A lu’ Anghelache, pe dreapta cum intri
în sat.
– Păi, n-am fost acum douăj’ de ani la voi?
Ce, s-a stricat tabla așa repede?
– Nu s-a stricat, dar am făcut căși noi.
Moșu’ s-a prăpădit
anu’ trecut, Dumnezeu să-l ierte și în
primăvară, ălui mare i s-a făcut de
însurătoare! Unde să-i țin? Stau ei cu ăia mici
într-o odaie acum, dar nu se mai poate!
– Jgheaburi, burlane, faci ?
– Da’ cum nu! Și cu de-alea, cum le zici
matale….
– Căzănele!
– Da, bre, de-alea frumoase așa, pictate cu
văcsea roșie!
– Te duci la Tractoru, știi unde e, iei
cositor și un chil de nituri, ca să le prindem
zdravăn. Cârligele sunt țepene, nu?
– Tanc nu alta, din potcoviță de cinci!
– Ce-a mai rămas, ăăă, ținvaisu’! Tot de la
Tractoru ceri mata oxid alb de zinc, ții minte?
Și ulei, din ăla de motor. Stai să-ți scriu pe o
buca’ de hârtie!
– Tovarășă Iordana, așa o mai dezmierda
el pe nevastă, adu de la fi-ta un creion și o
hârtie, să scriu ceva!
– Să-ți dau o arvână meștere și să bem
adălmașu’, îl am la mine, țuică de-aia de stă
mintea-n loc!
– S-o stăpâniți sănătoși!
– Să dea Dumnezeu! și duseră paharele
pe gât dintr-o suflare. Asta rememora
Costache înainte să strige la poartă.

Concursului Național de Creație
Literară „Vasile Voiculescu” de la
Buzău – ediția XXVIII-a

I. Secțiunea „Volume”
– Marele premiu – 1.500 lei, acordat de Consiliul
Județean Buzău – LIVIU GRÂSOIU, București,
pentru volumul „Povestea dintre vorbe“.
– Premiul național „VASILE VOICULESCU“
la secțiunea POEZIE -1.000 lei, acordat de
Centrul Cultural „Alexandru Marghiloman“ –
FLORIN DOCHIA din Câmpina/județul
Prahova, pentru volumul „ Produse derivate“.
– premiul național „VASILE VOICULESCU“
la secțiunea PROZĂ – 1.000 lei, acordat de
Biblioteca Județeană „Vasile Voiculescu“ –
SIMONA LIUTIEV, Pitești, pentru volumul
„Câmpie și oase“.
– Premiul național la secțiunea publicistică nu
s-a acordat.
– Premiul special al primăriei PÂRSCOV –
1.000 lei, MARIUS ALBERT NEGUȚ,
București, pentru volumul „Îngeri rătăciți“.
– Premiul special oferit de familia Băciucu – 700
lei, MIHAELA ROXANA BOBOC, Buzău,
pentru volumul „Spovedania oaselor“
– Premiul special – 500 lei, oferit de Fundația
„MITROPOLIT IRINEU MIHĂLCESCU“,
pentru proză religioasă – CORNEL GALBEN,
Bacău, autorul volumului „Zile de trecere“.
– premiul special – 500 lei, oferit de Asociația
Culturală „Renașterea buzoiană“, CHARIS
SAMV, București, pentru volumul de versuri
„Despletitele atingeri“.
II. Secțiunea „manuscris /elevi”
– Premiul „acasă la „Vasile Voiculescu“ – 500
lei, pentru poezie, acordat de publicistul
CRISTINEL POPA elevei ADELINA POPA,
clasa a VIII-a B, Școala Gimnazială din comuna
Pârscov.
– Premiul „acasă la Vasile Voiculescu“ – 500 lei,
pentru proză, acordat de Primăria comunei
Pârscov se acordă elevei ANDREEA DOGARU,
de la Școala Gimnazială Pârscov.
– Premiul „Vasile Voiculescu“ – 500 lei, pentru
poezie, acordat de publicistul CRISTINEL POPA
domnișoarei DENISA LEPĂDATU, Colegiul
Național „Vasile Alecsandri“ Galați.
– Premiul „Vasile Voiculescu“ – 500 lei, pentru
proză, acordat de Centrul Cultural „Alexandru
Marghiloman“ – MIHAELA EUGENIA
MIULESCU, clasa a XII-a, Colegiul Tehnic
„General Gheorghe Magheru“ – Târgu Jiu, județul
Gorj.
– Premiul editurii Alpha Buzău, care constă în
editarea (tipărirea) în peste 100 de exemplare a
unui volum de poezie (sau proză) de circa 100 de
pagini – ELENA ANDRA MÎRZA, Colegiul
Național „Alexandru Ioan Cuza” Ploiești.

Lansare de carte 14 Noiembrie 2017

Zilele Bibliotecii județene „V. Voiculescu” au
fost marcate și prin evocarea unui erudit,
fostul director al instituției, Alexandru
Oproescu.
Volumul „Alexandru Oproescu – In
memoriam” semnat de Marcela Chiriță și
Viorel Frâncu, cuprinde mărturii despre omul
și profesionistul, care a fost cel comemorat,
din partea colaboratorilor și prietenilor. Au
vorbit despre personalitatea acestuia Marcela
Chiriță, Ștefan Iovan, Viorel Frîncu, Iulia
Ieremia, Marius Râpeanu.
„Antologia Scriitori Nehoieni” este un volum
semnat Alexandru Oproescu-Lucian
Mănăilescu, apărut cu susținerea financiară a
domului Ovidiu Cameliu Petrescu,
Președintele Asociației „Renașterea buzoiană”
din care spicuiesc: Am considerat că această
carte trebuia să apară. Dacă amintirile mor
odată cu noi, ceea ce este într-o carte
rămâne. Să nu uităm impactul activităților
sale foarte mare pentru cultură buzoiană.
Întâlnirile cu oamenii deosebiți și cele peste
500 de ediții ale „Salonului literar”.
Căutăm în jurul nostru doar excepționalul,
fantasticul, fără să dăm importanța cuvenită
celor care fac lucruri pentru comunitate și nu
le înțelegem valoarea. A fost un animator
cultural de excepție, Alexandru Oproescu.
Oamenii care scot reviste, conduc cenacluri
sunt la fel de importanți ca și creatorii.
Scriitorul Lucian Mănăilescu a menționat
„bucuria tristă a zilei” pentru că
recunoașterea omului de cultură nu a fost
validată cum se cuvenea de către autorități și
de către comunitatea în care a investit pasiune
și profesionalism.

Distribuie: